ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2338/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2338/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Prin acțiunea
înregistrată sub nr. 6603/2/2010 pe rolul Curții de Apel București, reclamanta
Federația Sindicatelor Radiocomunicații, a solicitat în contradictoriu cu
pârâtul Guvernul României, anularea în tot a H.G. nr. 456 din 5 mai 2010,
publicată în M. Of. nr. 339 din 21 mai 2010, respectiv a anexei care face parte
integrantă din aceasta.
În motivarea
acțiunii, reclamanta a arătat că prin H.G. nr. 456 din 5 mai 2010, publicată în
M.O. nr. 339 din 21 mai 2010, mai precis în anexa care face parte integrantă
din hotărârea privind aprobarea Programului de modernizare, reorganizare și
reducere a cheltuielilor Societății Naționale de Radiocomunicații - S.A., se
urmărește declanșarea procedurii de reorganizare a Radiocom, prin aplicarea
unui așa zis "program de eficientizare, pentru ca firma Radiocom să nu
intre în stare de insolvență".
A mai arătat
reclamanta că așa cum reiese din această hotărâre de guvern, se urmărește
realocarea personalului, lucru confirmat și de directorul general al Radiocom.
În opinia reclamantei
deși, termenul de realocare însemna mutarea salariaților în alte departamente,
și nu disponibilizarea lor, aspect confirmat și de directorul general al
Radiocom, aceasta este de fapt mascarea concedierii colective.
Prin notificarea
înregistrată la Guvernul României sub nr. 17/7143 la 17 iunie 2010, reclamanta
Federația Sindicatelor Radiocomunicații, a solicitat revocarea H.G. nr. 456 din
5 mai 2010, publicată în M.OF. NR. 339 din 21 mai 2010, notificare care se
încadrează în prevederile Legii nr. 544/2004, și se constituie plângere
prealabilă.
La data de 28 octombrie 2010 numiții T.C.S., T.R.,
P.I.O. și alții, în temeiul art. 49 și art. 56 C. proc. civ. în număr de 1068
de persoane, în calitate de membrii de Sindicat au formulat cerere de
intervenție în interes propriu în acțiunea ce formează obiectul Dosarului nr.
6603/2/2010, aflat pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a
contencios administrativ și fiscal, având termen de judecată la data de 15
noiembrie 2010, în care figurează ca părți: Federația Sindicatelor
Radiocomunicații și Guvernul României, solicitând admiterea în principiu a
cererii, urmând ca pe fond să fie admisă acțiunea așa cum a fost formulată,
respectiv anularea în tot a H.G. nr. 456 din 5 mai 2010, publicată în M. Of.
nr. 339 din 21 mai 2010.
La data de 11
noiembrie 2010 pârâtul Guvernul României, a formulat întâmpinare la cererea de
chemare în judecată invocând excepția nulității cererii de chemare în judecată
și excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, excepții
respinse ca neîntemeiate prin încheierea de ședință din data de 17 ianuarie
2011, când a fost încuviințată în principiul cererea de intervenție în interes
propriu formulată de către membrii de sindicat.
Prin Sentința nr.
1068 din 14 februarie 2011, Curtea de Apel București a respins ca neîntemeiată
cererea principală formulată de reclamanta Federația Sindicatelor
Radiotelecomunicații și cererea de intervenție în interes propriu formulată de
intervenienți.
Pentru a pronunța
această hotărâre, Curtea a reținut în esență următoarele.
H.G. nr. 456/2010
este temeinică și legală, fiind adoptată de Executiv conform prevederilor art.
108 din Constituția României, republicată, prin însușirea proiectului inițiat
de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, care este, potrivit
Hotărârii Guvernului nr. 12/2009, organ de specialitate al administrației
publice centrale, cu personalitate juridică, ce are rolul de a realiza politica
Guvernului în domeniul comunicațiilor electronice, serviciilor poștale,
tehnologiei informației și al serviciilor societății informaționale și ale societății
bazate pe cunoaștere, și care, potrivit art. 16 din aceeași hotărâre de Guvern,
îndeplinește atribuțiile pe care statul român le are în calitate de acționar la
Societatea Națională de Radiocomunicații - S.A.
La elaborarea actului
au fost respectate dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică
legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, precum și cele
cuprinse în Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru
elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici
publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în
vederea adoptării/aprobării, aprobat prin H.G. nr. 561/2009, proiectul actului
administrativ fiind avizat de către autoritățile publice interesate în aplicarea
acestuia și de către Ministerul Justiției, care, potrivit art. 20 alin. (7) din
Regulament, avizează proiectele de acte normative exclusiv din punct de vedere
al legalității, încheind operațiunile din etapa de avizare".
De asemenea s-a mai
reținut că proiectul hotărârii contestate a fost avizat de Consiliul
Legislativ, prin Avizul favorabil nr. 568 5 mai 2010 precum și că actul
administrativ contestat a fost adoptat și cu respectarea dispozițiilor Legii
nr. 52/2003 privind transparența decizională, din Nota sa de fundamentare
reieșind faptul că societatea civilă a fost informată, prin afișarea
proiectului H.G. nr. 56/2009 pe site-ul oficial al Ministerului Comunicațiilor
și Societății Informaționale.
Împotriva sentinței
pronunțată de Curtea de Apel București au declarat recurs Federația
Sindicatelor Radiocomunicații și 1068 persoane - membri sau salariați ai
Sindicatelor Libere din Radiotelecomunicații Cluj, Iași, Timișoara și
București, criticând sentința atacată pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea
recursurilor formulate, practic reclamanții reiau argumentele prezentate în
cererea de chemare în judecată, fără a formula critici veritabile cu privire la
sentința atacată.
Recursul este
nefondat.
Așa cum în mod corect
a reținut instanța de fond, cu privire la necesitatea adoptării actului
administrativ contestat, în anul 1998, prin H.G. nr. 372/1998 privind
înființarea Societății Naționale de Radiocomunicații - S.A. prin reorganizarea
Regiei Autonome "Radiocomunicație, s-a înființat Societatea Națională de
Radiocomunicații - S.A., ca persoană juridică română, care se organizează și
funcționează în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare și cu actul
constitutiv. Societatea Națională de Radiocomunicații - S.A. este societate
comercială pe acțiuni, care funcționează pe bază de gestiune economică și
autonomie financiară.
La nivelul lunii
februarie 2010 a fost realizată o analiză asupra Societății Naționale de
Radiocomunicații S.A. atât din punct de vedere al poziționării pe piață, cât
mai ales asupra performanțelor financiare înregistrate în ultima perioadă.
Astfel, s-a ajuns la
concluzia că pe segmentul de comunicații electronice, Compania se afla la data
adoptării H.G. nr. 456/2010 într-o situație de dezavantaj competitiv datorat
tehnologiei limitative, întrucât dezvoltarea tehnologică a capacităților de
transmisie date prin radiorelee era limitată și nu permitea companiei să țină
pasul cu principalii competitori, mai ales pe segmentul de transport de
capacitate.
Adoptarea actului
normativ atacat a fost determinată de previziunile financiare pentru anul 2010
care arătau că, în lipsa unor măsuri drastice de eficientizare, Radiocom va
înregistra cel mai probabil rezultate semnificativ negative.
Astfel, prin
adoptarea actului administrativ contestat, s-a urmărit declanșarea procedurii
de reorganizare a Radiocom, prin aplicarea unui program de eficientizare,
pentru ca firma Radiocom să nu intre în stare de insolvență.
Programul de
modernizare, restructurare și reducere a cheltuielilor S.N. Radiocomunicații
S.A. a fost aprobat de Consiliul de administrație al S.N. de Radiocomunicații
S.A. prin Decizia nr. 3 din 10 martie 2010 și de Adunarea Generală a
Acționarilor prin Hotărârea nr. 4 din 25 martie 2010.
Susținerile
recurenților reclamanți și ale recurenților intervenienți cu privire la
nerespectarea dispozițiilor privind transparența decizională nu pot fi
reținute, întrucât în cadrul ședinței Consiliului de administrație din data de
10 martie 2010 au participat și reprezentanții sindicatelor reprezentative la
nivelul Societății Naționale de Radiocomunicații S.A.
În concluzie, H.G.
nr. 456/2010 este temeinică și legală, la elaborarea actului au fost respectate
dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru
elaborarea actelor normative, republicată, precum și cele cuprinse în
Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea,
avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a
proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea
adoptării/aprobării, aprobat prin H.G. nr. 561/2009, proiectul actului
administrativ fiind avizat de către autoritățile publice interesate în
aplicarea acestuia și de către Ministerul Justiției, care, potrivit art. 20
alin. (7) din Regulament, avizează proiectele de acte normative exclusiv din
punct de vedere al legalității, încheind operațiunile din etapa de avizare.
Având în vedere
considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta
Curte va respinge recursul, ca nefondat, neexistând motive de reformare a
hotărârii atacate, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art.
304 sau art. 304
1
C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile
declarate de Federația Sindicatelor Radiocomunicații și 1068 persoane membri
sau salariați ai Sindicatelor Libere din Radiotelecomunicații Cluj, Iași,
Timișoara și București împotriva Sentinței nr. 1068 din 14 februarie 2011 a
Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,
ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 15 mai 2012.
Procesat de GGC - DG