ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2657/2012

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința nr. 2/CC din 24 ianuarie 2012, Curtea

de Apel Ploiești - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a

stabilit în favoarea Tribunalului Dâmbovița - secția de contencios

administrativ competența de soluționare a cauzei prin care reclamantele

unitatea administrativ teritorială Orașul Pucioasa, prin Primar, și Primarul

Orașului Pucioasa, B.D., au chemat în judecată pe pârâta Asociația de

Dezvoltare Intercomunitară "R.C.T.D.P.D.S.J.D." (A.D.I.), solicitând

anularea hotărârii nr. 4 din 26 ianuarie 2010, emisă de pârâtă, obligarea

acesteia la comunicarea actului contestat, a proiectului acestuia și a

documentelor de fundamentare, precum și a procesului verbal al A.G. al A.D.I

din 26 ianuarie 2010.

Pentru a pronunța această

soluție, curtea de apel a reținut, în esență, că, în speță, sunt aplicabile

dispozițiile art. 51 alin. (3) din Legea nr. 51/2006 și ale

Legii nr. 554/2004, întrucât acesta este temeiul

acțiunii, conform precizării făcute

de reclamante, iar pârâta este

autoritate publică administrativă, conform prevederilor art. 2 alin. (1) lit. b)

din acest act normativ, coroborat cu art. ll alin. (1) din Legea nr. 215/2001.

Împotriva acestei sentințe, considerând-o netemeinică

și nelegală, a

declarat recurs pârâta,

invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ.

și arătând, în esență, că litigiul nu este de natură administrativă iar

soluționarea acestuia este de competența judecătoriei, în conformitate cu

prevederile art. 23 din O.G. nr. 26/2000.

Examinând sentința atacată în raport cu actele și

lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum și cu

dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304

1

C.

proc. civ., Curtea constată

că recursul este

ne fondat, după cum se va arăta în continuare.

Astfel, prin acțiunea formulată în cauză,

reclamantele unitatea administrativ teritorială Orașul Pucioasa, prin Primar,

și Primarul Orașului

Pucioasa, B.D., au

chemat în judecată pe pârâta Asociația de Dezvoltare

Intercomunitară

"R.C.T.D.P.D.S.J.D."(A.D.I.), solicitând anularea hotărârii nr. 4 din

26 ianuarie 2010, emisă de pârâtă, obligarea acesteia la comunicarea actului

contestat, a proiectului acestuia și a documentelor de fundamentare, precum și

a procesului verbal al A.G. al A.D.I din 26 ianuarie 2010.

La termenul de judecată din data de 07 decembrie 2011,

reprezentantul reclamantelor a precizat, în mod expres, în fața Judecătoriei

Târgoviște, că înțelege să formuleze o acțiune în contencios administrativ de

anulare a unui act administrativ, întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 554/2004.

Față de această precizare a temeiului și obiectului

acțiunii, se va reține că în mod corect, prin sentința atacată, a fost

stabilită competența de soluționare a

cauzei

în favoarea Tribunalului Dâmbovița, în raport cu dispozițiile art. 11 alin. (1)

din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, care, prin

derogare de la prevederile O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și

fundații, atribuie asociației pârâte personalitate juridică, de drept privat și

de utilitate publică, asimilând-o, deci, cu o autoritate publică, în senul art.

2 alin. (1) lit. b) teza finală din Legea nr. 554/2004.

Așa fiind, acțiunea formulată

de reclamante se circumscrie sferei de aplicare a dispozițiilor Legii

contenciosului administrativ nr. 554/2004, astfel cum aceasta este definită,

din perspectiva subiectelor de sezină, la art. 1 alin. (1) din lege.

Or, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,

„Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile

publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite,

contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la

500.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale,

iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile

publice centrale, precum și

cele care

privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii

ale

acestora mai mari de 500.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de

contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege

organică specială nu se prevede altfel".

În interpretarea și aplicarea normelor de competență

prevăzute de

dispoziții legale citate, în

jurisprudența Instanței Supreme s-a reținut, cu caracter

unitar, că ele

instituie două criterii de determinare a competenței materiale a instanței de

fond, după cum urmează:

- criteriul poziționării în cadrul sistemului

administrației publice (rangul autorității centrale sau locale) a autorității

publice emitente a actului atacat, respectiv căreia îi revine obligația

corelativă dreptului legitim invocat de

reclamant,

în cazul actelor administrative cu caracter general;

- criteriul valoric, stabilit pe baza cuantumului

impozitului, taxei, contribuției sau datoriei vamale care face obiectul actului

administrativ contestat, în cazul actelor administrativ-fiscale.

În speță actul administrativ

contestat privește Metodologia de instituire și

colectare a taxei de habitat la nivel județean, stabilind criteriile de

individualizare a acesteia, modalități și termene de plată.

Așadar, actul administrativ contestat nu privește

taxe, impozite, contribuții, datorii vamale sau accesorii ale acestora, în

sensul dispozițiilor

legale citate, nefiind

un act de impunere efectivă ci unul cu caracter general,

impersonal.

Pe cale de consecință, cum emitentul actului este o

autoritate publică de

nivel local, conform art.

10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și

art. 2 C. proc. civ., competența materială de

soluționare a cauzei

aparține

tribunalului ca instanță de contencios administrativ, cum corect s-a stabilit

prin

sentința recurată.

Pentru considerentele arătate,

în raport cu temeiul și obiectul acțiunii care,

astfel cum au fost precizate de reclamante, atrag

incidența prevederilor Legii nr. 554/2004, recursul va fi respins ca nefondat,

menținându-se sentința criticată,

ca

fiind temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Asociația de

Dezvoltare Intercomunitară „R.C.T.D.P.D.S.J.D." împotriva sentinței nr. 2/CC

din 24 ianuarie 2012 a Curții de Apel Ploiești - secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 mai 2012.