ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5788/2011
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5788/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului constată următoarele:
Prin decizia nr. 812 din 18 octombrie 2010,
Curtea de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,
a admis excepția inadmisibilității
recursului, invocată din oficiu.
A respins ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul B.F. împotriva deciziei
civile nr. 626 din 21 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu
cu pârâtul A.E.
Împotriva
acestei decizi a declarat recurs reclamantul B.F.
Înalta Curte, în prealabil analizei motivelor
de recurs, constată că acesta nu este admisibil,
urmând a fi respins ca atare în considerarea argumentelor
ce succed.
Prin dispozițiile art. 129 alin. (1)
C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina persoanelor interesate exercitarea
drepturilor procesuale în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau
judecător.
Prin urmare, revine persoanei interesate
obligația de a sesiza jurisdicția competentă, în condițiile legii procesual civile,
aceeași pentru subiecții de drept aflați în situații identice.
Aceleași exigențe exclud examinarea în
fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiții decât cele determinate
de dreptul intern prin legea procesuală.
Una dintre regulile comune referitoare
la instituirea și exercitarea căilor de atac este unicitatea dreptului de a uza
de o atare cale. În procedură, dreptul de a exercita o cale de atac este, în principiu,
unic și se epuizează o dată cu declararea acesteia. Aceasta înseamnă că nimănui
nu-i este îngăduit de a uza de două ori de una și aceeași cale de atac. În caz contrar,
excepția puterii lucrului judecat va putea fi invocată de cel interesat sau de instanță
din oficiu, spre a se anihila calea de atac inadmisibilă.
Din dispozițiile C. proc. civ. rezultă
că, între alte condiții ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei
căi de atac este și cea privind existența unei hotărâri determinate ca atare de
lege ca susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.
Potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C.
proc. civ., sunt irevocabile hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea
s-a soluționat fondul pricinii.
Or, în speță, s-a exercitat calea extraordinară
de atac a recursului împotriva deciziei civile nr. 812 din 18 octombrie 2010 pronunțată
de Curtea de Apel Ploiești în recurs.
Prin urmare, hotărârea pronunțată de Curtea
de Apel, fiind irevocabilă, nu putea fi atacată din nou cu recurs, întrucât s-ar
deschide calea „recursului la recurs", ceea ce nu a fost în intenția legiuitorului.
Astfel, recurentul nu s-a conformat unei
condiții specifice de admisibilitate a recursului în această materie.
Recunoașterea unei căi de atac în alte
situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului
legalității acestora, precum și a principiului constituțional al egalității în fața
legii și autorităților și, din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în
ordinea de drept.
Cum recursul de față înfrânge această regulă
a procedurii civile, el se privește ca inadmisibil și va fi respins în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat
de reclamantul B.F. împotriva deciziei nr. 812 din 18 octombrie 2010 a Curții de
Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6
iulie 2011.