ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 366/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 366/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra cauzei de față constată
următoarele.
Prin sentința civilă nr. 343 din 25
februarie 2011, pronunțată de Tribunalul București, s-a respins excepția lipsei
calității procesuale pasive invocate de către Autoritatea pentru Valorificarea
Activelor Statului și s-a respins ca nefondată, contestația împotriva
dispoziției nr. 1 din 16 februarie 2009 emisă de către SC G. SA, formulată de S.I.S.Ș.,
S.G., M.A., S.M., N.M., P.M., P.M., B.M., S.D., S.A., S.R., U.I.
Această hotărâre a devenit irevocabilă
prin decizia nr. 673/R din 30 martie 2012 a Curții de Apel București, prin care
s-a constatat nul recursul.
Prin decizia nr. 310 din 23 ianuarie 2012
pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție s-a respins recursul declarat
de pârâta SC G. SA împotriva deciziei nr. 144/A din 15 februarie 2011 a Curții
de Apel București, secția a IV-a civilă.
La data de 29 iunie 2012,
contestatorii de S.I.S.Ș., S.G., M.A., S.M., N.M., P.M., P.M., B.M., S.D., S.A.,
S.R., U.I. au formulat cerere de revizuire a sentinței nr. 343 din 25 februarie
2011 a Tribunalului București, invocând în drept dispozițiile art. 322 pct. 7 C.
proc. civ.
În dezvoltarea motivului cererii de
revizuire s-a invocat că sentința civilă nr. 343 din 25 februarie 2011 a
Tribunalului București, irevocabilă prin decizia nr. 673/R din 30 martie 2012 a
Curții de Apel București, secția a IV-a civilă este contradictorie cu decizia
civilă nr. 310 din 23 ianuarie 2012 pronunțată de înalta Curte.
Prin
decizia civilă nr. 310 din 23 ianuarie 2012 s-a reținut că nu revine
Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului nicio obligație de
soluționare a notificării, întrucât această instituție are competența de
soluționare a notificării numai în situația prevăzută de art. 29 din Legea nr. 10/2001,
anume în cazul în care imobilul notificat se află în patrimoniul unei societăți
comerciale privatizate, alta decât cele prevăzute la art. 21 alin. (1) și (2)
din lege și că nu este îndeplinită în cauză ipoteza textului art. 29 din Legea nr.
10/2001.
Or, cele
reținute sunt în contradictoriu cu cele statuate prin sentința nr. 343 din 25
ianuarie 2011 în care s-au stabilit dreptul la măsuri reparatorii în echivalent
ce urmează a fi propuse de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor
Statului, fiind incidente dispozițiile art. 29 din Legea nr. 10/2001.
Revizuienții
au solicitat anularea primei hotărâri și rejudecarea cauzei în raport de cele
statuate prin decizia nr. 310/2012.
Analizând
cererea de revizuire din perspectiva dispozițiilor art.
326 alin. (3) raportat la dispozițiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ.,
înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, urmând a o respinge,
pentru considerentele ce succed:
Dispozițiile art. 327 alin. (1) teza a
doua C. proc. civ. prevăd că, în situația în care instanța încuviințează
cererea de revizuire, în cazul hotărârilor definitive potrivnice, ea va anula
cea din urmă hotărâre. Rațiunea acestei dispoziții legale constă în faptul că a
doua hotărâre a fost dată cu încălcarea autorității de lucru judecat a primei
hotărâri. Instanța de revizuire nu poate face nicio apreciere
asupra legalității sau temeiniciei soluțiilor
date prin cele două hotărâri,
astfel încât, chiar dacă este corectă
soluția din cea de-a doua hotărâre, aceasta va fi anulată, ca sancțiune pentru
încălcarea puterii lucrului judecat a unei alte hotărâri.
În cauza
de fată revizuienta solicită revizuirea sentinței nr. 343/2011 a Tribunalului
București, ca fiind contrară cu decizia nr. 310/2012 a înaltei Curți de Casație
și Justiție.
Or, se
observă că hotărârea a cărei anulare se solicită este anterioară deciziei
pretins potrivnice
Legiuitorul nu lasă la aprecierea
revizuentului alegerea hotărârii ce urmează a fi anulată, ci dispune anularea
celei din urmă hotărâri, tocmai pentru că efectul de exclusivitate al hotărârii
care se bucură de putere de lucru judecat împiedică repetarea judecății unui
proces terminat, având aceleași părți, obiect și cauză.
Revizuenții
solicită, practic, anularea, hotărârii în care nu au avut
câștig de cauză și reluarea judecății
în raport de cele statuate prin ultima hotărâre, cerere inadmisibilă față de
dispozițiile art. 327 alin. (1) teza a doua C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de
revizuire formulată de revizuienții B.L.I., P.C.M., S.I.,
U.I., S.Ș., S.G., S.D., S.A., S.R., M.A.,
S.M., N.M., P.M., P.M. și B.A. împotriva sentinței nr. 343 din 25 februarie
2011 a Tribunalului București, secția a IlI-a civilă irevocabilă prin decizia nr.
673/R din 30 martie 2012 a Curții de Apel București - secția a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi
30 ianuarie 2013.