ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3329/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3329/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 337/CA din data de 11
octombrie 2010, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă, fluvială,
contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondată cererea formulată de
reclamantul S.S. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Culturii și Patrimoniului
Național și A.S. România.
Pentru a hotărî astfel,
prima instanță apreciat că O.G. nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare
națională, invocată de către reclamant ca temei al acțiunii sale, nu prevede vreun
drept subiectiv susceptibil a fi valorificat în condițiile Legii nr. 554/2004.
Împotriva acestei sentințe
a declarat recurs reclamantul S.S., depunând copii ale acțiunii și cererilor prezentate
instanței de fond și arătând că urmează a depune motivele de recurs printr-un memoriu
separat.
În data de 6 iunie 2011,
recurentul a depus o cerere cuprinzând dezvoltarea motivelor de recurs invocate
în susținerea cererii sale.
Examinând actele și înscrisurile
dosarului, Înalta Curte constată că recursul nu a fost motivat în termenul legal
și, în consecință, urmează a constata nulitatea acestuia.
Art. 302¹ C.
proc. civ. arată că cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității,
motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea
lor, sau mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Ca regulă, potrivit dispozițiilor
art. 301 C. proc. civ.,
„termenul de recurs este de 15 zile
de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel
”, iar, potrivit
art. 303 alin. (1), „recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul
termenului de recurs.”
Or, din examinarea înscrisurilor
depuse, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant a formulat recurs la data
de 15 octombrie 2010, arătând că va depune motivele de recurs prin memoriu separat.
Cererea acestuia cuprinzând
dezvoltarea motivelor de recurs a fost depusă abia la data de 6 iunie 2011, deși
sentința recurată i-a fost comunicată la data de 10 decembrie 2010, dată în raport
de care termenul pentru depunerea motivelor de recurs s-a sfârșit la 25 decembrie
2010.
În aceste condiții, Înalta
Curte reține că recurentul nu și-a îndeplinit obligația procesuală instituită de
dispozițiile legale menționate anterior.
Art. 306
alin. (1) din același cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în
termenul legal, cu excepția cazului în care ar exista motive de recurs de ordine
publică, ce pot fi invocate și de către instanță, din oficiu.
În cauză nu s-a constatat
existența unor
motive de recurs de ordine publică
și nici nu s-a făcut dovada existenței vreuneia din situațiile prevăzute de
art. 103 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ.
Pentru aceste considerente,
în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 302¹,
Înalta Curte urmează a constata nul recursul formulat în cauză de recurentul-reclamant
S.S.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul
formulat de de S.S. împotriva sentinței civile nr. 337/CA din data de 11 octombrie
2010 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă, fluvială, contencios
administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 8 iunie 2011.