ÎCCJ, Secția penală

Asupra cererii de strămutare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 15 noiembrie 2012, petiționarul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 1540/1/2012 al Tribunalului Timiș, apreciind că desfășurarea normală a procesului nu mai este posibilă, întrucât imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită influențelor locale și a persoanelor implicate direct sau indirect în cauză. În motivarea cererii de strămutare Ministerul Public a arătat că magistratul procuror Z.C.C.

a fost prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sânnicolau Mare, funcție deținută până în momentul arestării sale în Dosarul nr. 94/P/2010, iar soția acestuia, doamna Z.L. este procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș. A mai arată că magistratul procuror Z.C.C. a fost coleg cu o parte dintre magistrații judecători care judecă în materie penală, iar pe plan local este o intensă mediatizare a cauzei în care acesta are calitatea de inculpat. Din informațiile solicitate potrivit art. 57 C. proc. pen. și comunicate de către Curtea de Apel Timișoara, instanță ierarhic superioară Tribunalului Timiș, pe rolul căreia se află dosarul a cărui strămutare se solicită, rezultă următoarele: Pe rolul Tribunalului Timiș se află în curs de judecată Dosarul nr. 1540/1/2012, având ca obiect plângerea formulată de petentul Z.C.C.

împotriva rezoluției nr. 286/P/2011 din 10 ianuarie 2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale în temeiul art. 228 alin. (6) și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, întrucât fapta nu există. Petentul Z.C.C. a fost prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sânnicolau Mare, iar soția sa este procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, însă nu există nicio informație cu privire la o presupusă legătură între aceștia și magistrații Tribunalului Timiș de natură a influența cursul judecății. În mass-media locală a existat un interes cu privire la o altă cauză în care magistratul procuror Z.C.C.

a fost cercetat și trimis în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție, însă această cauză se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Prin încheierea din 12 decembrie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, s-a dispus respingerea cererii de suspendare a judecării cauzei până la soluționarea cererii de strămutare. Înalta Curte, examinând cererea de strămutare în raport cu motivele invocate și cu informațiile comunicate de Curtea de Apel Timișoara constată că în cauză, niciuna dintre cerințele art. 55 alin. (1) din C. proc. pen. nu sunt întrunite. În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat.

La acest control, instanța învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului și justifică temerea celui interesat. Curtea Europeană a hotărât că în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

În raport de cele expuse se constată că nu au fost evidențiate aspecte din care să rezulte că imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită în cauza ce formează obiectul Dosarului nr. 1540/1/2012 al Tribunalului Timiș, că există dușmănii locale, că ar exista vreun pericol de tulburare a liniștii publice ori că una dintre părți ar avea vreo rudă sau afin, până la gradul IV inclusiv, printre judecătorii, procurorii, asistenții judiciari sau grefierii instanței și în consecință, se apreciază că temerile petentului petiționarul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara nu sunt justificate. În speță, Înalta Curte constată că motivele invocate de petiționarul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara nu se regăsesc în prevederile art. 55 C. proc.

pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 356/2006 și neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, conform art. 60 alin. (1) C. proc. pen., cererea va fi respinsă ca nefondată. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petiționarul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara privind pe petiționarul Z.C.C. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 1540/1/2012 al Tribunalului Timiș. Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea cererii de strămutare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 30 ianuarie 2013. Procesat de GGC - GV