ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 407/2013

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 193 din 30 ianuarie 2012,

Curtea de Apel Iași, secția civilă, a respins contestația în anulare formulată

de contestatorul U.C. în contradictoriu cu intimații Asociația de Proprietari

P.T. Gară Iași și A.I. împotriva Deciziei nr. 621/2011 din 28 octombrie 2011 a

Curții de Apel Iași, secția civilă, hotărâre pe care a menținut-o. Cererea

intimaților de acordare a cheltuielilor de judecată a fost respinsă ca

nedovedită.

Pentru a se pronunța

astfel, curtea de apel a reținut că, în cauză, contestatorul și-a fundamentat

acțiunea pe dispozițiile art. 318 C. proc. civ., teza II, respectiv situația în

care: "instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a

omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de

casare."

Curtea a constatat că

pentru a uza de calea contestației în anulare speciale prevăzută de

dispozițiile art. 318 teza a II-a C. proc. civ., era necesar ca soluția

pronunțată de instanța de recurs să fie una de respingere sau de admitere în

parte a recursului. Or, în cauză, soluția a fost de constatare a nulității

recursului, situație ce nu poate fii asimilată omisiunii de a cerceta un motiv

de recurs.

Împotriva acestei

decizii a formulat cerere de revizuire revizuentul U.C., invocând prevederile

art. 322 pct. 2 C. proc. civ.

Prin Decizia nr.

521/2012 din data de 5 martie 2012, irevocabilă, Curtea de Apel Iași, secția

civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de revizuent și l-a

obligat să plătească intimatei Asociația de Proprietari PT Gară suma de 250

RON, cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî

astfel Curtea de apel a reținut că în conformitate cu prevederile art. 322

alin. (1) C. proc. civ., se poate cere revizuirea unei hotărâri rămase

definitive în instanța de apel sau prin neapelare precum și a unei hotărâri

date de instanța de recurs, atunci când evocă fondul. Rezultă că nu poate forma

obiect al revizuirii decât o hotărâre prin care s-a rezolvat fondul pretenției

deduse judecății, condiție pe care nu o îndeplinește decizia curții de apel

atacată de revizuentul U.C., prin care s-a respins contestația în anulare, fără

evocarea fondului.

Împotriva acestei

decizii a formulat recurs recurentul U.C.

În dezvoltarea

motivelor de recurs, recurentul arată, în esență, că intimații îl prejudiciază,

începând cu anul 2006, prin lipsa furnizării energiei termice în parametri

normali. Revizuentul invocă prevederile Legii nr. 230/2007 și ale H.G. nr.

233/2008.

Având în vedere

dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanța se va

pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond,

care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului, Înalta Curte va

examina cu prioritate excepția inadmisibilității recursului, invocată din

oficiu.

Astfel, analizând

recursul din perspectiva normelor legale incidente prin raportare la excepția

invocată din oficiu, Înalta Curte urmează să-l respingă ca inadmisibil, în

considerarea următoarelor:

Unul dintre

principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității

căilor de atac, și presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării

drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale

prevăzute de lege, și astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate

legal.

Principiul enunțat

este consacrat și la nivel constituțional, fiind înscris în art. 129 din

Constituție, care prevede dreptul părților și al procurorului de a folosi căile

de atac, însă numai în condițiile legii.

Astfel, în sistemul

nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești,

exercitarea acestora și efectele produse sunt guvernate de principiul

legalității căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituțional, care

semnifică instituirea prin lege a căilor de atac și exercitarea lor în

condițiile legii, potrivit cu natura și scopul lor și într-o anumită ordine.

În speța dedusă

judecății, recurentul U.C. a formulat recurs împotriva unei decizii irevocabile

- Decizia nr. 521/2012 din data de 5 martie 2012 a Curții de Apel Iași, secția

civilă, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire

formulată de U.C. împotriva Deciziei irevocabile nr. 198 din 30 ianuarie 2012 a

Curții de Apel Iași, secția civilă.

În speță, se constată

că decizia recurată este o hotărâre pronunțată în revizuirea unei hotărâri

pronunțate, la rândul său, în calea de atac extraordinară a contestației în

anulare, îndreptate împotriva unei hotărâri date de o instanță de recurs, fiind

deci irevocabilă.

Potrivit art. 328

alin. (1) C. proc. civ., hotărârea pronunțată în revizuire este supusă căilor

de atac prevăzute pentru hotărârea revizuită. În speță, hotărârea a cărei

revizuire s-a solicitat este o hotărâre irevocabilă, pronunțată în calea de

atac extraordinară a contestației în anulare motiv pentru care nu mai este

susceptibilă de a fi cenzurată în calea de atac a recursului.

Această concluzie

decurge și din observarea dispozițiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ., care

enumera categoriile de hotărâri ce pot fi atacate cu recurs, și în cuprinsul

cărora nu sunt incluse și deciziile irevocabile, precum și din principiul

unicității dreptului de a folosi o cale de atac.

În consecință, față

de considerentele expuse, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc.

civ. raportat la art. 137 alin. (1) și 328 alin. (1) din aceIași cod, Înalta

Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de revizuentul U.C.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca

inadmisibil recursul declarat de revizuentul U.C. împotriva Deciziei nr.

521/2012 din 5 martie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 5 februarie 2013.

Procesat de GGC - AA