AFFAIRE KURT ET AUTRES c. TURQUIE

RESPONDENT

TUR

HOTĂRÂRE

23.01.2007

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de P1-1

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2007
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

AFFAIRE KURT ET AUTRES c. TURQUIE (CtEDO, 2007)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA 2 CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL TURT ȘI ALTE TURCII (Cercetarea nr. 13932/03) HOTĂRÂREA STRASBURG 23 ianuarie 2007 DEFINIF 23/04/2007 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite la art. 44 alin. (2) din Convenție. El poate fi supus unor modificări de formă. În cauza Kurt și alții c. Turcia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a doua secțiune), care se află într-o cameră compusă din dnii. J.-P. Costa, președinte, A.B. Baka, Cabral Barreto, Türmen, Ugrekhelidze, Mularoni, Popović, judecători, și a dlui Dolle, graffière de secțiune După ce a deliberat în camera Consiliului la 4 ianuarie 2007, Rend la hotărâre, adoptat la această dată de procedură La originea cauzei se află o cerere (n 13932/03) îndreptată împotriva Republicii Turcia și dintre care șase resortisanți ai acestui stat, domnii. Mustafa Kurt, Fatma Kurt, Emine Kurt, Fatma F La 20 decembrie 2005, Curtea a decis să comunice cererea guvernului. În conformitate cu art. 29 alineatul (3) din Convenție, Curtea a decis să examineze în același timp admisibilitatea și fondul cauzei. În 1999, pentru construirea barajului Birechik, Ministerul Energiei și Resurselor Naturale (inclusiv Ministerul Administrației) a expropriat terenuri care aparțin, printre altele, reclamanților. Un tribunal de experți a stabilit valoarea acestor terenuri și a exproprierii au fost plătite reclamanților la data transferului proprietății. În dezacord cu suma plătită de administrație, persoanele expropriate, inclusiv reclamanții, au introdus la tribunalul de mari instanțe din Nizip, pentru fiecare proprietate imobiliară, o acțiune în creștere a dreptului de proprietate. Curtea de Casație a confirmat hotărârile de primă instanță. 10. În 2002, administrația a plătit despăgubirile. 11. Detaliile privind aceste plăți figurează pe pardoseală în tabelul următor. DATA PLĂȚII DE LÂNGĂ A PLĂȚII DE LÂNGĂ A CURȚII DE CASSAȚIE 31.10.2002 529 589 041 820 EUR) 106- 645 4.3.1999 19.6.2000 091 125 000 (7 416 EUR) 31.10.2002 342 462 443 687 EUR) 106- 584 5.3.1999 9.10.2000 452 125 000 883 EUR) 2.12.2002 536 022 519 (10 241 EUR) 108- 655 4.3.1999 19.6.2000 119 960 061 030 EUR) 31.10.2002 323 359 513 069 EUR) 106- 552 5.3.1999 19. 6.2000 338 125 000 238 EUR) 31.10.2002 999 874 168 359 EUR) 101- 823 28.2.1999 26.6.2000 586 704 700 (15 565 EUR) 2.12.2002 104 440 958 (16 168 EUR) 101- 825 27.2.1999 19.6.2000 611 445 750 733 EUR) 31.10.2002 846 926 083 886 EUR) 106- 577 5.3.1999 19.6.2000 509 123 800 (19 050 EUR) 31.10.2002 671 924 208 (19 724 EUR) 108- 657 5.3.1999 18.12.2000 002 687 800 (46 568 EUR) 2.12.2002 782 035 572 (48 795 EUR) 103-342 28.2.1999 9.10.2000 163 750 000 (43 802 EUR) 2.12.2002 485 588 313 (45 515 EUR) 103-343 EUR 27.2.1999 3.4.2001 728 942 000 (49 659 EUR) 27.12.2002 877 942 623 (53 190 EUR) 106-581 5.3.1999 9.10.2000 822 950 000 304 EUR) 2.12.2002 529 554 235 424 EUR) II. DREPTUL ȘI PRACTICA INTERNE PERTINENTE 12. Dreptul și practica internă relevantă sunt descrise în Hotărârile Akkuș c. Turcia (9 iulie 1997, Recuperarea hotărârilor și deciziilor 1997 IV, p. 1305 1306, § 13 16) și Akac. Turcia (23 septembrie 1998, Rec., 1998 VI, p. 2674 2676, § 17 25). Reclamanții se plâng de o pierdere de valoare a fondului suplimentar de expropriere, din cauza insuficienței intereselor moratorii în raport cu rata inflației foarte ridicată în Turcia. În acest sens, se menționează art. 1 din Protocolul nr. 1, astfel de cuvinte. Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea proprietăților sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât din motive de interes public și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile anterioare nu aduc atingere dreptului statelor de a pune în aplicare legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa utilizarea bunurilor în conformitate cu interesul general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau amenzi. Potrivit guvernului, tribunalele nu au epuizat căile de atac interne, astfel cum se prevede la art. 35 din Convenție, din cauza faptului că nu a inițiat procedura de executare forțată. 15. Curtea reamintește că a respins deja o excepție similară (a se vedea, printre altele, Yalçćnkaya c. Turcia, n 14796/03, 2 februarie 2006, Yelmaz c. Turcia, n 28171/02, 21 iulie 2005, Metaxas c. Grecia, 8415/02, 27 mai 2004, și Karahalios c. Grecia, n 62503/00, 11 decembrie 2003. Curtea nu percepe niciun motiv de derogare de la concluziile sale anterioare și, prin urmare, respinge excepția guvernului. 16. Curtea apreciază, având în vedere criteriile care decurg din jurisprudența sa (a se vedea în special Akkuș , menționat anterior) și ținând cont de toate elementele aflate în posesia sa, că această parte a cererii trebuie să facă obiectul unei examinări pe fond. Ea constată într-adevăr că aceasta nu se confruntă cu nici un motiv de refuz. Pe fond 17. Curtea a tratat în repetate rânduri cauze care ridică probleme similare celor din cazul de față și a constatat încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 (a se vedea Akkuș, citată anterior, punctul 31, și Aka, citată anterior, § 50 51.18. Aceasta a examinat prezenta cauză și consideră că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Comisia constată că întârzierea legată de plata despăgubirii suplimentare acordate de instanțele interne este imputată administrației expropriante, care le-a cauzat proprietarilor un prejudiciu distinct în ceea ce privește adăugarea la exproprierea bunurilor lor. Această întârziere determină Curtea să considere că reclamanții au trebuit să suporte o sarcină specială și exorbitantă care a rupt echilibrul corect care trebuia să fie cuprins între cerințele de interes general și protejarea dreptului la respectarea bunurilor. 19. Prin urmare, a existat o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. II. PRIVIND VIOLAȚIA ALEGUATĂ A ARTICOLULUI 6 ALINEATUL (1) DIN CONVENȚIA 20. Reclamanții se plâng, de asemenea, de faptul că durata procedurilor judiciare a încălcat art. 6 alineatul (1) din Convenție. Cu privire la admisibilitate 21. Curtea consideră că acest aspect nu poate fi declarat în mod vădit nefondat, în sensul articolului 35 alineatul (3) din Convenție. Având în vedere concluzia formulată pe teren la art. 1 din Protocolul nr. 1, Curtea nu consideră necesar să examineze problema separat din perspectiva articolului 6 alineatul (1) al III-lea. PRIVIND LIMITAREA ARTICOLULUI 41 DIN CONVENȚIE 23. În conformitate cu art. 41 din Convenție, În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite d ă ț ii t ă ț ii t ă ț ii t ă ț ii t ă ț ii t ă ț ii t ă ț ii t ă ț ii t ă ț ii t ă ț ii respective, Curtea acordă părții care, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. Reclamanții susțin că trebuie să fie despăgubiți pentru un prejudiciu material pe care îl reprezintă 310 000 EUR. În plus, aceștia solicită repararea unei daune morale pe care o ridică la 500 000 EUR. 25. Guvernul contestă aceste revendicări. 26. Având în vedere modul de calcul adoptat în Hotărârea Akkuș citată anterior (§ 36 și 39) și având în vedere datele economice relevante, Curtea acordă 77 În ceea ce privește prejudiciul moral suferit de solicitanți, Curtea consideră că, în circumstanțele din speță, constatarea încălcării articolului 1 din Protocolul nr. 1 constituie, în sine, o satisfacție echitabilă suficientă. Instanța nu a prezentat o cerere privind cheltuielile și cheltuielile de judecată. Prin urmare, Curtea consideră că nu este necesar să se aloce o sumă în acest scop.interese moratorii 28. Curtea consideră că este adecvat să se bazeze rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii aferente facilității de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale. Prin aceste motive, Curtea, la L. UNANIMITATE, declară cererea admisibilă A se vedea că a avut loc o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. Statul pârât trebuie să plătească în comun reclamanților, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 44 alineatul (2) din convenție, suma de 77 500 EUR (șaptezeci și șapte de mii cinci sute de euro) pentru daune materiale, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de taxe, taxe de timbru și taxe fiscale exigibile în momentul plății, care urmează să fie convertită în noi cărți turcești la rata aplicabilă la data regulamentului de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale resping cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Prezentat în limba franceză și comunicat în scris la 23 ianuarie 2007 în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Dolle J.-P. Costa Modululre Președinte