ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.12.2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4525/2010

HOTĂRÂRE
14.12.2010
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4525/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Tribunalul Olt, prin Sentința penală nr. 35

din 16 martie 2010, a condamnat pe inculpatul C.V. (fiul lui C. și M.), la 16

ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru

infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin. (1), raportat la

art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.

S-a făcut aplicarea

art. 71 și a art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Pe latură civilă, s-a

luat act că partea vătămată P.M. nu s-a constituit parte civilă.

Pentru a pronunța

hotărârea, instanța a reținut următoarele:

Spre orele 22

00

din seara de 12 mai 2009, inculpatul, aflat în barul S.C. G. S.R.L. Balș,

împreună cu C.E. și G.F., în local aflându-se și B.M. și B.D., atunci când

barmanița R.M.V., constatând că el este în stare de ebrietate a refuzat să-i

mai vândă băutură, pe datorie, a lovit-o, în apărarea ei venind B.M. și G.F..

După acest moment,

frații B. au părăsit localul, după puțin timp același lucru făcându-l și

inculpatul, înainte însă acesta a spart un pahar și a aruncat cioburile în fața

barului.

În continuare, frații

de N.G. și C., și aici ei certându-se până când a intervenit N.G..

Instantaneu, inculpatul

a luat de pe o masă un pahar, l-a spart de bara metalică ce susținea copertina

și cu un fragment de ciob l-a tăiat în zona gâtului, pe B.M.. Lovitura a

determinat sângerarea victimei și deși a fost transportată de urgență la

spital, la puțin timp s-a instalat decesul.

Raportul de

constatare medico-legală (necropsie) a înscris că moartea lui B.M. a fost

violentă, a fost determinată de hemoragia externă antrenată urmare plăgii

tăiate latero-cervicale stângă, cu interesarea vasculară și musculară produsă

de agresiune. Leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire directă cu

corp tăietor-înțepător (posibil marginea unui ciob din sticlă) și au legătură

directă și necondiționată cu decesul. S-a mai reținut că victima a prezentat

1,70 grame

alcool în sângele

recoltat.

Inculpatul a

recunoscut săvârșirea faptei, a regretat-o și a precizat că a lovit pentru că

frații B. l-au bătut, agresiunea fiind consecința faptului că i-a fost teamă.

Împotriva sentinței,

inculpatul a declarat apel, cale de atac motivată pe greșita încadrare juridică

a faptei, în opinia lui aceasta fiind cea prevăzută de art. 183 C. pen., pe

greșita nereținere a circumstanței atenuante prevăzută de art. 73 lit. b) C.

pen. și pe netemeinicia pedepsei aplicată.

Curtea de Apel

Craiova, prin Decizia penală nr. 192 din 28 septembrie 2010, a respins, ca

nefondat, apelul inculpatului.

Nemulțumit și de

hotărârea pronunțată de instanța de apel, inculpatul, în termenul legal, a

declarat recurs, motivele invocate de apărător și de recurent fiind detaliate

în prezenta.

Recursul declarat de

inculpat nu este fondat pentru considerentele ce se vor dezvolta.

Din examinarea

lucrărilor cauzei, se constată că situația de fapt și vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii de omor calificat, sunt legale.

Spre deosebire de

infracțiunea prevăzută de art. 183 C. pen., infracțiunea de omor presupune

acționarea cu intenție directă sau indirectă de a ucide, în timp ce pentru a ne

afla în prezența infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte, acțiunea

inculpatului îmbracă depășirea intenției respectiv poziția subiectivă cu care a

agresat, aceasta stabilindu-se în raport cu împrejurările concrete,

instrumentul folosit, zona corpului victimei, intensitatea loviturii.

Or, în cauză,

inculpatul a lovit cu un fragment de ciob de sticlă, zona agresată este

puternic vascularizată, lovitura a generat o puternică hemoragie, astfel că

deși nu a urmărit să producă moartea victimei, acționând în modul descris,

putea să prevadă rezultatul letal.

În ce privește

apărarea că ar fi comis fapta pentru că a fost provocat, art. 73 lit. b) C.

pen. presupune stabilirea concretă, pe bază de probe, a existenței unei

puternice tulburări sau emoții consecința faptelor victimei, violență, atingere

gravă a demnității sau altă acțiune ilicită gravă.

În cauză, probatoriul

administrat nu a relevat vreun moment în care victima să fi provocat reacția

inculpatului, dimpotrivă, deși a existat între ei o stare conflictuală, aceasta

a apărut cauzată fiind de comportamentul inculpatului, care, aflat sub

influența alcoolului, într-un loc public, a agresat-o pe barmaniță. În celălalt

local despre care s-a făcut vorbire, nicio probă nu a reținut ca victima să-l

provoace, inculpatul fiind cel care, după ce a spart paharul, cu fragmentul din

sticlă a lovit gâtul victimei, agresarea lui fiind făcută de B.D., dar tot

urmare atitudinii lui.

În ce privește

pedeapsa aplicată, s-a reținut că în concordanță cu toate criteriile generale

de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., 16 ani închisoare reprezintă

puțin peste minimul special (15 - 25 ani închisoare), fapta, prin consecința

ei, respectiv moartea unui tânăr - 31 ani, este de pericol social ridicat,

inculpatul se afla în stare de ebrietate voluntară, iar numai faptul că a

recunoscut și regretat cele întâmplate, nu poate constitui temei pentru

reducerea ei.

Totodată, în

concordanță cu scopul pedepsei, astfel cum este definit în art. 52 C. pen.,

executarea în regim de privare de libertate este în măsură să realizeze

prevenția specială și generală.

Ca atare, hotărârea

instanței de apel fiind legală și temeinică, în baza dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de inculpat va fi respins ca

nefondat.

Potrivit

dispozițiilor art. 192, cu referire la art. 189 alin. (1) același cod, inculpatul

recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul C.V. împotriva Deciziei penale nr.

192 din 28 septembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru

cauze cu minori.

Deduce din pedeapsa

aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 13 mai

2009 la 14 decembrie 2010.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 600 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat

din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 14 decembrie 2010.

Sursă