ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2016/2010

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 26 P din 3 februarie

2010 a Tribunalului Neamț, secția penală, a fost respinsă, ca inadmisibilă,

cererea de revizuire formulată de condamnatul H.N. privind Sentința penală nr.

33 din 25 februarie 2009 a Tribunalului Neamț, secția penală - definitivă prin

neapelare -

[

prin care fusese

condamnat la 10 ani închisoare, pentru tentativă la infracțiunea de omor

calificat, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 - 175 lit. i) C. pen.

]

.

Pentru a hotărî

astfel, prima instanță a reținut, în acord cu referatul întocmit de procuror în

baza art. 399 C. proc. pen., că motivele invocate în cererea de revizuire -

martorii care au fost ascultați în prezenta cauză au săvârșit infracțiunea de

mărturie mincinoasă, încadrarea juridică dată este greșită întrucât, a acționat

în legitimă apărare, fiind provocat de victimă, pedeapsa este prea mare, nu

este vinovat de săvârșirea faptei - nu se încadrează în niciunul din cazurile

de revizuire expres și limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen.

Apelul declarat

împotriva acestei sentințe de condamnatul revizuent a fost respins, ca

nefondat, prin Decizia penală nr. 34 din 16 martie 2010 a Curții de Apel Bacău,

secția penală, cauze minori și familie.

Împotriva acestei din

urmă decizii condamnatul a declarat, în termen legal, recursul de față,

reiterând temeiul de drept - art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. - și

conținutul cererii inițiale.

Recursul nu este

fondat.

Potrivit art. 394

alin. (1) lit. a) C. proc. pen., revizuirea poate fi cerută când s-au

descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la

soluționarea cauzei.

Greșita încadrare

juridică a faptei pentru care a fost condamnat, declarațiile mincinoase ale

martorilor date în timpul procesului penal, și redozarea pedepsei - solicitate

prin cererea de revizuire - nu constituie motivul de revizuire prevăzut de art.

394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Pentru aceste

considerente, în baza art. 385

15

alin. (1) lit. b) C. proc. pen.,

recursul urmează a fi respins ca nefondat.

Conform art. 192

alin. (2) C. proc. pen., condamnatul va fi obligat la plata cheltuielilor

judiciare către stat, urmând ca onorariul apărătorului desemnat din oficiu să

fie avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de revizuentul condamnat H.N. împotriva Deciziei

penale nr. 34 din 16 martie 2010 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze

minori și familie.

Obligă recurentul

revizuent la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat

din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 21 mai 2010.