ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5733/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5733/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra
conflictului negativ de competență, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași la
data de 6 aprilie 2011, Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă
și în Retragere, în numele și pentru membrii săi de sindicat, contestatorii P.C.,
A.A., M.E., B.V., R.C., P.I.L., T.M., E.E.T., I.D.E., P.F., S.V.F., S.C., R.Ș.,
P.G., T.I., P.I., P.M., B.V., P.G., M.I., P.A., A.M., F.G., C.M., M.L., B.V., C.V.,
P.M., M.D., F.V., V.F.A., P.B.I., I.V., Ș.R., D.V., C.M., B.P., L.M., M.E., C.M.,
H.F., C.A., C.A.A., N.M., A.M., D.C., U.D., A.A.D., Z.I., P.C., H.C., S.N., B.C.,
C.B.I., B.C., P.D., O.G., B.C.A., P.M.A., S.I.M., V.I.D., C.I.L., I.T., N.I., V.V.,
R.L., R.C., M.T., C.I., C.T., C.I.A., B.G., N.E., P.N., C.V., R.V.A., T.C., S.C.,
L.G., M.G., J.P., T.L., U.M., E.C., C.D., B.M., H.C., U.G., a chemat în judecată
pe intimnații M.A.I., prin Casa de Pensii Sectorială; M.A.I. și Casa de Pensii Sectorială
a M.A.I., solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea
deciziilor de recalculare a pensiilor emise de Casa de Pensii a M.A.I., menținerea
deciziilor privind calcularea pensiei de serviciu a fost stabilită în temeiul dispozițiilor
Legii nr. 179/2004; suspendarea efectelor deciziilor de recalculare a pensiilor
emise în baza Legii nr. 119/2010 emise de Casa de Pensii a M.A.I., pe durata soluționării
prezentei cauze; obligarea pârâtei la plata diferenței dintre pensie de serviciu
stabilită conform Legii nr. 179/2004, (în continuare „pensie inițială") și
pensia recalculată conform Legii nr. 119/2010 și H.G. nr. 735/2010, (în continuare
„pensie recalculată) de la data de 01 ianuarie 2011 și până la repunerea în plată
a pensie inițiale; obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferentă sumelor reprezentând
diferența dintre cele două decizii - decizia privind pensia de serviciu stabilită
conform Legii nr. 179/2004 (pensia inițială), și pensia recalculată conform Legii
nr. 119/2010 și H.G. nr. 735/2010, (pensia recalculată) dobândă calculată la data
plății efective a pensiei inițiale.
Prin sentința civilă nr. 1874 din 23 septembrie 2011,
Tribunalul Iași, a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu,
declinând competența de soluționare a contestației în favoarea Tribunalului București,
în temeiul dispozițiilor art. 156 din Legea nr. 19/2000.
După declinare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului
București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, iar la termenul
de judecată din data de 10 mai 2012, instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetenței
teritoriale a Tribunalului București.
Prin sentința civilă nr. 4330 din 10 mai 2012, Tribunalul
București, a admis excepția necompetentei teritoriale și a declinat competenta de
soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași, secția civilă.
În motivarea hotărârii, Tribunalul, a reținut că domiciliul
contestatorului se află pe raza județului Iași și potrivit art. 154 alin. (1) din
Legea nr. 263/2010, „Cererile îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale
de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a
cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul."
La intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 competența
teritorială de soluționare a cererilor cu privire la deciziile emise de caselor
teritoriale de pensii sau de casele de pensii sectoriale (fostele case de pensii
ale Ministerului Apărării Naționale, M.A.I. și S.R.I.) a fost modificată, în sensul
că cererile în această materie se soluționează de către instanța de la domiciliul
reclamantului.
Deciziile a cărei suspendare se solicită au fost emise
la 27 decembrie 2010 în baza Legii nr. 119/2010, cererea de anulare fiind formulată
la instanța de la domiciliul contestatorului pensionar la data de 6 aprilie 2011,
după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 și abrogarea expresă a Legii nr. 19/2000.
Normele de procedură civilă sunt de imediată aplicare,
iar Legea nr. 19/2000 și Legea nr. 263/2010 sunt legi speciale, cu privire la normele
de procedură, raportate la Codul de procedură civilă.
Când o lege specială (nr. 19/2000) care reglementează
un anumit domeniu și care cuprinde și norme cu privire la competență, este înlocuită
cu o altă lege (nr. 263/2010) și aveam o altă lege specială (nr. 119/2010) care
face trimite la normele de competență din legea abrogată, se aplică noua lege, competența
fiind cea stabilită de la data intrării ei în vigoare.
Constatând intervenit conflictul negativ de competență,
Tribunalul București, în conformitate cu art. 21 și art. 22 C. proc. civ. a înaintat
cauza Înaltei Curții de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.
Cu privire la conflictul negativ de competență Înalta
Curte reține următoarele:
Cererea dedusă judecății are natura unei contestații împotriva
deciziilor de recalculare a pensiei în baza Legii nr. 119/2010, emise de o casă
sectorială de pensii, și anume Casa de Pensii din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
Deciziile contestate au fost emise la data de 27
decembrie 2010, iar sesizarea instanței s-a făcut la data de 6 aprilie 2011.
Este adevărat că la data emiterii deciziei contestate
era în vigoare Legea nr. 19/2000, care prin art. 156 prevedea că „Cererile îndreptate
împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanței
în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul. Celelalte
cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau
sediul pârâtului".
Legea nr. 19/2000 a fost însă abrogată odată cu intrarea
în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, respectiv
începând cu data de 1 ianuarie 2011, conform dispozițiilor art. 196 lit. a) din
Legea nr. 263/2010.
Prin urmare, la data sesizării instanței, și anume 6
aprilie 2011, era în vigoare Legea nr. 263/2010, care cuprinde dispoziții privitoare
la competență în art. 154.
Astfel, potrivit alin. (1) al art. 154 din Legea nr. 263/2010,
„Cererile îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva
caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială
își are domiciliul sau sediul reclamantul", iar potrivit alin. (2) al aceluiași
art., „Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are
domiciliul sau sediul pârâtul."
Rezultă că, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010,
competența teritorială de soluționare a cererilor cu privire la deciziile emise
de casele de pensii sectoriale, care sunt fostele case de pensii ale Ministerului
Apărării Naționale, M.A.I. și S.R.I., s-a modificat în sensul că aceste cereri se
soluționează de către instanța de la domiciliul reclamantului.
Raportat la dispozițiile art. 725 alin. (1) C. proc.
civ., potrivit cărora normele de procedură civilă sunt de imediată aplicare, urmează
a se reține că norma de competență aplicabilă în cauză este cea cuprinsă în
art. 154 din Legea nr. 263/2010, în vigoare la data sesizării instanței.
Cum, în speță, instanța a fost învestită cu o cerere împotriva
unei case de pensii sectoriale, iar potrivit art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2007,
o astfel de cerere se adresează instanței de la domiciliul reclamantului, instanța
competentă teritorial să judece pricina este cea de la domiciliul reclamantului,
respectiv Tribunalul Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește
competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 25 septembrie 2012.