ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1000/2012

Asupra recursurilor

de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 22 din 31 ianuarie

2012, pronunțată în Dosarul nr. 2225/54/2011, Curtea de Apel Craiova, secția

penală și pentru cauze cu minori, a admis cererea de extrădare formulată de

autoritățile judiciare americane, Tribunalul Districtual al Statelor Unite -

Hartford, Connecticut în Dosarul nr. 3:07 Cr.12 JCH privind pe cetățeanul român

D.M.C. și a dispus extrădarea persoanei solicitate, cu respectarea regulii

specialității prevăzute de art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România și

Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008.

În baza art. 58 alin.

(2) din Legea nr. 302/2004 și art. 14 din Tratat a amânat predarea persoanei

solicitate către autoritățile judiciare americane până la punerea în libertate

a persoanei extrădate de sub puterea mandatului de executare nr. 3509/2010 emis

la 30 noiembrie 2011 de Judecătoria Craiova și până la momentul finalizării

procesului penal în fața autorităților judiciare române în cauza nr. 212/D/2009

a DIICOT - Structura Centrală.

A constatat că

persoana extrădată a fost reținută în prezenta cauză și arestată provizoriu în

vederea extrădării și a dispus revocarea măsurii arestării provizorii în

vederea extrădării și punerea în liberate a persoanei solicitate de sub puterea

mandatului de arestare provizorie nr. 3 din 16 noiembrie 2011 al Curții de Apel

Craiova, dacă persoana solicitată D.M.C. nu este arestată în altă cauză.

A dispus arestarea

persoanei solicitate D.M.C., în vederea predării, pe o durată de 30 zile,

începând din momentul încetării cauzei pentru care s-a dispus, în prezenta

cauză, amânarea predării persoanei extrădate, și emiterea unui nou mandat de

arestare.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de judecată a reținut că, la data de 16 noiembrie

2011, prin adresa nr. 10184/11/5/2011, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Craiova a transmis cererea de extrădare formulată de autoritățile americane,

întemeiată pe mandatul de arestare emis de Tribunalul Districtual al Statelor

Unite - Hartford, Connecticut, în dosarul 3:07 Cr.123 JCH, privind pe cetățeanul

român D.M.C.

Totodată, a fost

înaintată ordonanța nr. 34 din 15 noiembrie 2011 a Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel Craiova, prin care s-a dispus reținerea pentru 24 ore a

persoanei extrădabile.

În cuprinsul cererii

Parchetul a arătat că împotriva persoanei extrădabile a fost emis mandat de

arestare de către autoritățile judiciare americane, pentru săvârșirea

infracțiunilor de conspirație pentru a comite fraude bancare, conspirație

pentru a comite fraude bancare în legătură cu dispozitive de acces și furt

agravat de identitate, prevăzute de Titlul 18 secțiunea 1349, Titlul 18 USC

secțiunea 1028A din codul Statelor Unite, constând în aceea că, între anii 2004

- 2007, persoana extrădabilă, împreună cu alți 12 coinculpați, au fost

implicați în scheme de phishing în care au trimis prin poșta electronică mesaje

frauduloase care aparent proveneau de la bănci și alte companii legitime,

pentru a înșela oamenii și a-i determina să dezvăluie informații private. O

persoană ce accesa link-urile din mesajele electronice frauduloase era

redirecționată către unul sau mai multe site-uri de internet, ce păreau în mod

fals să-și aibă originea în cadrul unei companii legitime, informațiile

obținute ilegal având ca scop obținerea fără drept de bunuri și servicii.

Prin încheierea

pronunțată în data de 16 noiembrie 2011, în Dosarul nr. 2224/54/2011, Curtea de

Apel Craiova a admis propunerea Parchetului privind arestarea provizorie a

persoanei extrădabile pentru o perioadă de 29 zile, măsura fiind menținută prin

încheierile pronunțate la datele de 13 decembrie 2011 și 04 ianuarie 2012.

În ședința publică

din 30 ianuarie 2012 persoana extrădabilă a precizat încă o dată că refuză

extrădarea voluntară.

Cererea apărătorilor

persoanei extrădabile privind suplimentarea probatoriului și solicitarea de

informații autorităților judiciare americane a fost respinsă.

Curtea a constatat că

cererea de extrădare cuprinde informațiile prevăzute de art. 8 din Tratatul de

extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii și sunt îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 2 din același tratat privind pedepsirea

infracțiunilor reținute în sarcina persoanei extrădabile, de legea ambelor

părți, cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an.

Totodată, Curtea a

apreciat că nu există niciunul dintre motivele de refuz obligatoriu la

extrădare prevăzute de art. 21 din Legea nr. 302/2004 sau Tratatul de extrădare

dintre România și Statele Unite ale Americii, iar aspectele invocate de

persoana extrădabilă în cuprinsul opoziției la cererea de extrădare nu sunt

întemeiate.

În consecință, Curtea

de Apel Craiova a admis cererea de extrădare cu a cărei soluționare a fost

sesizată.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs persoana extrădabilă D.M.C., solicitând admiterea

căii de atac, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare

aceleiași instanțe, criticile de nelegalitate și netemeinicie privind:

- neîndeplinirea

unora dintre condițiile prevăzute pentru extrădarea cetățenilor români, cu

referire la faptul că autoritățile statului solicitant nu au făcut dovada că a

fost respectat dreptul la un proces echitabil și nu s-au depus acte care să

dovedească îndeplinirea condiției suplimentare prevăzute de art. 20 (2) din

Legea nr. 302/2004;

- neobservarea

împrejurării privind judecarea și condamnarea definitivă a acestuia, de către

instanțele române, pentru aceleași fapte pentru care se solicită extrădarea.

Examinând sentința

atacată în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată următoarele:

Din actele și

lucrările dosarului rezultă că autoritățile judiciare americane au solicitat

extrădarea cetățeanului român D.M.C., în vederea judecării acestuia sub

aspectul comiterii infracțiunilor de conspirație pentru a comite fraudă

bancară, conspirație pentru a comite frauda legată de dispozitive electronice

și furt agravat de identitate.

În urma controlului

de regularitate internațională, efectuat în conformitate cu dispozițiile art.

38 din Legea nr. 302/2004, Ministerul Justiției - Direcția Drept Internațional

și Cooperare Judiciară - Serviciul cooperare judiciară internațională în

materie penală a reținut că:

- persoana a cărei

extrădare se solicită are cetățenie română;

- între România și

Statele Unite ale Americii este aplicabil Tratatul de extrădare semnat la

București la 10 septembrie 2007 și intrat în vigoare la data de 8 mai 2009;

- extrădarea este

supusă condițiilor prevăzute la art. 18 - 35 din Legea nr. 302/2004 și art. 1 -

23 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii;

- la cererea de

extrădare au fost atașate documentele prevăzute de art. 36 din Legea nr.

302/2004;

- nu este incidentă

niciuna din limitele acordării cooperării judiciare prevăzute la art. 3 din

Legea nr. 302/2004.

În temeiul art. 49

din Legea nr. 302/2004, persoana extrădabilă D.M.C. a formulat opoziție la

extrădare, amplu motivată, învederând că în cauză există motive de refuz a

extrădării și anume:

- autoritățile

statului solicitant nu au făcut dovada respectării dreptului la un proces

echitabil;

- același stat, prin

reprezentanții săi, nu au prezentat asigurările pe care înțeleg să le dea cu

privire la transferarea acestuia în România, în vederea executării pedepsei, în

cazul condamnării la o pedeapsă privativă de libertate;

- condamnarea

definitivă a acestuia pentru infracțiunile pentru care se solicită extrădarea.

Potrivit

dispozițiilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 și art. 1 din Tratatul

de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, instanța hotărăște

în sensul admiterii cererii atunci când constată că sunt îndeplinite

condițiile, riguros determinate, de extrădare și dispune în sensul menținerii

stării de arest până la predarea persoanei extrădate.

Totodată, prin Legea

nr. 302/2004 legiuitorul a stabilit prin art. 21, art. 22 și art. 8 motive

obligatorii și măsuri opționale de refuz al extrădării, precum și situația în

care cooperarea judiciară internațională nu este admisibilă potrivit

principiului non bis in idem. Într-o formulare identică acest din urmă caz în

care extrădarea nu se acordă este prevăzut în alin. (1) al art. 5 din Tratatul

de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii.

Persoana extrădabilă

a formulat opoziție la extrădare invocând, între altele, condamnarea sa prin

hotărâre penală definitivă, de către instanța română, pentru aceleași infracțiuni

care sunt avute în vedere de autoritățile judiciare americane, pentru

formularea cererii de extrădare, în vederea judecării.

Față de motivul

evocat prin opoziția la extrădare, instanța era obligată să examineze dacă

există motivul legal de refuz al cererii de extrădare pentru identitate de

acuzații, respectiv condamnarea persoanei extrădabile, de către autoritățile

romane, pentru aceste infracțiuni.

Din înscrisurile

depuse la dosarul cauzei rezultă minime dovezi privind identitatea dintre

infracțiunile pentru care persoana extrădabilă a fost condamnată prin hotărâre

penală definitivă și infracțiunile pentru a căror judecată se solicită

extrădarea.

Pentru a aprecia în

sensul inexistenței cazului invocat de refuz al extrădării, prima instanță a

reținut că persoana extrădabilă nu a fost judecată și condamnată în România

pentru infracțiunea de conspirație pentru a comite frauda bancară, infracțiune

în legătură cu care autoritățile americane au solicitat extrădarea. Totodată,

prima instanță a reținut că infracțiunile pentru care persoana extrădabilă a

fost condamnată în România și infracțiunile pentru a căror judecare se solicită

extrădarea au fost comise în perioade diferite.

Or, identitatea avută

în vedere de legiuitor nu privește denumirea infracțiunilor ci conținutul

constitutiv al acestora, aspect ce nu a fost examinat de prima instanță.

Prin urmare, recursul

declarat de persoana extrădabilă se constată a fi fondat.

În consecința,

conform art. 385

15

pct. 2 lit. c) C. proc. pen., pentru motivele

expuse, Înalta Curte va admite recursul declarat de persoana extrădabilă D.M.C.

împotriva Sentinței penale nr. 22 din 31 ianuarie 2012 a Curții de Apel

Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Va casa sentința

atacată și va trimite cauza spre rejudecare Curții de Apel Craiova, urmând ca

această instanță să examineze dacă există motivul legal al respingerii

extrădării, cu referire la identitatea dintre infracțiunile pentru care

persoana extrădabilă a fost condamnată în România și infracțiunile care fac obiectul

Dosarului nr. 3:07 Cr.12 JCH al Tribunalului Districtual al Statelor

Unite-Hartford, Connecticut.

Cu ocazia

rejudecării, instanța de fond va avea în vedere și celelalte motive de

nelegalitate și netemeinicie invocate de persoana extrădabilă.

Cheltuielile

judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de persoana extrădabilă D.M.C. împotriva Sentinței penale nr. 22 din

31 ianuarie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu

minori.

Casează sentința

penală recurată și trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Craiova.

Cheltuielile

judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 03 aprilie 2012.

Procesat de GGC - GV