ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3419/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3419/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra conflictului negativ

de competență de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Petenta SC E.S. SRL a

formulat contestație împotriva deciziei emise de autoritatea contractantă Primăria

comunei F. și comunicată la data de 27 mai 2011 în cadrul procedurii de cerere de

ofertă organizată la data de 26 mai 2011 în vederea atribuirii contractului de achiziție

publică „Montare sistem de supraveghere și alarmă”, prin care oferta societății

a fost declarată neconformă.

Contestația a fost înregistrată

pe rolul C.N.S.C. și a fost formulată în temeiul dispozițiilor O.U.G. nr. 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune

de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările

și completările ulterioarecu modificările și completările ulterioare.

generat conflictul negativ de competență

2.1. Prin decizia din

28 iunie 2011, C.N.S.C., în temeiul dispozițiilor art. 158 alin. (1) C. proc.

civ. coroborat cu art. 297 din O.U.G. nr. 34/2006, a declinat competența de soluționare

a contestației formulate de SC E.S. SRL, în contradictoriu cu Primăria comunei F.

în favoarea Tribunalului Gorj, secția comercială.

În motivarea deciziei,

C.N.S.C. a reținut, în esență, următoarele:

Primăria comunei F. a

organizat procedura de achiziție directă reglementată de art. 19 din O.U.G. nr.

34/2006, fiind ținută să respecte doar dispozițiile art. 204 alin. (2) din aceeași

O.U.G.

Conform dispozițiilor

art. 266 alin. (1) coroborat cu art. 3 lit. ș) și art. 255 alin. (1) și raportat

la art. 18 și art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, C.N.S.C. nu este competent să soluționeze

contestațiile care vizează situații în privința cărora nu este obligatorie aplicarea

ordonanței de urgență, cum este în speță procedura de achiziție derulată de Primăria

comunei F.

2.2. Învestit cu soluționarea

cauzei, Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, prin încheierea din 5 octombrie 2011,

a scos cauza de pe rolul secției și a trimis-o secției de contencios administrativ

și fiscal a Tribunalului Gorj, spre competentă soluționare.

2.3. Tribunalul Gorj,

secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 3996 din 9 decembrie

2011, a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat

competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța a reținut, în esență, următoarele:

Petenta SC E.S. SRL nu

a formulat plângere împotriva deciziei din 28 iunie 2011 a C.N.S.C., pentru ca,

în temeiul art. 283 din O.U.G. nr. 34/2006, să fie atrasă competența materială a

curții de apel, secția de contencios-administrativ și fiscal în a cărei rază se

află sediul autorității contractante, având în vedere și faptul că decizia autorității

nu a soluționat contestația.

C.N.S.C. a emis decizia

din 28 iunie 2011, soluționând contestația reclamantei pe excepție, declinând competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, fiind lăsată astfel nesoluționată

pe fond contestația reclamantei.

Întrucât C.N.S.C. a emis,

în calitate de autoritate publică, un act administrativ, acest act administrativ

reprezentat de decizia dată în contestația reclamantei, poate fi cenzurat de curtea

de apel, secția de contencios-administrativ și fiscal, în a cărei rază se află sediul

autorității contractante. Instanța a avut în vedere și prevederile art. 6 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la

dreptul de acces la o instanță.

2.4. Curtea de Apel Craiova,

secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 342 din 6 aprilie

2012, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj,

secția contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de

competență și a înaintat cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea

regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această

soluție, Curtea de Apel a reținut, în esență, că actul administrativ a cărui anulare

se solicită este emis de o autoritate publică locală, respectiv Primăria comunei

F., astfel că sunt incidente normele de competență prevăzute de art. 10 alin. (1)

și (3) din Legea nr. 554/2004.

II. Considerentele Înaltei

Curți asupra conflictului negativ de competență

de drept relevante

Înalta Curte

constatând îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 20 alin. (1), art. 21, art. 22 alin. (3) C. proc.

civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei,

precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii.

Conform celor expuse anterior,

SC E.S. SRL a formulat contestație împotriva deciziei emise de autoritatea contractantă

Primăria comunei F., comunicată societății la data de 27 mai 2011, în cadrul procedurii

de cerere de ofertă organizată la data de 26 mai 2011 în vederea atribuirii contractului

de achiziție publică „Montare sistem de supraveghere și alarmă cod CPV 32323500-8”,

prin care oferta societății a fost declarată neconformă.

Decizia emisă de Primăria

Comunei F., în calitate de autoritate contractantă, este materializată în cuprinsul

adresei din 27 mai 2011, în cuprinsul căreia se menționează următoarele:

„Prin prezenta, vă facem

cunoscut că, în urma evaluării ofertelor depuse în procedura de atribuire a contractului

de achiziție publică de lucrări „Montare sistem de supraveghere și alarmă cod CPV

32323500-8”, oferta dumneavoastră a fost declarată neconformă, deoarece s-a constatat

[…] că firma

furnizează echipamente fără montare.

Procedura de atribuire

este pentru un contract de achiziție publică de lucrări conform invitației de participare

[…] din 19 mai 2011 și nu pentru un contract de achiziție publică de furnizare cum

rezultă din ofertă. ”

Așa cum a reținut și C.N.S.C.,

este necontestat faptul că procedura de achiziție publică derulată de Primăria Comunei

F. se circumscrie dispozițiilor art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 (forma în vigoare

în luna mai 2011), conform cărora:

„Art.19.

- Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse, servicii

sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziției, estimată conform prevederilor

secțiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depășește echivalentul în lei a 15.000

euro pentru fiecare achiziție de produse, servicii sau lucrări. Achiziția se realizează

pe bază de document justificativ, care în acest caz se consideră a fi contract de

achiziție publică, iar obligația respectării prevederilor prezentei ordonanțe de

urgență se limitează numai la prevederile art. 204 alin. (2)”.

Rezultă, astfel, că Primăria

comunei F. a aplicat o procedură de atribuire a unui contract de achiziție publică

de lucrări, căruia i se aplică dispozițiile O.U.G. nr. 34/2006, aceeași concluzie

rezultând și din dispozițiile art. 9 lit. a) din ordonanța de urgență, potrivit

cărora:

„Art. 9. - Prezenta ordonanță de urgență se aplică pentru:

a)

atribuirea contractului de achiziție publică,

inclusiv a contractului sectorial, în acest din urmă caz fiind aplicabile prevederile

cap. VIII;

”

Art. 3 lit. f) din O.U.G.

nr. 34/2006 definește contractul de achiziție publică în sensul următor: „contractul

comercial care include și categoria contractului sectorial, astfel cum este definit

la art. 229 alin. (2), cu titlu oneros, încheiat în scris între una sau mai multe

autorități contractante, pe de o parte, și unul sau mai mulți operatori economici,

pe de altă parte, având ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau

prestarea de servicii, în sensul prezentei ordonanțe de urgență;”

În sensul art. 3 lit.

f) și art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, în cadrul procedurii de atribuire desfășurate

de pârâta Primăria comunei F., documentul justificativ întocmit de autoritatea contractantă

reprezintă un contract de achiziție publică, căruia îi sunt aplicabile dispozițiile

respectivei ordonanțe de urgență, așa cum dispune expres art. 9 lit. a) din același

act normativ.

Instanța are în vedere

dispozițiile

Capitolului

IX – „Soluționarea contestațiilor” din O.U.G. nr. 34/2006 O.U.G. nr. 34/2006.

Conform art. 255 din cuprinsul

Secțiunii 1 – „Dispoziții generale” din

Capitolul IX al O.U.G. nr. 34/2006 O.U.G. nr.

34/2006:

„Art.

255. - (1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un

drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorității contractante, prin

încălcarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice, poate solicita,

prin contestație, anularea actului, obligarea autorității contractante de a emite

un act, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativ-jurisdicțională,

în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

(2)

În sensul prevederilor

alin. (1), prin persoană vătămată se înțelege orice operator economic care:

a)

are sau a avut un interes

legitim în legătură cu respectiva procedură de atribuire;

b)

a suferit, suferă sau

riscă să sufere un prejudiciu ca o consecință a unui act al autorității contractante,

de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a nesoluționării în termenul

legal a unei cereri privind respectiva procedura de atribuire.

(3)

În sensul prevederilor

alin. (1), prin act al autorității contractante se înțelege orice act administrativ,

orice altă operațiune administrativă care produce sau poate produce efecte juridice,

neîndeplinirea în termenul legal a unei obligații prevăzute de prezenta O.U.G.,

omisiunea ori refuzul de a emite un act sau de a efectua o anumită operațiune, în

legătură cu sau în cadrul procedurii de atribuire.

(4)

Orice referire, pe parcursul

prezentului capitol, la aplicarea procedurii de atribuire include toate cazurile

menționate la art. 9, precum și orice alte contracte sau proceduri care intră în

sfera de aplicare a dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență.

(5)

Soluționarea contestațiilor

privind atribuirea contractelor de delegare a gestiunii unui serviciu comunitar

de utilități publice pentru care legislația specifică face trimitere la aplicarea

prezentei ordonanțe de urgență se realizează conform prezentului capitol.

Art.

256.

-

(1)

În vederea soluționării contestațiilor pe cale administrativ-jurisdicțională, partea

care se consideră vătămată are dreptul să se adreseze C.N.S.C., cu respectarea prevederilor

art. 256

2

și 270-271.

”

În condițiile în care,

în sensul celor reținute anterior, procedura de achiziție publică directă desfășurată

de pârâta Primăria comunei F. se încadrează în dispozițiile art. 9 lit. a) din O.U.G.

nr. 34/2006, rezultă că, în privința procedurii respective, sunt aplicabile prevederile

din

Capitolului

IX – „Soluționarea contestațiilor” din O.U.G. nr. 34/2006.

Pe cale de consecință,

Înalta Curte apreciază că SC E.S. SRL în mod legal, în virtutea dreptului conferit

de dispozițiile art. 255 din O.U.G. nr. 34/2006, a formulat contestație la C.N.S.C.,

considerându-se vătămată în drepturile și interesele sale legitime prin adresa din

27 mai 2011 emisă de Primăria comunei F. în cadrul procedurii de achiziție publică

directă.

Astfel fiind, în raport

cu dispozițiile art. 255 alin. (1) și art. 256 din O.U.G. nr. 34/2006, competența

de soluționare a contestației formulate de SC E.S. SRL revine C.N.S.C. în cadrul

procedurii administrativ-jurisdicționale, instanței de judecată revenindu-i numai

competența de soluționare a plângerii formulate împotriva deciziei pronunțate de

C.N.S.C., în cadrul procedurii reglementate de Secțiunea a 8-a – „Căi de atac împotriva

deciziilor C.N.S.C.” din

Capitolul

IX – „Soluționarea contestațiilor” al O.U.G. nr. 34/2006 O.U.G. nr. 34/2006.

Raportat al aspectele

reținute de C.N.S.C. în decizia de declinare a competenței, Înalta Curte constată

că, într-adevăr, art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 dispune în sensul că, în cadrul

procedurii de achiziție publică directă pe care o reglementează, „

obligația respectării

prevederilor prezentei ordonanțe de urgență se limitează numai la prevederile

art. 204 alin. (2)”, însă acest text de lege nu înlătură aplicarea dispozițiilor

Capitolului IX – „Soluționarea contestațiilor” din O.U.G. nr. 34/2006 O.U.G.

nr. 34/2006.

De asemenea, Înalta Curte

constată că este eronată interpretarea pe care C.N.S.C. a dat-o dispozițiilor coroborate

ale art. 266 alin. (1), art. 3 lit. ș) și art. 255 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006,

întrucât: (i) procedura de achiziție directă desfășurată de Primăria comunei F.

s-a realizat prin cerere de ofere, prevăzută de art. 3 lit. ș) din O.U.G. ca fiind

o procedură de atribuire; (ii) procedura desfășurată de Primăria comunei F. este

reglementată de art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 și, deci, îi sunt aplicabile dispozițiile

actului normativ respectiv; (iii) Primăria comunei F. este o autoritate contractantă

în sensul dispozițiilor O.U.G. nr. 34/2006; (iv) actul contestat de petenta SC

E.S. SRL este un act administrativ în sensul dispozițiilor art. 255 alin. (3) din

ordonanța de urgență, întrucât comunică societății constatarea autorității contractante

în sensul că oferta nu este conformă și are ca efect juridic înlăturarea ofertei

respective din procedura de achiziție publică desfășurată.

de competență

Având în vedere considerentele

expuse, în temeiul art. 22 alin. (4) și (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili

competența de soluționare a cauzei în favoarea C.N.S.C.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei

privind pe reclamanta SC E.S. SRL în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei F.,

prin primar, în favoarea C.N.S.C.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 iulie

2012.