ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4424/2010

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoare: La 15 octombrie 2009 a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș plângerea numitei M.L.D., prin care solicita efectuarea de cercetări față executorii judecătorești S.Ș. și P.l., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (prevăzută de art. 246 C. pen.) și neglijență în serviciu (prevăzută de art. 249 C. pen.).

În motivarea plângerii sale, petenta a arătat că în Dosarul execuțional nr. 17/2009 al Biroului executorilor judecătorești asociați "S.-P." cei doi executori au îndeplinit în mod defectuos sau nu au îndeplinit anumite acte în exercitarea atribuțiilor de serviciu referitoare la semnarea și modul de comunicare al unora dintre actele de executare, precum și la modul în care ei au sesizat OCPI în vederea înscrierii unei somații imobiliare în Cartea Funciară; în acest sens petenta a susținut că: - publicația de vânzare imobiliară ce i-a fost comunicată la 18 august 2009 poartă semnătura ambilor executori judecătorești, aspect contrazis, în opinia ei, de regulamentul de funcționare al biroului executorilor judecătorești, aceștia trebuind să conducă registre separate; - că publicația de vânzare nu a fost însoțită la momentul comunicării, nici de procesul-verbal de situație și nici de cel referitor la cheltuielile de executare; - că nu a fost atașat publicației de vânzare nici raportul de evaluare a imobilului supus licitației; - că nu a fost înștiințată în legătură cu prezența unui expert evaluator și nu au solicitat concursul organelor de poliție; - că executorul P.l.

a solicitat OCPI înscrierea somației imobiliare în Cartea Funciară fără a a atașa cererii un titlu executoriu. Prin Rezoluția din 28 octombrie 2010 a Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș s-a dispus, în baza art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen.: - neînceperea urmăririi penale față de executorii judecătorești S.Ș. și P.l. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (prevăzută de art. 246 C. pen.) și neglijență în serviciu (prevăzută de art. 249 C. pen.).

Pentru a se dispune astfel, s-a reținut că: În conformitate cu prevederile Legii nr. 188/2000, activitatea executorilor judecătorești se desfășoară în cadrul unui birou în care pot funcționa unul sau mai mulți executori judecătorești, unde cauzele vor fi luate împreună sau separat și vor fi executate separate sau în comun, că potrivit Contractului de asociere dintre cei doi, aceștia au un singur rând de registre, că la 14 ianuarie 2009 procesul-verbal privind cheltuielile cu executarea, titlul executoriu și somația i-au fost comunicate prin afișare, debitoarea nefiind găsită la domiciliu; s-a mai arătat că actele de executare desfășurate de făptuitori în dosarul execuțional în care M.L.D. a avut calitatea de debitoare s-au îndeplinit cu respectarea dispozițiilor Legii 188/2000 coroborate cu dispozițiile Codului de procedură civilă, neidentificându-se încălcări care să atragă incidența prevederilor art. 246 și ale art. 249 C. pen.

Împotriva acestei rezoluții petiționara a formulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, plângere care i-a fost respinsă, ca neîntemeiată, prin Rezoluția din 7 decembrie 2009. Nemulțumită, petiționara s-a adresat instanței, potrivit art. 278 1 C. proc. pen. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, care, prin Încheierea din 26 aprilie 2010, a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea acesteia Curții de Apel Cluj, ca urmare a admiterii cererii de strămutare formulată de petentă. Prin Sentința penală nr. 67 din 1 iulie 2010, Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiționara M.L.D.

împotriva Rezoluției din 28 octombrie 2009, a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, rezoluție care a fost menținută cu obligarea petiționarei la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de 50 RON. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că soluția dispusă de procuror și confirmată de procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Târgu Mureș este legală și temeinică, că procurorul a răspuns punctual celor reclamate de petentă și a depus diligențe pentru a primi, în original, dosarul execuțional, constatând că nu există nereguli și că actele de executare silită au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor legale. Împotriva acestei sentințe petiționara a declarat, în termen legal, recursul de față, la dezbaterea căruia recurenta nu s-a prezentat și nici nu a depus motive de recurs.

Recursul este nefondat. Din examinarea actelor dosarului și a considerentelor sentinței atacate, rezultă în mod pregnant că soluția adoptată de procuror prin rezoluția atacată și confirmată, atât de procurorul ierarhic superior, cât și de prima instanță, este temeinică și legală, din moment ce nu au putut fi identificate elemente ale infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 249 C. pen., infracțiuni ce ar fi fost săvârșite de executorii judecătorești S.Ș. și P.l. Față de cele expuse, în cauză nefiind motive care să justifice casarea sentinței instanței de fond și desființarea rezoluției procurorului, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de petiționara M.L.D.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta-petiționară va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționara M.L.D. împotriva Sentinței penale nr. 67 din 1 iulie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori. Obligă recurenta-petiționară la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 8 decembrie 2010.