ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5216/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5216/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin decizia nr. 4536 din 22 octombrie 2009 a
Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal,
a fost respins recursul declarat de Sindicatul Național pentru Protecția Mediului,
în calitate de mandatar al reclamanților A.V., A.M., C.M., A.P.M., B.C., B.L.E.,
B.V., B.I., B.L.C., B.V.F., B.A.C., B.A.I., B.G., B.A., B.I.G., B.M., B.C.R., C.A.,
C.R., C.P., C.C.C.M., B.E., I.D., C.C., C.O.C., C.E., C.R.R., C.L., C.R.C., C.D.,
D.D., D.I.C., D.E., D.F.R., D.A., D.L., D.H., D.C., D.U.H., D.M., D.V.A., D.G.M.,
E.S., F.M., F.S.L., F.A., F.D., G.N., G.M.E., G.M., G.A.E., G.S., G.B.I., G.V.,
G.E., G.E.L., G.A.M., G.C., G.C.M., H.G., H.L., H.C., H.O.L., H.C.I., I.A.V., I.D.,
I.A., I.O.D., I.C., I.M., I.S., L.C.E., L.R., L.V., L.M., M.A.I., M.M., M.A., M.A.A.,
M.M.C., M.R., M.C.M., M.D., M.O.D., M.S., M.E., M.O.A., N.I.L., N.C., N.G.M., N.D.,
N.S.C., N.R.I., O.S.P., O.M., O.A., P.M., P.E., P.L., P.I.A., P.C.E., P.E.A., P.I.M.,
P.C., P.I., P.G., P.S., P.O.L., P.A., P.A.N., R.M., R.N., R.N.S., S.M., S.E.M.,
S.E., S.F., S.A., S.M.M., S.C., S.M.A., S.G.M., S.D.O., S.C.A., S.V., S.R.M., S.T.E.,
S.T.C., S.L.L., T.O.A., T.M., T.S., T.V., T.M.A., U.M., U.C., V.A.I., V.I., V.V.,
W.M., T.C.E. împotriva sentinței nr. 523 din 11 februarie 2009 a Curții de Apel
București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.
Pentru a pronunța această
hotărâre, Înalta Curte a reținut că potrivit dispozițiilor art. 301 C. proc. civ.,
termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune
altfel.
S-a constatat că sentința
atacată a fost comunicată în conformitate cu dispozițiile art. 86 și urm. C. proc.
civ., pe dovada de comunicare a acesteia fiind menționată data de 10 martie 2009,
dată de la care începe să curgă termenul de recurs prevăzut de lege.
Reținând încălcarea dispozițiilor
art. 310 C. proc. civ., termenul de 15 zile fiind depășit, Înalta Curte s-a pronunțat
în sensul respingerii recursului ca tardiv formulat.
Împotriva acestei decizii
a formulat contestație în anulare Sindicatul Național pentru Protecția Mediului,
indicând ca temei juridic prevederile art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
În cadrul contestației
în anulare s-a arătat de contestator că instanța învestită cu soluționarea recursului
în mod greșit a soluționat cauza în data de 22 octombrie 2009, termen la care procedura
de citare cu acesta a fost viciată prin faptul că deși are sediul la aceeași adresă
cu a pârâtei, citația trebuia înmânată unui reprezentant al Sindicatului Național
de Mediu care să fie însărcinat cu primirea corespondenței și, mai mult, să fie
aplicată ștampila deoarece are personalitate juridică.
Analizând contestația
în anulare formulată de Sindicatul Național pentru Protecția Mediului, Înalta Curte
o va respinge pentru următoarele considerente:
Contestația în anulare
este o cale extraordinară de atac, de retractare prin care se cere instanței ce
a pronunțat hotărârea atacată, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege să-și
desființeze propria hotărâre și să procedeze la o nouă judecată.
Art. 317 alin. (1)
pct. 1 C. proc. civ., reglementează contestația în anulare obișnuită, iar potrivit
acestui text, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare „când
procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită
potrivit cu cerințele legii”.
Textul de lege invocat
are în vedere ipoteza când procedura de citare nu a fost legal îndeplinită și partea
a lipsit, astfel încât viciul de procedură nu s-a acoperit în condițiile art. 89
alin. (2) C. proc. civ.
În speță, nu se poate
reține că procedura de citare nu este legal îndeplinită, în condițiile în care partea
a fost citată la adresa indicată în cererea de recurs, citație care cuprinde elementele
esențiale prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 100 alin. (3) C. proc.
civ.
Mai mult, nu se poate
reține că partea nu a cunoscut termenul de judecată din 22 octombrie 2009 când Înalta
Curte a rămas în pronunțare, din moment ce a făcut cerere de renunțare la judecată
întemeiată pe dispozițiile art. 246 C. proc. civ., cerere în care a indicat aceeași
adresă la care a fost citată atât la fond, cât și în recurs, adresa la care s-a
comunicat hotărârea instanței de fond.
Se constată că în cererea
de recurs, s-a indicat aceeași adresă la care a fost citată la fondul cauzei, fără
a preciza aspectele indicate în prezenta contestație în anulare sau a se solicita
repunerea în termenul de recurs.
Rezultă, așadar, că neregularitatea
procedurală invocată nu s-a produs la termenul de judecată, când s-a soluționat
pricina, neputându-se reține incidența art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge
contestația în anulare formulată în baza textului de lege menționat mai sus, ca
neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în
anulare formulată de Sindicatul Național pentru Protecția Mediului în calitate de
mandatar al reclamanților
A.V., A.M.,
C.M., A.P.M., B.C., B.L.E., B.V., B.I., B.L.C., B.V.F., B.A.C., B.A.I., B.G., B.A.,
B.I.G., B.M., B.C.R., C.A., C.R., C.P., C.C.C.M., B.E., I.D., C.C., C.O.C., C.E.,
C.R.R., C.L., C.R.C., C.D., D.D., D.I.C., D.E., D.F.R., D.A., D.L., D.H., D.C.,
D.U.H., D.M., D.V.A., D.G.M., E.S., F.M., F.S.L., F.A., F.D., G.N., G.M.E., G.M.,
G.A.E., G.S., G.B.I., G.V., G.E., G.E.L., G.A.M., G.C., G.C.M., H.G., H.L., H.C.,
H.O.L., H.C.I., I.A.V., I.D., I.A., I.O.D., I.C., I.M., I.S., L.C.E., L.R., L.V.,
L.M., M.A.I., M.M., M.A., M.A.A., M.M.C., M.R., M.C.M., M.D., M.O.D., M.S., M.E.,
M.O.A., N.I.L., N.C., N.G.M., N.D., N.S.C., N.R.I., O.S.P., O.M., O.A., P.M., P.E.,
P.L., P.I.A., P.C.E., P.E.A., P.I.M., P.C., P.I., P.G., P.S., P.O.L., P.A., P.A.N.,
R.M., R.N., R.N.S., S.M., S.E.M., S.E., S.F., S.A., S.M.M., S.C., S.M.A., S.G.M.,
S.D.O., S.C.A., S.V., S.R.M., S.T.E., S.T.C., S.L.L., T.O.A., T.M., T.S., T.V.,
T.M.A., U.M., U.C., V.A.I., V.I., V.V., W.M., T.C.E. împotriva deciziei nr. 4536
din 22 octombrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios
administrativ și fiscal, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 24 noiembrie 2010.