ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4525/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4525/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față;
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Olt, prin Sentința penală nr. 35
din 16 martie 2010, a condamnat pe inculpatul C.V. (fiul lui C. și M.), la 16
ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru
infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin. (1), raportat la
art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.
S-a făcut aplicarea
art. 71 și a art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
Pe latură civilă, s-a
luat act că partea vătămată P.M. nu s-a constituit parte civilă.
Pentru a pronunța
hotărârea, instanța a reținut următoarele:
Spre orele 22
00
din seara de 12 mai 2009, inculpatul, aflat în barul S.C. G. S.R.L. Balș,
împreună cu C.E. și G.F., în local aflându-se și B.M. și B.D., atunci când
barmanița R.M.V., constatând că el este în stare de ebrietate a refuzat să-i
mai vândă băutură, pe datorie, a lovit-o, în apărarea ei venind B.M. și G.F..
După acest moment,
frații B. au părăsit localul, după puțin timp același lucru făcându-l și
inculpatul, înainte însă acesta a spart un pahar și a aruncat cioburile în fața
barului.
În continuare, frații
B. s-au întors și împreună cu inculpatul, s-au deplasat la localul administrat
de N.G. și C., și aici ei certându-se până când a intervenit N.G..
Instantaneu, inculpatul
a luat de pe o masă un pahar, l-a spart de bara metalică ce susținea copertina
și cu un fragment de ciob l-a tăiat în zona gâtului, pe B.M.. Lovitura a
determinat sângerarea victimei și deși a fost transportată de urgență la
spital, la puțin timp s-a instalat decesul.
Raportul de
constatare medico-legală (necropsie) a înscris că moartea lui B.M. a fost
violentă, a fost determinată de hemoragia externă antrenată urmare plăgii
tăiate latero-cervicale stângă, cu interesarea vasculară și musculară produsă
de agresiune. Leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire directă cu
corp tăietor-înțepător (posibil marginea unui ciob din sticlă) și au legătură
directă și necondiționată cu decesul. S-a mai reținut că victima a prezentat
1,70 grame
‰
alcool în sângele
recoltat.
Inculpatul a
recunoscut săvârșirea faptei, a regretat-o și a precizat că a lovit pentru că
frații B. l-au bătut, agresiunea fiind consecința faptului că i-a fost teamă.
Împotriva sentinței,
inculpatul a declarat apel, cale de atac motivată pe greșita încadrare juridică
a faptei, în opinia lui aceasta fiind cea prevăzută de art. 183 C. pen., pe
greșita nereținere a circumstanței atenuante prevăzută de art. 73 lit. b) C.
pen. și pe netemeinicia pedepsei aplicată.
Curtea de Apel
Craiova, prin Decizia penală nr. 192 din 28 septembrie 2010, a respins, ca
nefondat, apelul inculpatului.
Nemulțumit și de
hotărârea pronunțată de instanța de apel, inculpatul, în termenul legal, a
declarat recurs, motivele invocate de apărător și de recurent fiind detaliate
în prezenta.
Recursul declarat de
inculpat nu este fondat pentru considerentele ce se vor dezvolta.
Din examinarea
lucrărilor cauzei, se constată că situația de fapt și vinovăția inculpatului în
comiterea infracțiunii de omor calificat, sunt legale.
Spre deosebire de
infracțiunea prevăzută de art. 183 C. pen., infracțiunea de omor presupune
acționarea cu intenție directă sau indirectă de a ucide, în timp ce pentru a ne
afla în prezența infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte, acțiunea
inculpatului îmbracă depășirea intenției respectiv poziția subiectivă cu care a
agresat, aceasta stabilindu-se în raport cu împrejurările concrete,
instrumentul folosit, zona corpului victimei, intensitatea loviturii.
Or, în cauză,
inculpatul a lovit cu un fragment de ciob de sticlă, zona agresată este
puternic vascularizată, lovitura a generat o puternică hemoragie, astfel că
deși nu a urmărit să producă moartea victimei, acționând în modul descris,
putea să prevadă rezultatul letal.
În ce privește
apărarea că ar fi comis fapta pentru că a fost provocat, art. 73 lit. b) C.
pen. presupune stabilirea concretă, pe bază de probe, a existenței unei
puternice tulburări sau emoții consecința faptelor victimei, violență, atingere
gravă a demnității sau altă acțiune ilicită gravă.
În cauză, probatoriul
administrat nu a relevat vreun moment în care victima să fi provocat reacția
inculpatului, dimpotrivă, deși a existat între ei o stare conflictuală, aceasta
a apărut cauzată fiind de comportamentul inculpatului, care, aflat sub
influența alcoolului, într-un loc public, a agresat-o pe barmaniță. În celălalt
local despre care s-a făcut vorbire, nicio probă nu a reținut ca victima să-l
provoace, inculpatul fiind cel care, după ce a spart paharul, cu fragmentul din
sticlă a lovit gâtul victimei, agresarea lui fiind făcută de B.D., dar tot
urmare atitudinii lui.
În ce privește
pedeapsa aplicată, s-a reținut că în concordanță cu toate criteriile generale
de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., 16 ani închisoare reprezintă
puțin peste minimul special (15 - 25 ani închisoare), fapta, prin consecința
ei, respectiv moartea unui tânăr - 31 ani, este de pericol social ridicat,
inculpatul se afla în stare de ebrietate voluntară, iar numai faptul că a
recunoscut și regretat cele întâmplate, nu poate constitui temei pentru
reducerea ei.
Totodată, în
concordanță cu scopul pedepsei, astfel cum este definit în art. 52 C. pen.,
executarea în regim de privare de libertate este în măsură să realizeze
prevenția specială și generală.
Ca atare, hotărârea
instanței de apel fiind legală și temeinică, în baza dispozițiilor art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de inculpat va fi respins ca
nefondat.
Potrivit
dispozițiilor art. 192, cu referire la art. 189 alin. (1) același cod, inculpatul
recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de inculpatul C.V. împotriva Deciziei penale nr.
192 din 28 septembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru
cauze cu minori.
Deduce din pedeapsa
aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 13 mai
2009 la 14 decembrie 2010.
Obligă recurentul
inculpat la plata sumei de 600 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către
stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat
din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 14 decembrie 2010.