ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3629/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3629/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului penal de față,
În baza lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin
Sentința penală nr. 192 din 12 aprilie 2010, pronunțată de Tribunalul Iași, a
fost condamnat inculpatul Z.V. (în prezent deținut în Penitenciarul de Maximă
Siguranță Iași) la pedeapsa de 25 de ani închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii de viol în formă agravantă prevăzută de art. 197 alin. (3) teza a
II-a C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) din același cod.
În baza art. 61 C. pen., a fost revocată
liberarea condiționată din executarea pedepsei de 5 ani și 4 luni închisoare
aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 134 din 28 februarie 2005 a
Judecătoriei Hârlău și a fost contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat, de
623 zile închisoare, cu pedeapsa aplicată prin sentința atacată, inculpatul
urmând a executa pedeapsa cea mai grea, sporită cu 1 an și 6 luni, în final 26
ani și 6 luni închisoare și interzicerea unor drepturi.
A fost menținută starea de arest a
inculpatului și s-a computat arestul preventiv, cu începere de la 15 noiembrie
2009 la zi.
Prin aceeași hotărâre, inculpatul a fost
obligat să plătească părții civile B.C. suma de 6.000 RON, cu titlu de daune
materiale.
Pentru a pronunța această sentință, instanța
de fond a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:
La data de 14 noiembrie 2009, pe fondul
consumului de băuturi alcoolice, inculpatul a întreținut relații sexuale, prin
constrângere, cu victima B.M., iar ca urmare a brutalității raportului sexual
victima a suferit politraumatism cu fracturi costale multiple, leziuni ce au
determinat decesul acesteia prin insuficiență cardio-respiratorie.
Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru
cauze cu minori, prin Decizia penală nr. 93 din 27 mai 2010, a respins apelul
formulat de inculpatul Z.V., ca nefondat.
Împotriva acestei decizii inculpatul a
declarat recurs, prin care a solicitat reducerea pedepsei aplicate.
Examinând, din oficiu, recursul formulat de
inculpat, Înalta Curte constată că a fost tardiv introdus.
Așa cum rezultă din actele aflate la dosar,
decizia Curții de Apel Iași a fost comunicată inculpatului la data de 31 mai
2010, așa cum rezultă din dovada de comunicare, fila 20 din dosarul instanței
de apel.
Cererea de recurs formulată de inculpat a
fost făcută și înaintată prin poștă la data de 5 iulie 2010, așa cum rezultă
din ștampila de primire a Poștei Iași.
Conform art. 385
3
coroborat cu
art. 363 - 365 C. proc. pen., termenul de recurs este de 10 zile pentru
inculpatul arestat și curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv.
Cum inculpatul a declarat recurs mult timp
după expirarea termenului prevăzut de textul de lege menționat (respectiv la
data de 5 iulie 2010 și nu până la data de 11 iunie 2010, ultima zi în care
puteau formula recurs) rezultă că acesta este tardiv și, în conformitate cu
art. 385
15
pct. 1 lit. a) din C. proc. pen., va fi respins.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de
inculpatul Z.V. împotriva Deciziei penale nr. 93 din 27 mai 2010 pronunțată de
Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de
400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON,
reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din
fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 18
octombrie 2010.
Procesat
de GGC - AZ