ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2907/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2907/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă

nr. 365 din 27 iulie 2011 pronunțată în dosarul nr. 826/46/2011, Curtea de Apel

Pitești a respins contestația și cererea de suspendare a procedurii de

atribuire, formulate de reclamantele A.P.T.A.F. Cheia – Olănești și A.V.P.S.C. Căzănești,

în contradictoriu cu pârâtul M.M.P., ca nefondate.

Pentru a pronunța această

hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Atribuirea dreptului

de gestionare a faunei cinegetice din cuprinsul fondurilor cinegetice se

realizează de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură,

prin atribuire directă în conformitate cu art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea

vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 și a Ordinul M.M.P. nr.

1221/2010.

Asociația reclamantă,

deținătoare a peste 50 % din suprafața fondurilor cinegetice în cauză, a

solicitat atribuirea directă a dreptului de gestionare a faunei cinegetice, din

cuprinsul celor 5 fonduri cinegetice, dovedind că: deține licență, consimte că

la data stabilită de administrator pentru încheierea contractelor de gestionare

a faunei cinegetice să aibă angajată cu contract individual de muncă cel puțin

o persoană pentru exercitarea atribuțiilor de pază și de ocrotire a vânatului

pentru fiecare fond atribuit; nu înregistrează datorii privind plata tarifelor

de gestionare, exprimată prin solicitări, în condițiile legii pentru fondurile

pe care le-au avut în gestiune; consimte că la data stabilită de administrator

pentru încheierea contractelor de gestionare a faunei cinegetice, să depună o

scrisoare de garanție bancară de bună execuție, cu o valoare egală cu cea a

tarifului de atribuire, la dispoziția administratorului pe toată durata de

derulare a contractului.

S-a arătat că în

procedura de atribuire au fost depuse documente care atestă îndeplinirea

condițiilor susmenționate și propunerea A.P.T.A.F. Cheia Olănești, care deține

în proprietate peste 50 % din suprafața fiecărui fond cinegetic. Pentru fondul

cinegetic 19 Olănești, cu o suprafață totală de 16.920 ha., asociația deține un total de 6.452,74 ha.; pentru fondul cinegetic 32 N.B. cu o suprafață

totală de 8.092 ha., asociația deține un total de 5.221,42 ha.; pentru fondul 38 D. din totalul de 6.664 ha., asociația deține 3.851,4 ha.; pentru fondul 47 R. din totalul de 7.382 ha, deține un total de 4.061,7 ha.; pentru fondul 45 F., din totalul de 9.944 ha., deține un total de 8.390,2 ha.

A.P.T.A.F. Cheia

Olănești a depus totodată copie de pe actele de înființare și dovada înscrierii

în registrul asociaților și fundațiilor, având ca scop alegerea și propunerea

gestionarului fondului cinegetic, în cuprinsul căreia persoanele asociate dețin

mai mult de 50 % din suprafața acestuia, cu care administratorul poate încheia

contract de gestionare, și îndeplinirea prevederilor privind încasarea

tarifului de gestionare, conform art. 15 din Legea nr. 407/2006.

La baza respingerii

solicitării de atribuire directă a gestionării fondurilor cinegetice s-a

invocat faptul că „nu a fost depusă la dosar dovada includerii terenurilor în

fondul cinegetic, astfel că nu este îndeplinită condiția prevăzută la art. 4

alin. (1) lit. b) din Ordinul M.M.P. nr. 1121/2010, cu modificările și

completările ulterioare”.

Odată cu depunerea

dosarului de atribuire, s-a formulat și o sesizare, iar ulterior o plângere prealabilă

împotriva refuzului nelegal și nejustificat al I.T.R.S.V. Vâlcea din 5 mai 2011,

de eliberarea unui document punctual, prin care se confirmă faptul că

terenurile ce fac obiectul asocierii sunt incluse în fondurile de vânătoare.

Adeverința prin care

se confirmă punctual că terenurile ce fac obiectul asocierii sunt incluse în

fondurile de vânătoare, a fost solicitată în termen legal, iar contestația

asupra refuzului nejustificat de eliberare a acestei adeverințe, a fost

temeinic motivată, fapt pentru care instanța, Tribunalul Vâlcea, a pronunțat o

sentință executorie prin care a dispus obligarea I.T.R.S.V. Vâlcea să comunice

îndată răspunsul conform art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010.

În drept, cererea a fost

întemeiată pe art. 1 din Legea nr. 554/2004, pe prevederile Legii nr. 407/2006

și ale Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010.

În susținerea cererii

au fost depuse la dosar dovada sesizării adresată M.M.P. la data de 5 mai 2011,

notă de constatare din 24 mai 2011, proces-verbal din data de 27 mai 2011,

întocmit de C.A.D.G.F.C., certificat emis în dosarul nr. 2496/90/2011 al

Tribunalului Vâlcea, plângere prealabilă adresată M.M.P. la 31 mai 2011.

M.M.P. a formulat

întâmpinare solicitând respingerea, ca neîntemeiată, a cererii principale,

precum și a cererii de suspendare a procedurii de atribuire, cu obligarea

reclamantelor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, s-a

arătat că, în perioada 19 aprilie - 08 mai 2011, în conformitate cu art. 8 alin.

(2) lit. a) din Legea nr. 407/2006 și Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010, M.M.P. ca

administrator al fondului cinegetic a organizat acțiunea de atribuire în

gestiunea faunei din fondurile cinegetice, reclamanta depunând în termen legal

documentația pentru participarea la atribuirea directă.

Comisia de atribuire

a constatat că pentru 21 de fonduri cinegetice nu s-a făcut dovada îndeplinirii

condițiilor legale, fiind întocmit procesul verbal din 27 mai 2011.

Împotriva acestuia

s-a formulat contestație care a fost respinsă la data de 7 iunie 2011,

reținându-se că instanța a dispus emiterea de către I.T.R.S.V. Vâlcea a unui

răspuns din care să reiasă că suprafețele deținute de reclamantă sunt incluse

în fondurile cinegetice solicitate de A.V.P. Cerbul Căzănești, hotărâre

pronunțată ulterior termenului limită de depunere a documentației și de

verificare a acesteia.

Rezultatele finale

ale procedurii au fost supuse aprobării la 14 iunie 2011.

S-a arătat că art. 8 alin.

(1) din Legea nr. 407/2006, coroborat cu prevederile Ordinului M.M.P. nr. 1221/2010,

prevede că solicitantul trebuie să dovedească includerea suprafețelor în

discuție în fondul cinegetic pentru care se solicită atribuirea.

Cererea reclamantei

nu îndeplinește cerințele impuse de lege, deoarece nu s-a făcut dovada că

terenurile deținute în proprietate fac parte din fondurile cinegetice, și nici

că acestea reprezintă peste 50 % din suprafața fondului.

Faptul că I.T.R.S.V.

Vâlcea a fost obligată să comunice reclamantei răspunsul prevăzut de art. 1 alin.

(1) lit. b) din Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010, este lipsit de relevanță față de

faptul că analiza îndeplinirii condițiilor legale se apreciază în raport de

documentația depusă cu respectarea termenului legal.

Răspunsul primit de

reclamantă de la I.T.R.S.V. Vâlcea a fost negativ, deoarece s-a arătat că nu

s-a depus documentația din care să reiasă că suprafețele incluse în A.P. Cheia

Olănești aparțin F.C. Olănești, nr. 32 N.B., nr. 38 D., nr. 46 F. și nr. 47 R.

Prin urmare, nu se putea elibera un înscris din care să rezulte includerea

suprafețelor deținute de asociație în fondurile cinegetice, autoritatea pârâtă

procedând în mod corect.

În ce privește

cererea de suspendare a procedurii de atribuire, se arată că aceasta nu poate

fi primită, deoarece nu sunt îndeplinite condițiile cazului bine justificat și

pagubei iminente.

Curtea de apel a

reținut că potrivit art. 8 alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. a) din Legea nr.

407/2006 a

tribuirea dreptului de gestionare a faunei

cinegetice se realizează de către administrator pe fonduri cinegetice, direct,

atribuirea realizându-se, printre altele și pentru fondurile cinegetice pentru

care proprietarii, persoane fizice și/sau juridice, inclusiv unitățile

administrativ-teritoriale, individual ori într-o asociație legal constituită în

scopul propunerii gestionarului faunei cinegetice, fac dovada că au în

proprietate terenuri care reprezintă peste 50 % din suprafața fiecărui fond

cinegetic. Acest tip de atribuire se realizează în favoarea gestionarului

propus de către proprietarii terenurilor, pentru o perioadă de 10 ani.

Potrivit

art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010,

atribuirea

dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cuprinsul fondurilor cinegetice

se realizează de către autoritatea publică centrală care răspunde de

silvicultură, denumită în continuare

administrator

, prin atribuire directă, pentru gestionarul propus de

proprietarii de terenuri, în condițiile prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. a)

din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu

modificările și completările ulterioare.

Potrivit art.

8 alin. (1)

din același ordin, demararea procedurii de atribuire directă pentru situația

prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. a) se face de către administrator, fiind

prevăzute de lege formele de publicitate și etapele de parcurs.

Art. 8 alin. (7) din ordin, arată că atribuirea de la

această etapă se finalizează după soluționarea eventualelor contestații, în

condițiile art. 9 alin. (4) din actul normativ menționat.

Potrivit art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordinul nr. 1221/2010,

pentru recunoașterea deținerii în proprietate a peste 50 % din suprafața

fiecărui fond cinegetic, pentru situația prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. a),

proprietarii, individual sau într-o asociație de proprietari legal constituită,

trebuie să facă dovada includerii suprafețelor prevăzute la lit. a) în fondul

cinegetic pentru care solicită atribuirea, printr-un document original eliberat

de către inspectoratul teritorial de regim silvic și de vânătoare în a cărui

rază de competență se află fondul cinegetic în cauză.

În

sensul celor menționate instanța de recurs a reținut că în cadrul M.M.P. s-a

desfășurat procedura de atribuire a dreptului de gestionare a faunei

cinegetice, potrivit Ordinului M.M.P. nr. 1221/2010, în perioada 8 - 27 mai 2011.

Anunțul privind procedura

a fost publicat, la data de 18 aprilie 2001, în cotidianul A. și pe site-ul

Ministerului Mediului și la sediile I.T.R.S.V.

Au fost depuse la

sediul M.M.P. – D.G.P. dosare pentru atribuirea directă a dreptului de

gestionare a faunei cinegetice, până la 8 mai 2001.

Comisia de atribuire,

întrunită la 27 mai 2011, a constatat că se face dovada îndeplinirii

condițiilor pentru atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice din

cuprinsul a 166 fonduri cinegetice potrivit situației prezentate în Anexa 2A și

respectiv că nu se face dovada îndeplinirii condițiilor pentru atribuirea

dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cuprinsul a 27 fonduri

cinegetice, potrivit situației prezentate în Anexa 2B.

Printre acestea din

urmă, în Anexa 2B la procesul verbal nr. 218411 din 27 mai 2001, s-a menționat

că A.P.T.A.F. Cheia Olănești județul Vâlcea nu a depus la dosar dovada

includerii terenurilor în fondul cinegetic, nefiind îndeplinită condiția

prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010, pentru

cinci fonduri cinegetice: 19 O., 32 N.B., 38 D., 46 F. și 47 R., județul

Vâlcea.

Reclamanta a formulat

plângere prealabilă, în condițiile art. 9 alin. (4) din Ordinul nr. 1221/2010,

raportat la art. 1 și 7 din Legea nr. 554/2004, în termenul prevăzut de lege, 3

zile lucrătoare de la afișarea rezultatelor.

Nu s-a depus la dosar

un răspuns scris la contestație în condițiile art. 9 alin. (5) din Ordinul M.M.P.

nr. 1221/2010, reclamantele arătând prin apărător că aceasta a fost respinsă.

S-a mai constatat că

reclamantele au participat la procedura de atribuire, însă, au fost

descalificate pe considerentul că nu a fost îndeplinită condiția prevăzută la art.

4 alin. (1) lit. b) din Regulamentul aprobat prin Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010.

În Nota de constatare

încheiată la 24 mai 2001, în cadrul A.P.T. Cheia Olănești, s-a reținut că

I.T.R.S.V. Vâlcea nu a eliberat dovada includerii suprafețelor A.P.T.A.F. Cheia

Olănești conform art. 4 lit. b) din ordinul menționat, comunicând acest lucru

asociației prin adresa nr. 3736 din 5 mai 2011, prin care s-a solicitat

asociației completarea documentației fără precizarea documentelor care lipsesc.

Curtea de apel a

reținut că reclamantele au sesizat Tribunalul Vâlcea cu o cerere de chemare în

judecată împotriva I.T.R.S.V. Vâlcea, solicitând obligarea acesteia de a

comunica de îndată răspunsul prevăzut la art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordinul M.M.P.

nr. 1221/2010, iar prin sentința nr. 1226 din 27 mai 2011, în dosarul nr. 2496/90/2011,

Tribunalul Vâlcea, secția comercială de contencios administrativ fiscal, a

admis cererea, obligând pârâta să comunice răspunsul solicitat.

Hotărârea

a fost pronunțată în procedura ordonanței președințiale, instanța neefectuând o

verificare a fondului dreptului reclamantei cu privire la îndeplinirea

cerințelor legale pentru primirea acestuia și cu atât mai mult asupra

conținutului adeverinței în discuție, dispunându-se numai obligarea la emiterea

unui răspuns potrivit art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010.

Ceea

ce este esențial pentru reclamantă, în scopul participării la procedură, este

conținutul răspunsului la a cărui emitere a obligat instanța de judecată, care

nu a analizat decât sumar îndreptățirea acesteia la primirea unui răspuns la

solicitarea de a emite o adeverință prin care să se arate „dacă anumite

suprafețe deținute de unii proprietari sunt sau nu cuprinse în fondurile

cinegetice enumerate”.

Potrivit

datelor dosarului, susținute de afirmațiilor reclamantelor prin apărător, la

termenul din 27 iulie 2011, nici în prezent nu a fost eliberată de către I.T.R.S.V.

Vâlcea, adeverința la care se referă art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordinul M.M.P.

nr. 1221/2010, astfel că într-o asemenea situație nu s-a putut reține

îndeplinirea condițiilor de participare la procedură.

Din această situație

de fapt, Curtea de apel a reținut că este certă pentru autoritatea pârâtă din

prezenta cauză, lipsa documentului prevăzut de art. 4 alin. (1) lit. b) din

Ordinul nr. 1221/2010, la momentul depunerii dosarului dar și ulterior la

stabilirea rezultatelor.

Faptul

că obligația I.T.R.S.V. Vâlcea de a emite un răspuns, nerespectată la momentul

depunerii cererii de participare la procedura de atribuire directă a dreptului

de gestionare a faunei cinegetice, a fost dispusă de instanță printr-o sentință

executorie la aceeași dată la care s-a încheiat procesul verbal în cadrul

procedurii de atribuire, nu complinește obligativitatea de a se depune la dosarul

de atribuire un act cu conținutul menționat la art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordinul

M.M.P. nr. 1221/2010.

Totodată,

Curtea de apel a constat că potrivit Anexei 2 pct. 4 din H.G. nr. 1635/2009

privind organizarea și funcționarea M.M.P., printre u

nitățile care funcționează în subordinea M.M.P. se numără și

I.T.R.S.V., rezultând astfel că această autoritate este o

structură distinctă de autoritatea pârâtă, nu funcționează în cadrul acesteia,

astfel că Ministerul nu avea posibilitate să emită actul solicitat sau să ceară

unității aflate în subordinea sa, asemenea înscris în cadrul procedurii.

Prin

urmare, reclamanta nu a putut depune dovada cerută de art. 4 alin. (1) lit. b)

din Ordinul nr. 1221/2010, datorită atitudinii unei alte autorități decât

pârâta din prezenta cauză, aspect care nu poate atrage consecințe asupra

actelor efectuate de către această autoritate, pentru a căror întocmire s-au

respectat dispozițiile legale.

Asupra cererii de

suspendare a procedurii de atribuire a fondurilor cinegetice, se constată în

primul rând că la data formulării cererii, procedura era încheiată, iar în al

doilea rând că, prin sentința nr. 349 din 29 iunie 2011, Curtea de Apel Pitești

a respins cererea de suspendare provizorie formulată de către reclamantă,

reținându-se că nu s-a dovedit cazul bine justificat, ca cerință esențială de

admitere a unei cereri de suspendare. A reținut instanța că nu s-a făcut dovada

că soluția instanței de obligare a I.T.R.S.V. Vâlcea să răspundă reclamantei

s-ar fi aflat la dispoziția Comisiei de atribuire și ca atare nici că procesul

verbal emis la aceeași dată, ca și sentința, ar fi fost consecința nesocotirii

acesteia.

Pentru

aceste considerente, în temeiul art. 1 și 18 din Legea nr. 554/2004 curtea de

apel a respins cererea de suspendare a procedurii, de asemenea a respins contestația

ca nefondată.

Împotriva acestei hotărâri

au declarat recurs reclamantele, în termen legal, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului

reclamantele au arătat, în esență, următoarele:

Cererea a fost

respinsă de M.M.P. și la baza respingerii solicitării de atribuire directa a

gestionarii fondurilor cinegetice menționate a fost invocat motivul ca „nu a

fost depusă la dosar dovada includerii terenurilor în fondul cinegetic, astfel

că nu este îndeplinită condiția prevăzută la art. 4 alin (1) lit. b) din

regulamentul aprobat prin Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010, cu modificările și

completările ulterioare”.

Fata de aceasta

constatare, odată cu depunerea dosarului de atribuire s-a formulat si o sesizare

si ulterior plângere prealabila împotriva refuzului nelegal si

nejustificat al I.T.R.S.V.

Vâlcea nr. 3736 din 05 mai 2011, de eliberare a unui document punctual, adeverința

prin care se confirma faptul ca terenurile ce fac obiectul asocierii sunt incluse

in fondurile de vânătoare.

Adeverința respectiva

a fost solicitată în termen legal și util iar contestația asupra refuzului

nejustificat de eliberare a acestei adeverințe a fost temeinic motivata fapt

pentru care instanța de contencios administrativ Tribunalul Vâlcea, a pronunțat

o sentința executorie prin care a dispus obligarea I.T.R.S.V. Vâlcea să

comunice îndată răspunsul conform art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordinul M.M.P. nr.

1221 cu modificările ulterioare.

Sesizările depuse la M.M.P.

nu au fost soluționate, dovada fiind faptul ca acestea nici nu au fost

menționate in Anexa 1B la procesul verbal ce face obiectul prezentului recurs.

Eliminarea abuziva de

la atribuire a A.V.P.S. CERBU Căzănesti propusa de A.P.T.A.F. CHEIA-OLANESTI

conform legii si regulamentelor de atribuire de către M.M.P. este vădit

netemeinica si nelegala având in vedere ca unicul motiv de respingere a solicitării

este nedepunerea la dosar a unei adeverințe solicitata fundamentat, in termen

si neeliberata tot de M.M.P. prin instituția sa subordonata, respectiv I.T.R.S.V.

Vâlcea așa cum rezulta din Anexa nr. 2 la Referatul nr. 218730 din 14 iunie 2011

ce emana de la intimat.

Relevant este și

faptul ca la eliberarea acestei adeverințe, M.M.P. prin instituția sa

subordonata, I.T.R.S.V. Vâlcea avea de verificat doar o evidenta scriptica privitoare

la includerea terenurilor ce fac obiectul asocierii in limitele fondurilor

cinegetice așa cum sunt delimitate tot de M.M.P. si nicidecum o verificare a fondului

dreptului care rezulta fără echivoc din celelalte documente ce compun dosarul

de atribuire.

Neîndeplinirea obligației

eliberării acestei adeverințe nu este o culpa a solicitanților, ci o culpa

chiar a ministerului care a organizat atribuirea si care motivează respingerea

solicitării de atribuire pe însăși culpa sa.

În motivarea

sentinței, instanța a reținut în mod greșit si contradictoriu faptul ca „aceasta

autoritate I.T.R.S.V. este o structura distincta de autoritatea parata, nu

funcționează in cadrul acesteia, astfel ca Ministerul nu avea posibilitate sa

emită actul solicitat sau sa ceara unității aflate in subordinea sa, asemenea

înscris, cu toate ca tot instanța constata ca „potrivit Anexei 2 pct. 4 din H.G.

nr. 1635/2009 privind funcționarea M.M.P., printre unitățile care funcționează în

subordinea M.M.P. se număra și I.T.R.S.V.”

De asemenea, în mod

greșit, instanța de contencios administrativ a apreciat ca sentința

Tribunalului Vâlcea, invocata de noi, a analizat decât sumar îndreptățirea

noastră la primirea unui răspuns la solicitarea de a ni se emite adeverința in

discuție „neefectuând o verificare a fondului dreptului reclamantei cu privire

la îndeplinirea cerințelor legale pentru primirea acesteia”.

Această apreciere

este greșita si netemeinica ținând cont de faptul că I.T.R.S.V. Vâlcea avea de

verificat doar o evidenta scriptica privitoare la includerea terenurilor ce fac

obiectul asocierii in limitele fondurilor cinegetice așa cum sunt delimitate

tot de M.M.P. si nicidecum o verificare a fondului dreptului care rezulta fără

echivoc din celelalte documente ce compun dosarul de atribuire.

În motivarea

sentinței ce face obiectul prezentului recurs, este de neînțeles cum instanța

justifica respingerea contestației noastre prin nerespectarea unei hotărâri

judecătorești de către autoritatea intimata constatând ca « nici pana in

prezent nu a fost eliberata de către I.T.R.S.V. Vâlcea adeverința la care se

refera art. 4 alin. b) din Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010, astfel ca într-o

asemenea situație nu se poate retine îndeplinirea condițiilor de participare la

procedura.

Recursul este

nefondat.

Este indubitabil, cum

a reținut și prima instanță, că la dosarul de participare pentru atribuirea directă

a dreptului de gestionare a faunei cinegetice, nu a fost depusă dovada includerii

terenurilor în fondul cinegetic (procesul verbal nr. 218411 din 27 mai 2011 –

anexa B) de către reclamantă, exigență legală fixată în termeni imperativi și inderogabili

de prevederile art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010 a Ministerului

Mediului și Pădurilor.

Luând ca reper

dispoziția mai sus citată rezultă fără echivoc că obligația depunerii unei astfel

de dovezi, documentul original eliberat de către inspectoratul teritorial de

regim silvic și de vânătoare în a cărui rază de competență se află fondul cinegetic

în cauză, în termenii art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010,

incumbă solicitantului, în speță, reclamantei A.V.P.S. Cerbu Căzănești.

Indiferent de raporturile

dintre pârâtul M.M.P. și I.T.R.S.V. Vâlcea, esențial în cauză este că obligația

depunerii unei documentații complete în vederea atribuirii directe a dreptului de

gestionare a faunei cinegetice revine exclusiv reclamantei, fiind în afara

oricărei discuții că pârâtului i-ar reveni vreo obligație de a întreprinde demersuri

pe lângă I.T.R.S.V. Vâlcea ca acesta să elibereze adeverința care să ateste

includerea suprafețelor deținute de A.P.T.A.F. Cheia – Olănești în fondurile

cinegetice solicitate de A.V.P.S. Cerbu Căzănești, și în acest fel să fie

completat dosarul de atribuire depus de A.V.P.S. Cerbu - Căzănești.

Este irelevant că

reclamanta A.P.T.A.F. Cheia – Olănești a obținut o hotărâre judecătorească,

sentința civilă nr. 1266 din 27 mai 2011 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul

nr. 2496/90/2011, prin care I.T.R.S.V. Vâlcea a fost obligată să comunice

răspunsul prevăzut de art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010

întrucât, pe de o parte, aceasta a avut loc tardiv în raport cu termenul limită

de depunere a documentației și de verificare a acesteia, iar pe de altă parte,

respectiva sentință nu poate, oricum, suplini, lipsa documentului la care se

referă art. 4 alin. (1) lit. b) din ordinul amintit.

Așa fiind, în mod corect

prima instanță a respins acțiunea reclamantelor, deoarece cererea de atribuire

directă a dreptului de gestionare a faunei cinegetice din fondurile de

vânătoare la care se referă acestea nu satisface cerințele impuse de art. 8 alin.

(2) lit. a) din Legea nr. 407/2006, în sensul că nu s-a făcut dovada că

terenurile aflate în proprietate fac parte din fondurile cinegetice și că acestea

reprezintă peste 50 % din suprafața respectivelor fonduri.

Față de cele ce

preced, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamante este nefondat,

astfel că îl va respinge ca atare, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de A.P.T.A.F. Cheia-Olănești și A.V.P. Cerbu Căzănești împotriva

sentinței nr. 365/ F-CONT din 27 iulie 2011 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 12 iunie 2012 .