ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.07.2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2454/2012

HOTĂRÂRE
20.07.2012
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2454/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de față,

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 178 din 3

iulie 2012, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a

admis cererea de extr

ădare

formulată de autoritățile judiciare americane, Tribunalul Districtual al

Statelor Unite - Hartford,

Connecticut în

dosarul nr. 3:07 Cr.12 JCH privind pe cetățeanul român T.D.C.

A dispus extr

ădarea cetățeanului român T.D.C., cu

respectarea regulii specialității prevăzute de art. 17 din Tratatul de

extrădare

dintre România și Statele Unite

ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008.

În baza art. 58 alin. (2) din Legea

302/2004 și art. 14 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite

ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, a amânat predarea către

autoritățile judiciare americane până la punerea în libertate a persoanei extrădate

de sub puterea mandatului de

executare nr.

3508/2010 emis la 30 noiembrie 2011 de Judecătoria Craiova și până la

momentul finalizării procesului penal în fața

autorităților judiciare române în

cauza nr. 212/D/P/2009 a Direcției de

Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism -

Structura Centrala.

A constatat c

ă persoana extrădată

a fost reținută în prezenta cauza de la

data de

15 noiembrie 2011

- orele 17.40 până la data de 16 noiembrie 2011 - orele 17.40 și

arestată provizoriu în vederea extrădării începând

cu data de 16 noiembrie 2011 până la

21

februarie 2012.

A dispus

arestarea persoanei extr

ădate T.D.C., în vedere

predării, pe o durată de 30 de zile începând din

momentul încetării cauzei

pentru care s-a

dispus, în prezenta cauză, amânarea predării persoanei extrădate,

și

emiterea unui nou mandat de arestare.

Prin încheierea din 5 iulie 2012

pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori,

în dosarul nr. 2224/54/2011* s-a dispus îndreptarea

erorii materiale din cuprinsul minutei

si

dispozitivului sentinței penale nr. 178 din 3 iulie 2012, în sensul c

ă s-a constatat

persoana

extrădata a fost reținută în prezenta cauza de la data de 15 noiembrie 2011 -

orele 17.40

până la data de

16 noiembrie 2011

- orele 17.40 și arestată provizoriu

în

vederea

extrădării începând cu data de 16 noiembrie 2011 până Ia 13 martie 2012.

Pentru

a se pronunța

astfel, prima instan

ța a reținut, în esență, că la data de 16

noiembrie 2011

a fost înregistrată pe rolul

Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori,

cererea de

extrădare formulată de autoritățile americane privind pe cetățeanul român T.D.C.

având

ca temei mandatul de arestare emis de

Tribunalul Districtual al Statelor Unite - Hartford, Connecticut

în dosarul nr.

3:07 Cr.12 JCH pentru

săvârșirea infracțiunilor de: conspirație pentru a comite

fraude

bancare, conspirație pentru a comite fraude bancare în legătură cu

dispozitive de acces și furt agravat de

identitate, prevăzute de titlul 18 secțiunea

1349, titlul 18 USC secțiunea

1028 A din codul Statelor Unite, constând în

aceea

că, între anii 2004 - 2007, persoana extrădabilă, împreună cu alți 12

coinculpați,

au fost implicați în scheme de „phishing" în care au trimis prin

poșta electronică mesaje frauduloase care păreau

să provină de la bănci și alte

companii legitime, pentru a înșela

oamenii și a-i determina să dezvăluie

informații

private, cum ar fi: numele, adresa, data nașterii, numere de cont de

asigurare socială, numere de card-uri de credit

sau debit și numere de card-uri

bancare. O persoană ce accesa linku-rile

din mesajele electronice frauduloase era redirecționată către unul sau mai

multe site-uri de internet, care păreau în mod fals să-și aibă originea în

cadrul unei companii legitime, informațiile obținute în mod ilegal având ca

scop obținerea de bunuri și servicii la care inculpatul nu avea dreptul.

Prin ordonan

ța Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Craiova nr.

34 din 15 noiembrie 2011,

s-a dispus reținerea pentru 24 de ore a persoanei extrădabile, de

la data de 15 noiembrie 2011 - orele 17

40

până la data de 16 noiembrie 2011 - orele 17

40

.

Prin

încheierea pronunțată în ședința publică la data de

16 noiembrie

2011 în dosarul nr.

2224/54/2011, Curtea de Apel Craiova, a admis propunerea

formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Craiova,

privind arestarea provizorie a persoanei

extrădabile T.D.C. și a dispus arestarea provizorie a persoanei a acestuia

pentru o

perioadă de 29 zile, începând cu

16 noiembrie 2011,

până la 14 decembrie 2011.

Arestarea provizorie a persoanei

extr

ădabile T.D.C. a

fost menținută prin încheierile de ședință din 13 decembrie 2011, 04 ianuarie 2012

și 31 ianuarie 2012.

Totodat

ă, prima

instanța a constatat că cererea de extrădare cuprinde

informațiile

prevăzute de art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România și

Statele Unite

ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, fiind îndeplinite și condițiile

prev. de art. 2 din același tratat privind pedepsirea infracțiunilor

reținute în sarcina persoanei

extrădabile de legea ambelor părți cu o pedeapsă privativă de libertate mai

mare de un an.

S-a mai re

ținut că nu

există nici unul din motivele de refuz obligatoriu la extrădare prevăzute de

art. 21 din Legea nr. 302/2004 sau de Tratatul de

extrădare

dintre România și Statele Unite

ale

Americii, ratificat prin Legea

nr. 111/2008.

Fa

ță de dispozițiile

din Tratatul de extrădare dintre România și Statele

Unite ale

Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, extrădarea nu poate fi

refuzată pe

considerentul cetățeniei persoanei extrădabile astfel încât nu mai

este necesar a

fi îndeplinite condițiile suplimentare prevăzute de art. 20 alin. (2)

din Legea

302/2004 privind garanția că, în caz de condamnare în SUA,

persoana extrădabilă

să fie trimisă în România pentru a executa pedeapsa.

S-a constatat

c

ă

nu există identitate între faptele pentru care persoana

extrădabilă a

fost condamnată de Judecătoria Craiova prin sentința nr. 3100

din data de 14

decembrie 2010, definitivă prin decizia penală nr. 2072 din data de

29 noiembrie 2011 și cele cu privire

la care autoritățile judiciare americane au solicitat extrădarea.

Împotriva sus-menționatei sentințe a

declarat recurs persoana extrădată T.D.C., apreciind că sentința atacata este

nelegală si netemeinică deoarece nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de

lege pentru extrădare, existând opozita la extrădare din partea sa.

Totodată, a mai arătat că era

necesar ca potrivit dispozițiilor art. 20 pct. 2 din Legea nr. 302/2004 să se

solicite autorităților americane emiterea unor acte prin care să dea asigurări

suficiente că într-o eventuală condamnare a sa, va fi transferat în vederea

executării pedepsei în România. Cum această solicitare i-a fost respinsă,

apreciază ca fiind neîndeplinită condiția imperativă prevăzută de art. 20 din

lege.

Un alt motiv de recurs îl reprezintă

faptul că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 5 din Legea nr. 111/2008

și art. 8 pct. 3 din Legea nr. 302/2004, în sensul că nu se acordă extrădarea

în situația în care persoana condamnată a fost achitată în statul solicitant.

A mai invocat incidența disp. art. 22

alin. (2) din Legea nr. 302/2004 în sensul că există un motiv opțional de opoziție

la extrădare pentru că o parte din faptele pentru care este cercetat de către

autoritățile americane fac parte și din cercetările efectuate de către D.I.I.C.O.T.

în sensul că sunt aceleași infracțiuni și aceleași mijloace de probă, respectiv

interceptări.

În această ordine de idei a susținut

că trebuia efectuată o adresă pentru completarea solicitării de extrădare la D.I.I.C.O.T.

în vederea atașării dosarului nr. 212/D/P/2009, dosar aflat în cercetări și în

care se folosesc aceleași mijloace de probă. De asemenea, a mai arătat că a

fost condamnat definitiv de către Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 21506/215/2009

pentru săvârșirea acelorași infracțiuni ca și cele relevate în cererea de

extrădare, aspect față de care a susținut că trebuia atașat acest dosar pentru

a reieși identitatea dintre infracțiunile pentru care se solicită extrădarea și

cele pentru care a fost condamnat în România.

Nu în ultimul rând, a invocat faptul

că nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 20 alin. (1) pct. c din Legea nr. 302/2004,

neexistând motive de extrădare.

În raport de toate cele susținute, a

arătat că se impune admiterea recursului și respingerea cererii de extrădare

întrucât aceasta nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege și față de opoziția

sa la extrădare formulată.

Recursul este nefondat.

Analiz

ând hotărârea atacata prin prisma motivelor de recurs

invocate, Înalta Curte constată că acestea sunt același critici care au fost

invocate și în fața instanței de fond.

F

ără a mai relua analiza temeinică si judicioasă a primei

instanțe asupra acestora, Înalta Curte constată că procedându-se la verificarea

datelor, a perioadelor precum și a faptelor

pentru care persoana extrădabilă este

cercetată

de autoritățile americane, instanța de fond în mod corect a constatat că

nu

există identitate între acestea și infracțiunile pentru care s-a pronunțat o

condamnare de către Tribunalul Dolj.

Astfel, potrivit celui de-al doilea

rechizitoriu, ce constituie documentul oficial care presupune existen

ța unor încălcări ale legilor SUA,

persoana extrădabilă este acuzată de săvârșirea a 3 infracțiuni.

Activitatea infrac

țională descrisă în al doilea

rechizitoriu înlocuitor

privește o perioadă

mai mare decât cea pentru care T.D.C. a fost

condamnat în România.

Autoritățile judiciare americane se referă la perioada

2004-2007

în privința primelor două capete de

acuzare referitoare la conspirație în vederea comiterii fraudelor bancare și

conspirație în vederea comiterii unei fraude legate de dispozitive de acces.

Prin sentința

penală nr. 3100 din 14 decembrie 2010 a Tribunalului Dolj, T.D.C. a fost

condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 27 alin. (3) din Legea

363/2002, art. 49 alin. din Legea 161/2003, art. 48 din Legea 161/2003, art. 42

alin. (1), (3) din Legea161/2003 și art. 323 alin. (2) C. pen. în perioada

2005-2007 respectiv 2006-2007.

Din cuprinsul

rechizitoriului

întocmit de autoritățile judiciare americane

rezultă o

participație mai mare la săvârșirea infracțiunilor, fiind indicați și numiții

M.C.D., B.B., B.M.S., O.F., I.Ș., ș.a.

De asemenea se constat

ă că urmărirea penală efectuată de

autoritățile judiciare americane privește și alte instituții bancare față de

care persoana extrădabilă ar fi săvârșit infracțiuni și care nu se regăsesc în

hotărârea de

condamnare: EBay, Capital One,

Citibank, Wells Fargo & Co., Filiala Banking

& Trust Co.,

Comerica Bank și JP Morgan Chase & Co.

În privința

infracțiunii prevăzute art. 49 alin. din Legea 161/2003 cu aplic.

art. 41 alin.

(2) C. pen. - fraudă informatică - fapta constând în crearea unui

prejudiciu de

144.140 RON instituției People's Bank , prin introducerea de date

informatice, în scopul de a obține

un beneficiu material pentru sine și pentru N.R.I.O. se constată că nu se

regăsește în rechizitoriul

întocmit de

autoritățile judiciare americane. De altfel se menționează că N.R.I.O.

„co-conspirator" nu este acuzat în acest rechizitoriu.

T.D.C. mai este

acuzat c

ă a deținut la data de 24 noiembrie 2005

date ale numitului R.C.J., din

Fayetteville, Carolina de Nord privind

nume, adresă, număr de securitate socială, precum și număr

de card credit emis pe numele acestuia de către Filiala Banking & Trust Co.

Infracțiunea este denumită furt agravat de identitate si prevăzută de titlul 18

secțiunile 1349 și

1029 (b)(2) din Codul

penal al Statelor unite ale Americii. Infracțiunea presupune

deținerea de către persoana solicitată a datelor

de identificare ale persoanei mai

sus

menționate respectiv număr de asigurare socială, număr card emis de Filiala

Banking

& Trust Co, folosite fără autorizare legală, infracțiune care nu se

regăsește în hotărârea de condamnare pronunțată

de Tribunalul Dolj.

În privința celorlalte fapte pentru

care persoana extrădabilă este cercetată

de D.I.I.C.O.T.

în dosarul 212/D/P/2009 - cauză disjunsă din dosarul 335/D/P/2006,

dispozițiile art. 5 alin. (2)

lit.

c)

din Tratat prevăd că extrădarea nu va fi împiedicată

de faptul că

autoritățile statului solicitat au decis să cerceteze persoana căutată

pentru acelea

și fapte pentru care se solicită

extrădarea. Din informațiile comunicate de D.I.I.C.O.T. rezultă că T.D.C. nu

este cercetat în

dosarul nr. 212/D/P/2009

pentru săvârșirea unor infracțiuni împotriva instituțiilor

bancare

indicate în al doilea rechizitoriu al autorităților judiciare americane

respectiv EBay, Capital One, Citibank, Wells

Fargo & Co., Filiala BAnking &

Trust Co., Comerica Bank și JP

Morgan Chase & Co.

De asemenea, în ceea ce prive

ște critica invocată în sensul neîndeplinirii

dispozițiilor art. 20 alin. (1) pct. c din Legea nr. 302/2004, neexistând

motive de extrădare, Înalta Curte constată că într-adevăr persoana extrădabilă

nu se află în nici una

dintre situațiile

enumerate de art. 20 alin. (1) lit. a), b) și c) din Legea 302/2004, în

cauză

fiind incidente dispozițiile art. 20 alin. (3), în sensul că T.D.C.

poate fi extrădat autorităților americane în

baza Tratatului de extrădare

încheiat între România și Statele Unite.

Cum

în prezent,

persoana extrădabilă este cercetată de D.I.I.C.O.T. în dosarul nr.

212/D/P/2009 cauză disjunsă din

dosarul nr. 335/D/P/2006, în raport de

dispozițiile

art. 58 din Legea 302/2004 potrivit cărora predarea extrădatului poate fi

amânată în cazul în care există un proces penal în fața autorităților judiciare

române împotriva persoanei extrădabile sau persoana extrădabilă se află

în executarea unei pedepse privative de libertate, motive care nu împiedică

extrădarea, aceasta devenind efectivă numai după

ce procesul penal a luat sfârșit,

iar în caz de condamnare la o pedeapsă

privativă de libertate, numai după ce aceasta a fost executată, prima instanță,

dând eficientă dispozițiilor legale anterior menționate a amânat predarea către

autoritățile judiciare americane până la

punerea

în libertate a persoanei extrădate de sub puterea mandatului de executare nr.

3508/2010 emis la 30 noiembrie 2011 de Judecătoria Craiova și până la momentul

finalizării procesului penal în fata autorităților judiciare romane în cauza

nr.

212/D/P/2009 a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de

Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrala.

Ca atare, dup

ă verificarea

cauzei și în raport de disp. art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., recursul

fiind

nefondat, Curtea urmează a-l respinge conform art. 385

1

5

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și a

dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc.

pen

.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de persoana extrădată T.D.C. împotriva sentinței penale nr. 178 din

data de 3 iulie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu

minori.

Obligă recurentul inculpat la plata

sumei de 280 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 80 lei,

reprezentând onorariul parțial pentru apărarea din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 20

iulie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-03-05
0,98
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 645/2012
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Prin sentința penală nr. 41 din data de 21 februarie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori s-a admis cererea de e
ÎCCJ 2012-08-03
0,98
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2502/2012
Deliberând asupra recursului declarat de persoana extrădabilă D.M.C. împotriva sentinței penale nr. 174 din 29 iunie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 174
ÎCCJ 2012-01-10
0,98
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 22/2012
Asupra recursului de față, În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 197 din 13 decembrie 2011 pronunțată în dosarul nr. 2229/54/2011, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu mi
ÎCCJ 2012-04-03
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1000/2012
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 22 din 31 ianuarie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 2225/54/2011, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a ad
ÎCCJ 2015-11-17
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1563/2015
Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin sentința penală nr. 200 din data de 21 octombrie 2015 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a admis c
Sursă