ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4525/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Olt, prin Sentința penală nr. 35 din 16 martie 2010, a condamnat pe inculpatul C.V. (fiul lui C. și M.), la 16 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin. (1), raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 și a art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. Pe latură civilă, s-a luat act că partea vătămată P.M. nu s-a constituit parte civilă. Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut următoarele: Spre orele 22 00 din seara de 12 mai 2009, inculpatul, aflat în barul S.C.

G. S.R.L. Balș, împreună cu C.E. și G.F., în local aflându-se și B.M. și B.D., atunci când barmanița R.M.V., constatând că el este în stare de ebrietate a refuzat să-i mai vândă băutură, pe datorie, a lovit-o, în apărarea ei venind B.M. și G.F.. După acest moment, frații B. au părăsit localul, după puțin timp același lucru făcându-l și inculpatul, înainte însă acesta a spart un pahar și a aruncat cioburile în fața barului. În continuare, frații B. s-au întors și împreună cu inculpatul, s-au deplasat la localul administrat de N.G. și C., și aici ei certându-se până când a intervenit N.G.. Instantaneu, inculpatul a luat de pe o masă un pahar, l-a spart de bara metalică ce susținea copertina și cu un fragment de ciob l-a tăiat în zona gâtului, pe B.M..

Lovitura a determinat sângerarea victimei și deși a fost transportată de urgență la spital, la puțin timp s-a instalat decesul. Raportul de constatare medico-legală (necropsie) a înscris că moartea lui B.M. a fost violentă, a fost determinată de hemoragia externă antrenată urmare plăgii tăiate latero-cervicale stângă, cu interesarea vasculară și musculară produsă de agresiune. Leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire directă cu corp tăietor-înțepător (posibil marginea unui ciob din sticlă) și au legătură directă și necondiționată cu decesul. S-a mai reținut că victima a prezentat 1,70 grame ‰ alcool în sângele recoltat. Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, a regretat-o și a precizat că a lovit pentru că frații B. l-au bătut, agresiunea fiind consecința faptului că i-a fost teamă.

Împotriva sentinței, inculpatul a declarat apel, cale de atac motivată pe greșita încadrare juridică a faptei, în opinia lui aceasta fiind cea prevăzută de art. 183 C. pen., pe greșita nereținere a circumstanței atenuante prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen. și pe netemeinicia pedepsei aplicată. Curtea de Apel Craiova, prin Decizia penală nr. 192 din 28 septembrie 2010, a respins, ca nefondat, apelul inculpatului. Nemulțumit și de hotărârea pronunțată de instanța de apel, inculpatul, în termenul legal, a declarat recurs, motivele invocate de apărător și de recurent fiind detaliate în prezenta. Recursul declarat de inculpat nu este fondat pentru considerentele ce se vor dezvolta. Din examinarea lucrărilor cauzei, se constată că situația de fapt și vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de omor calificat, sunt legale.

Spre deosebire de infracțiunea prevăzută de art. 183 C. pen., infracțiunea de omor presupune acționarea cu intenție directă sau indirectă de a ucide, în timp ce pentru a ne afla în prezența infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte, acțiunea inculpatului îmbracă depășirea intenției respectiv poziția subiectivă cu care a agresat, aceasta stabilindu-se în raport cu împrejurările concrete, instrumentul folosit, zona corpului victimei, intensitatea loviturii. Or, în cauză, inculpatul a lovit cu un fragment de ciob de sticlă, zona agresată este puternic vascularizată, lovitura a generat o puternică hemoragie, astfel că deși nu a urmărit să producă moartea victimei, acționând în modul descris, putea să prevadă rezultatul letal.

În ce privește apărarea că ar fi comis fapta pentru că a fost provocat, art. 73 lit. b) C. pen. presupune stabilirea concretă, pe bază de probe, a existenței unei puternice tulburări sau emoții consecința faptelor victimei, violență, atingere gravă a demnității sau altă acțiune ilicită gravă. În cauză, probatoriul administrat nu a relevat vreun moment în care victima să fi provocat reacția inculpatului, dimpotrivă, deși a existat între ei o stare conflictuală, aceasta a apărut cauzată fiind de comportamentul inculpatului, care, aflat sub influența alcoolului, într-un loc public, a agresat-o pe barmaniță. În celălalt local despre care s-a făcut vorbire, nicio probă nu a reținut ca victima să-l provoace, inculpatul fiind cel care, după ce a spart paharul, cu fragmentul din sticlă a lovit gâtul victimei, agresarea lui fiind făcută de B.D., dar tot urmare atitudinii lui.

În ce privește pedeapsa aplicată, s-a reținut că în concordanță cu toate criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., 16 ani închisoare reprezintă puțin peste minimul special (15 - 25 ani închisoare), fapta, prin consecința ei, respectiv moartea unui tânăr - 31 ani, este de pericol social ridicat, inculpatul se afla în stare de ebrietate voluntară, iar numai faptul că a recunoscut și regretat cele întâmplate, nu poate constitui temei pentru reducerea ei. Totodată, în concordanță cu scopul pedepsei, astfel cum este definit în art. 52 C. pen., executarea în regim de privare de libertate este în măsură să realizeze prevenția specială și generală. Ca atare, hotărârea instanței de apel fiind legală și temeinică, în baza dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., recursul declarat de inculpat va fi respins ca nefondat. Potrivit dispozițiilor art. 192, cu referire la art. 189 alin. (1) același cod, inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.V. împotriva Deciziei penale nr. 192 din 28 septembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 13 mai 2009 la 14 decembrie 2010. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 600 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 14 decembrie 2010.