CtEDO 16.01.2007 Auto

AFFAIRE CHIESI SA c. FRANCE

RESPONDENT
FRA
HOTĂRÂRE
16.01.2007
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'art. 6-1
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2007
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE CHIESI SA c. FRANCE (CtEDO, 2007)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA CAUZA CHIESI SA c. FRANȚA (solicitarea nr. 954/05) HOTĂRÂREA STRASBURG 16 ianuarie 2007 DEFINITIVF 16/04/2007 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite la art. 44 alin. (2) din Convenție. În cauza Chiesi SA c. Franța, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a doua secțiune), care se află într-o cameră compusă din domnii A.B. Baka, președinte, J.-P. Costa, I. Cabral Barreto, mei A. Mularoni, E. Fura-Sandström, D. Jočienė, D. Popović, judecători, și a dlui Dolle, graffière de secțiune După ce ați deliberat în camera Consiliului la 12 decembrie 2006, Renunțarea hotărârii pe care o aveți aici, adoptat la această dată de procedură La originea cauzei se găsește o hotărâre (n 954/05) condusă împotriva Republicii Franceze de o societate comercială de drept francez, societatea Chiesi SA ( pe Seine. Guvernul francez (adică, la mai mult de un an) este reprezentat de agentul său, dl Belliard, director al afacerilor juridice la Ministerul Afacerilor Externe. Recurenta susținea, în special, o întrerupere a legalității armelor din cauza adoptării unei legi de validare care urmărea să modifice rezultatul unei proceduri la care statul era parte. La 8 iunie 2006, Curtea a decis să comunice cererea guvernului. În conformitate cu dispozițiile articolului 29 alineatul (3), Curtea a decis că va fi examinată în același timp admisibilitatea și temeinicia cauzei. ÎN FAȚĂ CIRCONSTANCES DE LA L Cetornan 5 g. mai mult, un medicament aparținând categoriei de produse farmaceutice, prin decret ministerial la 29 aprilie 1997, acest produs a fost înscris pe o perioadă de trei ani pe lista medicamentelor rambursabile prin asigurarea de sănătate la o rată de 65%, ceea ce corespunde unui serviciu medical considerat important sau major. Acțiunile desfășurate de anumite întreprinderi farmaceutice, altele decât reclamanta, împotriva unor persoane care au recurs la acestea, de modificare a listei specialităților farmaceutice rambursabile persoanelor asigurate de asigurări sociale Prin decretul din 14 septembrie 2001, ministrul muncii și solidarității și ministrul delegat al sănătății, după avizul Comisiei pentru transparență, au decis să reducă rata de rambursare prin asigurarea de sănătate a mai multor specialități farmaceutice de la 65% la 35. Prin Hotărârea din 20 iunie 2003, Consiliul depe , sesizat de un laborator farmaceutic, a anulat dispoziiile articolului 1 din acest decret ministerial, ca atare, modificau includerea a cinci specialități produse de laborator pe lista specialităților farmaceutice rambursabile. Consiliul de Stat a considerat că avizele științifice, prezentate de Comisia pentru transparență înainte de adoptarea acesteia, erau insuficient motivate. 10. Această jurisprudență a fost confirmată de Consiliu într-o serie de hotărâri pronunțate la 23 iulie 2003, în care instanța administrativă, sesizată de alte întreprinderi farmaceutice, a anulat dispozițiile art. 1 din art. Alte două decrete ministeriale, de modificare a listei specialităților farmaceutice rambursabile asiguraților sociali, au fost adoptate succesiv la 19 decembrie 2001 și 18 aprilie 2003. Legea nr. 2003-1199 privind legea de finanțare a securității sociale pentru 2004 din 18 decembrie 2003 12. La 18 decembrie 2003, Parlamentul a adoptat o lege nr. 2003-1199 privind legea de finanțare a securității sociale pentru 2004, ale cărei acte au fost adoptate în temeiul articolului 20 din Regulamentul (CE) nr. La 9 octombrie 2003, în ceea ce privește această măsură, la data de 9 octombrie 2003 a fost precizată motivele proiectului de lege de finanțare prezentat Adunării Naționale ... [Decizia Consiliului din 20 iunie 2000] a scos în evidență caracterul insuficient al motivării avizelor științifice prealabile deciziilor ministeriale privind ratele de rambursare a medicamentelor și riscul ca deciziile de reducere a ratelor să fie în consecință ilegale. Prin urmare, aceasta prezintă un risc juridic pentru cele trei decizii din septembrie și decembrie 2001 și aprilie 2003 de a decide reducerea ratei de rambursare cu aproape o mie de medicamente și subminează, de asemenea, toate deciziile luate în temeiul acestor decizii. Scopul acestui amendament este de a consolida deciziile luate ca urmare a reevaluării produselor din farmacopeea angajată în 1999 prin interzicerea contestarii legalității acestora pe motiv de motiv insuficient de motiv. Această validare nu face decât să corecteze existența unui viciu de formă care afectează deciziile pe care guvernul le consideră perfect întemeiate și fără a priva întreprinderile interesate de dreptul lor de a discuta fondul acestor decizii în fața unei instanțe. Această măsură exclude hotărârile judecătorești care au fost pronunțate în instanță și, prin urmare, nu se referă la decizia Consiliului de Stat. Aceasta împiedică realizarea unor riscuri care ar afecta în mod semnificativ finanțele publice și care, pe scară mai largă, ar pune sub semnul întrebării continuarea politicii în domeniul medicamentelor. Această măsură trebuie să permită garantarea deciziilor care au permis o economie de peste 500 de milioane de euro. Procedura referitoare la societatea reclamantă 14. În 1999, societatea reclamantă a solicitat reînnoirea lansării specialității sale farmaceutice pe lista produselor rambursabile. 15. Prin avizul din 15 martie 2000, Comisia pentru transparență a considerat că serviciul medical furnizat de Cetornan 5 g. Prin scrisoarea din data de 23 decembrie 2002, ministrul sănătății și-a exprimat intenția de a reduce rata de rambursare a anumitor specialități farmaceutice, inclusiv a celor 5 g. 17. Prin avizul din 26 martie 2003, Comisia pentru transparență a estimat că serviciul medical prestat de Cetornan 5 g. La 18 aprilie 2003, un ordin al ministrului sănătății, familiei și persoanelor cu handicap de modificare a listei specialităților farmaceutice rambursabile asiguraților sociali a scăzut la 35% rata de susținere a La 19 iunie 2003, societatea reclamantă a depus o acțiune pentru excesul de putere în fața Consiliului de Stat care intenționa să anuleze acest decret ministerial. 20. La 31 decembrie 2003, Ministerul Sănătății și-a prezentat observațiile în apărare. În memoria sa, acesta a subliniat că, în măsura în care actele contestate intrau în domeniul de aplicare al articolului 20 din Legea nr. 2003-1199 din 18 decembrie 2003, mijloacele de contestare a regularității avizelor Comisiei pentru transparență erau inoperabile. 21. În memoriul său în replică, societatea reclamantă a invocat dispozițiile articolului 6 din Convenție, arătând că validarea legislativă nu era justificată de un motiv de interes general. 22. La 23 iunie 2004, Consiliul de Stat a respins acțiunea recurentei, acționând în special în următorii termeni considerați, în primul rând, că dispozițiile (...) din art. 20 din Legea din 18 decembrie 2003 au ca obiect numai d a evita ca deciziile de reducere a ratei de preluare a medicamentelor să poată fi puse în discuție din cauza faptului că Comisia pentru transparență a emis un aviz cu privire la acestea, în cadrul procedurii complexe de modificare a condițiilor de înscriere a unei specialități pe lista specialităților rambursabile. Pe de altă parte, acestea nu împiedică contestarea acestor decizii din alte motive, în special din motive de legalitate internă, având în vedere, în al doilea rând, că o eventuală anulare a deciziilor în cauză ar putea fi de natură să determine dificultăți practice grave, care rezultă, în special, dintr-o revizuire a drepturilor multor asigurați sociali Considerând, în al treilea rând, că este de competența autorităților din statul membru, pentru a restabili echilibrul conturilor de asigurări sociale, de a lua măsuri care fac ca rata de rambursare a medicamentelor să varieze în funcție, în special, de eficiența și interesul lor relative pentru sănătatea publică ; (b) din indicațiile date de ministrul sănătății, care nu sunt contestate de societatea reclamantă, reiese că validarea care rezultă din legea din 18 decembrie 2003 ar putea avea asupra finanțelor securității sociale un impact de ordinul a 500 de milioane de euro Având în vedere natura viciilor care fac obiectul validării legislative, inconvenientele practice pe care le permite să se evite și impactul său substanțial asupra echilibrului conturilor de securitate socială, dispozițiile articolului 20 din Legea din 18 decembrie 2003, care rezervă în mod expres, așa cum ar fi trebuit să facă, cazul deciziilor în vigoare a unui lucru judecat, sunt justificate prin motive pe termen lung de interes general ; că, prin urmare, acestea nu sunt incompatibile cu prevederile articolului 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; (...) II. DREPTUL INTERNE PERTIND Normele privind rambursarea specialităților farmaceutice 23. Codul de securitate socială prevede că specialitățile farmaceutice pot fi suportate sau pot fi rambursate de către societățile de asigurări de sănătate numai dacă sunt incluse într-o listă de medicamente rambursabile întocmită prin arestarea comună a ministrului responsabil cu sănătatea și a ministrului responsabil cu securitatea socială (articolele L. 162-17 și R. 163-2 din Codul de securitate socială). Aceste specialități fac în prealabil obiectul unei evaluări științifice din partea Comisiei pentru transparență pentru evaluarea serviciului medical, ținând seama de eficacitatea și de motivele adverse ale medicamentului, de locul său în strategia terapeutică, de gravitatea afecțiunii pentru care este destinat, de caracterul preventiv, curativ sau simptomatic al tratamentului medicamentat și de interesul său pentru sănătatea publică (articolul R. 163-3. Specialitățile farmaceutice incluse în lista medicamentelor rambursabile sunt clasificate în funcție de participarea persoanelor asigurate la cheltuielile de achiziție în două categorii determinate în funcție de importanța serviciului medical prestat (art. 163-18). În cazul în care serviciul medical prestat este considerat major sau important, specialitatea farmaceutică este rambursată prin asigurări de sănătate în proporție de 65%, numai 35% din cheltuielile de achiziție rămase în sarcina asigurătorului. Dacă, pe de altă parte, serviciul medical nu este clasificat ca fiind major sau important rambursarea nu este suportată de asigurare de sănătate decât la rata de 35 %. Modificarea condițiilor de includere a unei specialități farmaceutice pe această listă se pronunță prin decret ministerial după avizul motivat al Comisiei pentru transparență (art. 163-4). Legea nr. 2003-1199 privind legea de finanțare a securității sociale pentru 2004 din 18 decembrie 2003 24. Sub rezerva hotărârilor judecătorești care au fost pronunțate în instanță, sunt validate actele adoptate în temeiul art. L. 162-17 (...) din Codul de securitate socială înainte de 1 iulie 2003, în măsura în care legalitatea lor ar fi contestată pentru un motiv întemeiat în mod corespunzător pe avizele Comisiei privind transparența. CU PRIVIRE LA VIOLAȚIA ÎNALGATĂ DE LA ARTICOLUL 6 ALINEATUL (1) DIN CONVENȚIA CU PRIVIRE LA PROCEDURA 25, recurenta consideră că adoptarea articolului 20 din Legea de finanțare a securității sociale din 2004 din 18 decembrie 2003 constituie o încălcare a principiului egalității armelor. Orice persoană are dreptul la o audiere echitabilă a cauzei sale (...) de către o instanță (...) care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) 26. Curtea constată că nu este în mod evident întemeiat greșit în sensul articolului 35 alineatul (3) din Convenție. Curtea subliniază, de asemenea, că acesta nu se confruntă cu niciun alt motiv de refuz. Prin urmare, trebuie declarat admisibil. Pe fond 28. Guvernul recunoaște existența unei interferențe, dar consideră că este justificată de motive imperative de interes general, și anume interesul de a menține echilibrul conturilor de securitate socială și de a evita anumite dificultăți practice. De asemenea, consideră că, în conformitate cu jurisprudența Building Societies, există o un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat (National & Provencial Building Society, Leeds Permanent Building Society și Yorkshire Building Society c. Regatul Unit, Hotărârea din 23 octombrie 1997, Rec., 1997-VII). În această privință, consideră că intervenția legii de validare în litigiu a permis o economie de 500 de milioane de euro. Comitetul consideră că, pentru a evalua această sumă, autoritățile interne au luat în considerare nu numai procedurile în anulare pendinte în fața instanțelor administrative, ci și riscul de introducere, prin excepție, a unor acțiuni viitoare pentru excesul de putere, ale căror consecințe exacte nu au putut fi măsurate în momentul adoptării legii din 18 decembrie 2006. decembrie 2003 Această economie ar fi semnificativă atât în valoare absolută, cât și în raport cu situația foarte degradată a conturilor sociale și a eforturilor de redresare întreprinse de autoritățile interne pentru a menține sistemul de securitate socială. 30. Guvernul susține, de asemenea, că validarea legislativă tindea să evite dificultăți practice grave, în special în ceea ce privește revizuirea drepturilor asiguraților sociali și a celor de a-și retrage medicamentele în cauză. 31. În sfârșit, acesta arată că dispoziția în cauză respecta principiul proporționalității. În această privință, Tribunalul subliniază că domeniul său de aplicare era dublu-jurisdicțional [judiciul] a exclus în mod expres hotărârile judecătorești care au fost pronunțate în forță de lucru judecat și că aceasta era limitată la legalitatea externă a hotărârilor judecătorești în litigiu și, în special, la motivul întemeiat în mod direct pe avizele formulate de comisia pentru transparență. 32. În ceea ce o privește, recurenta consideră că, în mare măsură, numărul de cifraje avansate de guvernul pârât este supraevaluat, deoarece consideră că numai zece dintre cele nouă sute șaizeci și șase de specialități farmaceutice a căror rată de rambursare a fost redusă de către hotărârile în litigiu. Nouă dintre acestea erau susceptibile de a fi vizate de dispoziția în litigiu, având în vedere normele privind termenul limită pentru acțiunea în anulare. În ceea ce o privește, nu s-ar permite nicio evaluare precisă a acțiunii în anulare. 33. Prin urmare, recurenta consideră că guvernul se mulțumește cu un argument general și abstract cu privire la situația financiară a securității sociale, fără a furniza niciun element credibil și justificat pentru a justifica realitatea riscului financiar implicat. 34. În ceea ce privește dificultățile practice ridicate de guvern, recurenta consideră că riscul de a fi nevoiți să efectueze o revizuire a drepturilor asiguraților sociali este pur teoretic, în măsura în care majoritatea acestora beneficiază de o reciprocă ar fi, în practică, asistată la un transfer de asistență către aceste organisme. 35. Curtea reafirmă că, dacă, în principiu, puterea legislativă nu este împiedicată să reglementeze în materie civilă, prin noi dispoziții cu domeniu de aplicare retroactiv, drepturile care decurg din legile în vigoare, principiul preeminenței dreptului și noțiunea de proces echitabil consacrat de art. 6 se cu privire la, cu excepția unor motive imperative de interes general, la intervenția autorității legislative în cadrul administrației justiției în scopul de a: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24846/94 și 34165/96 la 34173/96, CEDO 1999-VII, § 57. 36. În circumstanțele din speță, dacă art. 20 din Legea nr. 2003 1199 privind legea de finanțare a securității sociale pentru 2004 din 18 În decembrie 2003, acesta excludea în mod expres din domeniul său de aplicare hotărârile judecătorești care au fost pronunțate în forță de lucru judecat, stabili definitiv termenii dezbaterii și, în acest sens, în ceea ce privește căile de atac pendinte în fața instanțelor de ordine administrativă în momentul intrării în vigoare a dispoziției în litigiu. Prin urmare, acesta a permis să se aprobe poziția adoptată de la Õ ï în cadrul procedurilor pendinte, în timp ce precedentele jurisprudențiale au fost în principal în favoarea reclamantei. Guvernul nu contestă, de altfel, existența unei intervenții. 37. În ceea ce privește motivele pe termen scurt de interes general Acestea ar rezulta în principal din necesitatea de a proteja echilibrul financiar al sistemului de sănătate național. 38. Guvernul susține, în plus față de argumentele generale privind dificultățile financiare cu care se confruntă sistemul francez de securitate socială, cifra de 500 de milioane de euro corespunzătoare economiilor realizate prin adoptarea validării legislative în litigiu. Curtea constată, cu titlu preliminar, că, deși această sumă a fost inclusă în mod clar în temeiul proiectului de lege de finanțare, aceasta face trimitere la economiile realizate prin decretele care scad rata de rambursare cu aproape o mie de specialități farmaceutice și nu la intervenția legislativă ulterioară. 39. Pe de altă parte, Curtea amintește că, în principiu, un motiv financiar nu permite ca el însuși să justifice o astfel de intervenție legislativă (a se vedea, printre altele, Zielinski și Pradal și Gonzalez și alții, În plus, aceasta arată că corelația dintre riscul financiar invocat și procedurile pendinte de care s-a bazat legea de validare nu este stabilită; într-adevăr, guvernul nu furnizează informații cu privire la numărul de acțiuni în anulare în fața instanței administrative și nici o evaluare credibilă a costului virtual al acestor proceduri. ; în ceea ce privește posibilitatea de introducere a unor căi de atac viitoare prin intermediul excepției, el recunoaște el însuși că amploarea exactă a cheltuielilor legate de acest risc juridic nu putea fi cunoscută cu precizie atunci când legiuitorul a adoptat legea din 18 decembrie 2003. 40. În sfârșit, Curtea observă că: în orice caz, excluderea procedurilor pendinte din domeniul de aplicare al articolului 20 din Legea din 18 Decembrie 2003, nu ar fi împiedicat atingerea obiectivului urmărit, și anume asigurarea, pentru viitor, a legalității hotărârilor de reducere a ratei de rambursare prin evitarea acțiunilor viitoare prin excepție, respectând în același timp egalitatea de arme pentru organismele aflate în curs de desfășurare. 41. Niciunul dintre celelalte argumente prezentate de guvern nu a fost de acord cu Curtea legitimității și proporționalității ingerinței. 42. Având în vedere cele de mai sus, intervenția legislativă în litigiu, care reglementa definitiv, în mod retroactiv, fondul litigiului care o privește pe reclamantă în fața instanțelor interne, nu a fost justificată de motive imperative de interes general. 43. Prin urmare, Curtea concluzionează încălcarea articolului 6 alineatul (1) din Convenție. II. PE ALTE VIOLAȚII ALEGATE 44. Recurenta consideră că, din cauza intervenției legislative, nu a putut beneficia de anularea de la a anula dreptul de a reduce rata de preluare a specialității farmaceutice. Cu toate acestea, aceasta consideră că aceasta a avut consecințe asupra volumului de cerințe și de vânzări ale produsului său și a pierderilor financiare semnificative pentru întreprindere. În acest sens, Comisia invocă art. 1 din Protocolul nr. 1. În temeiul articolului 14 din Convenție, coroborat cu art. 6 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1, aceasta afirmă, de asemenea, că a fost supusă unui tratament discriminatoriu în raport cu întreprinderile farmaceutice care au putut obține, înainte de adoptarea măsurii legislative în cauză, anularea dispozițiilor decretelor din 2001 care scad ratele de rambursare a specialităților lor. Drepturile și libertățile recunoscute în (...) Convenția trebuie să fie asigurate, fără deosebire, pe baza sexului, rasei, culorii, limbii, religiei, opiniilor politice sau de orice altă natură, originii naționale sau sociale, a unei minorități naționale, averii, nașterii sau oricărei alte situații. art. 1 din Protocolul nr. Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea proprietăților sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât din motive de interes public și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile anterioare nu aduc atingere dreptului statelor de a pune în aplicare legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa utilizarea bunurilor în conformitate cu interesul general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau amenzi. 45. Curtea reamintește că nu poate fi sesizată decât după epuizarea căilor de atac interne. Această regulă nu impune numai sesizarea instanțelor naționale competente ; de asemenea, aceasta obligă, în principiu, să ridice în fața acestor instanțe, cel puțin în esență și în formele și termenele prevăzute de dreptul intern, obiecțiile pe care le propunem ulterior la nivel internațional (a se vedea, printre multe altele, Fressoz și Roire c. Franța [GC], n 29183/95, § 37, CEDO 1999-I). Scopul regulii privind epuizarea căilor de atac interne este de a permite autorităților naționale d a lua în considerare Öncălcarea unui drept protejat de Convenție și, dacă este cazul, de a remedia această încălcare înainte ca Curtea să fie sesizată (a se vedea Kudła c. Polonia [GC], n 30210/96, § 152, CEDH 2000-XI sau Azinas c. Cipru [GC], nr. 56679/00, § 38, CEDO 2004-III. 46. Curtea observă, în speță, că reclamanta și-a exprimat satisfacția de a dezvolta în memoriul său în replică în fața secțiunii din litigiul Consiliului de a-și reieși din neconformitatea legii în litigiu cu dispozițiile articolului 6 alineatul (1) din convenție, fără a explica în niciun fel consecințele pe care această lege le-ar putea produce asupra patrimoniului său și nici nu se plânge de vreo discriminare. Prin urmare, Curtea consideră că celelalte obiecțiuni invocate de recurentă trebuie respinse pentru neobosirea căilor de atac interne, în temeiul articolului 35 alineatul (1) și al articolului 4 din Convenție. III. PRIVIND LIMITAREA ARTICOLULUI 41 DIN CONVENȚIE 47. În temeiul articolului 41 din Convenție, În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite Ö Õ să se desprindă de consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții Õ, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. Pagubă 48. Recurenta solicită cinci milioane șase sute de mii de euro (EUR) pentru prejudiciul material suferit. Aceasta consideră că această sumă corespunde diferenței de vânzări a Guvernul consideră că această cerere excesivă și fără legătură cu litigiul întemeiat pe încălcarea articolului 6 alineatul (1) din Convenție și consideră că constatarea încălcării acestei dispoziții ar constitui o satisfacție echitabilă suficientă în ceea ce privește prejudiciile materiale și morale. Curtea arată că singura bază care trebuie reținută pentru acordarea unei satisfacții echitabile constă în speță în faptul că reclamanta nu a putut beneficia de garanțiile prevăzute la art. 6 din Convenție. Or, aceasta nu a primit o legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și prejudiciul material invocat, al cărui caracter ipotetic îl reprezintă, în plus, caracterul său ipotetic. Curtea respinge, prin urmare, această cerere. Cu toate acestea, Comisia este de părere că încălcarea articolului 6 alineatul (1) din Convenție a cauzat reclamantului un prejudiciu moral care afectează acordarea unei despăgubiri. Statuând în echitate, consideră rezonabilă acordarea sumei de 1 000 EUR. Taxa și cheltuielile de judecată 51. Recurenta solicită, de asemenea, 15 577,90 EUR pentru cheltuielile și cheltuielile suportate în fața instanțelor interne și 19 008,71 EUR pentru cei care se află în fața Curții. 52. Guvernul consideră aceste sume excesive și propune să se aloce recurentei o sumă maximă de 3 000 EUR. 53. În cazul în care Curtea constată o încălcare a Convenției, aceasta acordă reclamantului plata cheltuielilor și cheltuielilor de judecată pe care le-a prezentat instanțelor naționale numai în măsura în care acestea au fost angajate pentru a preveni sau corecta încălcarea menționată (a se vedea în special Lilly Franța c. Franța, 53892/00, 14 octombrie 2003. În speță și având în vedere elementele aflate în posesia sa și criteriile menționate anterior, Curtea consideră rezonabil să acorde recurentei suma de 2 990 EUR pentru cheltuielile și cheltuielile de judecată suportate pentru a se plânge de încălcarea articolului 6 alineatul (1) din Convenție în fața Consiliului de Stat. În ceea ce privește cheltuielile și cheltuielile de judecată în fața Curții, un solicitant nu poate obține rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor sale decât în măsura în care se stabilesc realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al ratei lor (a se vedea, de exemplu, Kress c. Franța [GC], n 39594/98, § 102, CEDO 2001).În speță, Curtea constată că sumele solicitate de recurentă pentru cheltuielile de judecată sunt în mod evident excesive în raport cu circumstanțele din speță. Cu toate acestea, având în vedere diligențele vădit îndeplinite de avocatul recurentei, Curtea, hotărând în echitate, astfel cum prevede art. 41, îi acordă 3 000 EUR în acest sens. Interese moratoriu 54. Curtea consideră că este oportun să se bazeze rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale. PE CES MOTIVE, CURTEA, ÎN L 6 alin. (1) din Convenție afirmă că statul pârât trebuie să plătească reclamantei, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 2 din Convenție, 1 000 EUR (mii de euro) pentru daune morale, precum și 5 990 EUR (cinci mii nouă sute patru) douăzeci și zece de euro) pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, începând cu data expirării termenului respectiv și până la data de plată, această sumă va crește din dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabile în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale Respins cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Făcută în franceză și apoi comunicată în scris la 16 ianuarie 2007, în conformitate cu art. 77 alin. (2) și (3) din Regulamentul de procedură. Dolle A.B. Baka Modululer Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2007-12-06
0,94
AFFAIRE DE FRANCHIS c. FRANCE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE DE FRANCHIS c. FRANCE (Requête n o 15589/05) ARRÊT STRASBOURG 6 décembre 2007 DÉFINITIF 06/03/2008 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des r
CtEDO 2006-06-27
0,94
AFFAIRE SASSI c. FRANCE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE SASSI c. FRANCE (Requête n o 19617/02) ARRÊT STRASBOURG 27 juin 2006 DÉFINITIF 27/09/2006 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches d
CtEDO 2007-01-16
0,94
AFFAIRE SEIDEL c. FRANCE (N°3)
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE SEIDEL c. FRANCE n o 3 (Requête n o 21764/03) ARRÊT STRASBOURG 16 janvier 2007 DÉFINITIF 16/04/2007 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des r
CtEDO 2007-01-16
0,94
AFFAIRE FARHI c. FRANCE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE FARHI c. FRANCE (Requête n o 17070/05) ARRÊT STRASBOURG 16 janvier 2007 DÉFINITIF 23/05/2007 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouche
CtEDO 2007-01-16
0,94
AFFAIRE EISENCHTETER c. FRANCE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE EISENCHTETER c. FRANCE (Requête n o 17306/02) ARRÊT STRASBOURG 16 janvier 2007 DÉFINITIF 16/04/2007 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des r
Sursă