ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1323/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1323/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 1102 din 8 decembrie 2009 Tribunalul București l-a condamnat pe inculpatul G.C., cetățenia română, recidivist:
- în baza art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen. și art. 80 C. pen., la 6 ani și 7 luni închisoare și 6 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.;
- în baza art. 4 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen. și art. 80 C. pen., la 11 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele, dispunând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani și 7 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 35 C. pen. a dispus executarea și a pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 6 ani.
În cauză a mai fost condamnat și inculpatul I.N. în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen. și art. 80 C. pen., la 5 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani.
Făcând și aplicația art. 61 C. pen. privind revocarea libertății constituționale, inculpatul I.N. urmează să execute pedepsele - principală și complementară - sus-menționate.
A menținut starea de arest a inculpaților și a dedus prevenția de la 23 iunie 2009 la zi.
A confiscat drogurile găsite la inculpați.
Inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Instanța a reținut, în fapt, că la data de 23 iunie 2009, în jurul orelor 19
30
, inculpatul G.C. a vândut martorului denunțător D.N., cantitatea de 1,04 gr. heroină contra sumei de 400 RON și a deținut, pentru comercializare și consum propriu cantitatea de 4,30 gr. heroină precum și 15 comprimate methadonă, o folie, o fiolă spartă și 3 seringi hipodermice.
La domiciliul inculpatului I.N., cu ocazia percheziției din 23 iunie 2009, au fost descoperite 13 doze tip bilă, conținând 1,75 gr. heroină, deținute în vederea comercializării.
Faptele astfel cum au fost reținute sunt stabilite prin denunțurile și declarațiile numiților D.N. și G.M., procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, rapoartele de constatare tehnico-științifică, coroborate cu declarațiile inculpaților date în cursul urmării penale prin care au recunoscut săvârșirea acestora.
În individualizarea pedepse instanța a avut în vedere, în cazul inculpatului G.C., gradul de pericol social concret ridicat al faptelor, pluralitatea acestora dar și antecedentele penale ales sus-numitului, condamnat anterior de două ori pentru furt, având statutul de recidivist.
Împotriva acestei hotărâri inculpații G.C. și I.N. au declarat apel, solicitând prin concluziile acesteia reducerea pedepselor.
Prin Decizia penală nr. 30 din 1 februarie 2010 Curtea de Apel București a respins ca nefondate apelurile inculpaților.
Instanța de control judiciar a constatat că la individualizarea pedepselor s-a ținut seama de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., inclusiv de atitudinea cooperantă a inculpaților în cursul urmăririi penale și de antecedentele penale ale acestora și cantitățile de droguri comercializate și, după caz, deținute în vederea comercializării.
Decizia penală sus-menționată a fost atacată cu recurs de către inculpatul G.C., care a solicitat prin memoriul depus la dosar și concluziile orale, personal și prin apărător, reducerea pedepselor, având în vedere cantitatea redusă de droguri și împrejurarea că are un loc de muncă stabil.
Verificând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, Curtea constată că recursul, susținând în considerarea cazului de casare prevăzut de art. 385
9
alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., este nefondat.
În cauză, situația de fapt a fost corect și temeinic stabilită, pe bază de probe lege administrate.
Inculpatul a recunoscut, prin declarațiile date în cursul urmăririi penale și în fața judecătorului învestit cu soluționarea propunerii de cercetare preventivă reținută este legală.
Încadrarea juridică reținută este legală.
La individualizarea pedepselor pentru infracțiunile săvârșite au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv limitele speciale ale pedepselor, gradul de pericol social al faptelor și persoana inculpatului.
Atât normativ cât și în raport de împrejurările concrete ale săvârșirii faptelor, gradul de pericol social al infracțiunilor deduse judecății se evidențiază ca ridicat.
Inculpatul G.C. nu se află la prima încălcare a legii penale, acesta mai fiind condamnat de 2 ani, cu pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare cu aplicarea art. 86
1
C. pen. și, respectiv de 6 ani și 6 luni închisoare, pentru furt, fiind arestat la 20 martie 2002 și liberat condiționat la 11 august 2006.
Pe de altă parte, în considerarea conduitei sincere a inculpatului și a cantității relativ reduse de droguri deținute și comercializate, au fost reținute circumstanțele atenuante, cărora li s-a dat eficiența legală prin coborârea pedepselor sub limita minimă legală specială.
Nu se justifică altă reducere a pedepselor față de necesitatea realizării funcțiilor - de constrângere și readucere - sancțiunii și scopului acesteia, de prevenire a săvârșirii de noi infracțiunii.
Față de cele ce preced, recursul inculpatului G.C. urmează să fie respins ca nefondat.
Din pedeapsa aplicată se va deduce durata reținerii și arestării preventive de la 23 iunie 2009 la 7 aprilie 2010.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.C. împotriva Deciziei penale nr. 30 din 1 februarie 2010 a Curții de Apel București, secția penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 23 iunie 2009 la 7 aprilie 2010.
Obligă recurentul inculpat la 600 RON cheltuieli de cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 RON, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 7 aprilie 2010.