ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 155/2012
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 155/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor
dosarului, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată,
reclamanta C.I. a chemat în judecată pe pârâta SC S.A.A.U. BUCUREȘTI,
solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună
obligarea pârâtei la plata daunelor materiale ce reprezintă cheltuieli
chirurgicale și de spitalizare până la concurența sumei de 20.000 euro și
cheltuieli farmaceutice, medicale și de asistență medicală până la concurența
sumei de 15.000 euro, plata cheltuielilor de repatriere în sumă de 5.000 euro
și daune morale în sumă de 15.000 euro. Prin precizarea acțiunii, reclamanta a
arătat că daunele materiale sunt în sumă de 42.000 lei, daunele morale 63.000
lei și cheltuielile de repatriere 42.000 lei. Ulterior, reclamanta a arătat că
înțelege să se judece în contradictoriu și cu pârâta SC U.A. SA
Prin sentința comercială nr. 1706 din
17 februarie 2011, Tribunalul București, secția a Vl-a comercială, a admis
excepția prescripției dreptului la acțiune și a respins acțiunea reclamantei C.I.
împotriva pârâtei SC S.A.U.A. SA BUCUREȘTI, ca prescrisă. Prin aceeași
hotărâre, a fost respinsă acțiunea reclamantei formulată împotriva pârâtei SC S.A.R.A.
SA BUCUREȘTI ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate.
Sentința primei instanțe a fost
apelată de reclamanta C.I., iar prin decizia nr. 225 din 8 iunie 2011, Curtea
de Apel București, secția a V-a comercială, a respins, ca nefundat, apelul.
Împotriva deciziei sus menționate, a
declarat recurs reclamanta C.I., invocând dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9
C. proc. civ., în temeiul cărora a solicitat desființarea deciziei atacate și
pe fond, respingerea excepției prescripției dreptului la acțiune.
Înalta Curte, luând în examinare cu
prioritate, chestiunea timbrajului, reține că, potrivit art. l din Legea nr.
146/1997, cu referire la art. 20 alin. (l) și (2) din aceeași lege, taxele de
timbru se depun anticipat sau până la termenul de judecată stabilit de
instanță.
Potrivit prevederilor art. 20 alin.
(3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a legii, în cazul în care
partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea va fi anulată ca netimbrată.
În speță, recurenta a fost citată cu
mențiunea achitării taxei judiciare de timbru și timbrului judiciar, potrivit
dovezii aflată la dosarul cauzei.
Constatând că recursul nu a fost
timbrat anticipat și nici până la termenul stabilit de Curte, 24 ianuarie 2012,
pentru când procedura de citare a fost legal îndeplinită, că în cauză nu
operează scutirea legală de obligația timbrării, Curtea urmează să dea
eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (l) și (3) din Legea nr. 146/1997,
respectiv ale art. 35 alin. (l) și (5) din Normele metodologice de aplicare a
Legii nr. 146/1997, cu referire la art. 9 din O.G. nr. 32/1995 modificată și să
dispună anularea ca netimbrat a recursului declarat de reclamanta C.I.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrat, recursul
declarat de reclamanta C.I. împotriva deciziei comerciale nr. 255 din 8 iunie
2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 24 ianuarie 2012.