ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4913/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4913/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele

cauzei

instanță

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului Botoșani, reclamanta G.N., în contradictoriu cu pârâții Direcția

de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani și Consiliul Județean Botoșani,

a solicitat modificarea în parte a Dispoziției nr. 90620 din 01 martie 2011

emisă de Directorul executiv al D.G.A.S.P.C. Botoșani privind reîncadrarea și

stabilirea salariului începând cu data de 01 ianuarie 2011 și obligarea

pârâtelor, în solidar la plata către reclamantă a diferențelor dintre

drepturile salariale efectiv încasate potrivit dispoziției menționate la pct. 1

și cele cuvenite potrivit hotărârii ce urmează a fi pronunțată, aferente

perioadei de la 01 ianuarie 2011.

La termenul din 07 noiembrie

2011 reclamanta a solicitat suspendarea judecății cauzei și sesizarea Curții de

Apel Suceava, secția a II-a civilă contencios administrativ și fiscal, cu

soluționarea excepției de nelegalitate a Ordinului nr. 42 din 77 din 13

ianuarie 2011 în raport cu prevederile art. 1 din Legea 285/2010.

Tribunalul Botoșani,

secția civilă, prin încheierea pronunțată la data de 7 noiembrie 2011 a sesizat

Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și

fiscal, cu soluționarea excepției de nelegalitate a prevederilor Ordinului

comun nr. 42 din 77 din 13 ianuarie 2011 privind aprobarea Normelor

Metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 privind

salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice emis de Ministerul

Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Ministerul Finanțelor Publice.

În fața Curții de

Apel Suceava, pârâtul Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale a depus

întâmpinare, prin care a invocat excepțiile lipsei calității de subiect de sesizare

a instanței și a lipsei calității procesuale active a Sindicatului

"I." Botoșani. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea excepției de

nelegalitate.

de apel

Prin Sentința nr. 57

din 15 februarie 2012, Curtea de Apel Suceava a respins excepția de conexitate

și excepția lipsei calității procesuale active formulată de pârâtul Ministerul

Muncii, Familiei și Protecției Sociale București și a admis în parte excepția

de nelegalitate invocată de reprezentantul legal Sindicatul I. Botoșani - prin

președinte S.C. și reclamanta G.N. și a constatat nelegalitatea dispozițiilor

art. II, lit. A), B), C), D) și E) din Normele Metodologice pentru aplicarea

prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului

plătit din fondurile publice aprobate prin Ordinul nr. 42 din 13 ianuarie 2011

a Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale București și prin Ordinul

nr. 77 din 14 ianuarie 2011 al Ministerului Finanțelor Publice București, în

raport cu dispozițiile art. 1 din Legea nr. 285/2010.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut în esență că Sindicatul I. Botoșani are

calitatea de reprezentant legal al reclamantei, așa încât nu se pune problema

calității de persoană vătămată a acestuia.

Pe fondul cauzei, prima

instanță a constatat că din criticile referitoare la dispozițiile Ordinul nr.

42/77/2011 dezvoltate de reclamantă, rezultă că dispozițiile contestate sunt

cele ale art. II din Anexa 1 la Ordin referitoare la stabilirea salariilor

lunare brute în anul 2011, mai exact cele privind stabilirea salariului de bază

și a sporurilor.

Din analiza Normelor

metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010, judecătorul

fondului a constatat că prin aceste dispoziții se impune ordonatorului de

credite să efectueze calculul salariului de bază, după cum urmează: salariul

obținut în luna iunie 2010 se reduce cu 25% și, stabilindu-se că acesta ar fi

salariul brut din luna octombrie 2010 se aplică o majorare de 15%, iar o

asemenea modalitate de stabilire a salariilor în anul 2011 a personalului

plătit din fonduri publice încalcă dispozițiile art. 1 din Legea nr. 285/2010

întrucât adaugă la lege.

De asemenea, s-a mai

arătat în considerentele sentinței atacate că atâta timp cât dispozițiile art.

1 din Legea nr. 285/2010 stabilesc foarte clar care este baza de calcul pentru

majorarea salarială prevăzută de lege pentru anul 2011, pârâții nu puteau,

printr-un act administrativ normativ să stabilească o altă modalitate de

calcul.

În fine, prima

instanță a apreciat că potrivit dispozițiilor art. 77 din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative

"ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale

conducătorilor ministerelor și ai celorlalte organe ale administrației publice

centrale de specialitate sau ale autorităților administrative autonome se emit

numai pe baza și în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor

Guvernului."

Împotriva acestei

hotărâri au declarat recurs Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale

și Ministerului Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice

Județeană Botoșani.

Astfel, printr-un

prim motiv de recurs, s-a criticat respingerea excepției privind lipsa

calității de subiect de sesizare a sindicatului și a lipsei calității

procesuale active a sindicatului, întrucât nu s-a făcut dovada îndeplinirii

condițiilor prevăzute de art. 67 alin. (1) și art. 68 alin. (1) C. proc. civ.

privind reprezentarea judiciară.

Pe fondul excepției de

nelegalitate, pârâții au arătat că prin Legea nr. 118/2010 cuantumul brut al

salariilor, al indemnizațiilor, al sporurilor și al altor drepturi salariale

pentru perioada iulie - decembrie 2010 a fost diminuat cu 25%.

La data de 31

decembrie 2010 a intrat în vigoare Legea nr. 285/2010 care a dispus prin art. 1

ca, începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază, al

sporurilor, compensațiilor, indemnizațiilor, astfel cum au fost acordate

personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, să fie

majorat cu 15%.

Pârâții au mai arătat

că, în aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 au fost emise norme

metodologice aprobate de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale prin

Ordinul nr. 42 din 13 ianuarie 2011 și de Ministerul Finanțelor Publice prin

Ordinul nr. 77 din 14 ianuarie 2011.

S-a învederat că

dispozițiile art. II lit. A), B), C), D) și E) din norme sunt conforme

prevederilor art. 1, art. 4 alin. (2) și (3) și art. 14 din legea

sus-menționată, stabilind modalitatea de reîncadrare a personalului plătit din

fonduri publice, precum și formula concretă de calcul al salariilor, sporurilor

și indemnizațiilor pentru anul 2010, conținând și unele reglementări specifice

personalului din instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii,

cu exemple de calcul.

Pârâții au precizat

că, în cadrul exemplelor date s-a pornit de la salariul din luna iunie 2011

pentru a se evidenția că majorarea de 15% se aplică la salariile din luna

octombrie 2010, astfel cum au fost diminuate începând cu luna iulie 2010,

potrivit Legii nr. 118/2010.

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra recursurilor

Examinând cu

prioritate excepția tardivității recursului declarat de Ministerul Finanțelor

Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice Botoșani, invocată din oficiu,

Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată și urmează a o admite, cu

consecința respingerii recursului ca tardiv formulat, fiind de prisos

analizarea motivelor de recurs.

Ca regulă, potrivit

dispozițiilor art. 301 C. proc. civ., "termenul de recurs este de 15 zile

de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel."

Prin sentința atacată

cu recurs a fost soluționată o excepție de nelegalitate invocată în temeiul

art. 4 din Legea nr. 554/2004.

Conform art. 4 alin.

(3) din Legea nr. 554/2004, "soluția instanței de contencios administrativ

este supusă recursului, care se declară în termen de 5 zile de la comunicare și

se judecă de urgență și cu precădere".

Or, din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată că sentința recurată a

fost comunicată Ministerului Finanțelor Publice la data de 22 martie 2012, așa

cum rezultă din dovada de primire și procesul-verbal de predare a hotărârii

(dosarul Curții de apel), iar recursul a fost declarat, prin fax, la data de 30

martie 2012 (dosarul de recurs), deși, conform dispozițiilor citate, ultima zi

în care pârâtul putea exercita calea de atac era data de 28 martie 2012.

Prin urmare, recursul

declarat de Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor

Publice Județeană Botoșani este tardiv formulat, motiv pentru care Înalta Curte

îl va respinge ca atare.

- Recursul formulat

de recurentul-pârât Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale

În ceea ce privește

recursul declarat de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale în

raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și 304

1

C.

proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat, urmând a fi admis și

a se dispune modificarea sentinței atacate și respingerea excepției de

nelegalitate pentru considerentele ce urmează.

Criticile formulate

privind, lipsa calității de reprezentant și greșita respingere a excepției

lipsei calității procesuale active, nu sunt întemeiate, având în vedere

prevederile art. 3 din Legea nr. 62/2011 precum și rolul sindicatului de a

reprezenta interesul membrilor lui. În acest sens, instanța de fond în mod

corect a reținut că acțiunea formulată nu a fost făcută de sindicat în nume

propriu ci în numele membrilor săi, în raport de care se analizează și

calitatea procesuală activă, raportat la dispozițiile exprese ale Legii

contenciosului administrativ nr. 554/2004 [art. 1 alin. (1)]. De asemenea, în

speță, s-a făcut dovada unei astfel de împuterniciri, acordate sindicatului de

S.C. (dosar curte de apel).

Pe fondul cauzei,

Înalta Curte constată că excepția de nelegalitate a fost greșit admisă,

prevederile art. II lit. A), B), C), D) și E) din ordinul contestat nefiind

contrare dispozițiilor Legii nr. 285/2010.

În speță, excepția de

nelegalitate a fost invocată pentru mențiunea cuprinsă în ordinul comun privind

diminuarea veniturilor salariale cu un procent de 25% raportat la venitul brut

pe luna iunie 2010, atât sindicatul cât și instanța de fond susținând că

această prevedere modifică dispozițiile legii pentru care au fost emise normele

metodologice, fiind astfel nelegală.

Astfel, potrivit art.

1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii

echilibrului bugetar, publicată în M. Of. nr. 441/30.06.2010, cuantumul brut al

drepturilor salariale stabilite în conformitate cu prevederile Legii nr.

330/2009 și ale O.U.G. nr. 1/2010 se diminuează cu 25%, în situația în care ar

rezulta o valoare mai mică decât salariul de bază minim brut, acordându-se suma

de 600 RON.

Prin art. 16 s-a

dispus ca această diminuare să se aplice până la 31 decembrie 2010, așadar în

intervalul iulie - decembrie 2010, ultima lună a anului cu salariul și

celelalte drepturi salariale nediminuate fiind iunie 2010.

Prin art. 1 din Legea

nr. 285/2010, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice,

pentru anul 2011 s-a prevăzut asigurarea, începând cu luna ianuarie 2011, a

unei recuperări parțiale a diminuării cu 25% dispuse prin Legea nr. 118/2010,

respectiv cu un procent de 15%, stabilindu-se ca bază de calcul drepturile

salariale aferente lunii octombrie 2010.

Conform art. 4 alin.

(2) și 3 din Legea nr. 285/2010, în anul 2011 nu se aplică valoarea de

referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare,

prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010, privind salarizarea unitară a

personalului plătit din fonduri publice care se reîncadrează, începând cu 1

ianuarie 2011, în raport cu funcția, vechimea, gradul și treapta avute de

persoana reîncadrată la 31 decembrie 2010.

Același act normativ

prevede la art. 14 că, începând cu 1 ianuarie 2011, pentru personalul care

beneficiază de drepturi bănești în baza O.G. nr. 92/2003 și O.G. nr. 29/2004,

salariile de bază se calculează prin includerea nivelului mediu al acestor

drepturi aferente lunii octombrie 2010, care nu se majorează cu procentul de

15%.

În executarea Legii

nr. 285/2010 au fost emise normele metodologice aprobate prin ordinul comun în

litigiu, care stabilesc atât modalitatea de reîncadrare a personalului plătit

din fonduri publice, cât și formula concretă de calcul a drepturilor salariale

pentru anul 2011.

Conținutul acestor

norme este conform prevederilor legii, instanța de fond reținând în mod eronat

că dispozițiile art. II privind "Stabilirea salariilor brute în anul

2011" - lit. A), B), C), D) și E) - contravin actului normativ în

aplicarea căruia au fost emise.

Astfel, așa cum s-a

prevăzut în Legea nr. 285/2010, salariile de bază pentru anul 2011 nu vor fi

determinate pe baza valorii de referință și a coeficienților de ierarhizare

prevăzuți de Legea-cadru nr. 284/2010, cuantumul brut al salariilor de

bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de

încadrare urmând să fie determinat prin majorarea cuantumului avut în luna

octombrie 2010 cu 15% [lit. a) alin. (1) și (2)].

De asemenea, normele

prevăd că la data reîncadrării personalului, cuantumul brut al sporurilor,

indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente care fac parte din

salariul brut/solda lunară brută/salariul lunar brut/indemnizația brută de

încadrare va fi determinat prin majorarea cuantumului avut în luna octombrie

2010 cu 15% [lit. b) alin. (1)].

Normele a căror

nelegalitate s-a invocat prevăd la lit. C) situația calculării salariului de

bază și a sporurilor pentru respectarea nivelului salariului de bază minim brut

pe țară stabilit potrivit art. 16 din Legea nr. 285/2010, pentru perioada iulie

- decembrie 2010 la suma de 600 RON, la lit. D) situația personalului care

desfășoară activități noi, al cărui salariu va fi majorat cu numărul de clase

suplimentare acordate, iar la lit. E) stabilindu-se că nu se majorează cu cota

de 15% drepturile salariale care se includ în salariul de bază în temeiul art.

14 din aceeași lege.

Este real faptul că

normele metodologice aprobate prin ordin comun conțin exemple de calcul în care

se pornește de la salariul din luna iunie 2010, dinainte de aplicarea

diminuării cu 25%, tocmai pentru a se evidenția că, majorarea de 15% acordată

de la 1 ianuarie 2011 se aplică la salariile diminuate începând cu luna iulie

2010, raportarea la luna octombrie 2010 fiind făcută deoarece, potrivit

emitenților actului, aceasta ar fi cea mai stabilă lună a anului și ar

constitui și baza de calcul pentru alocațiile bugetare aferente cheltuielilor

de personal stabilite prin legile bugetelor de stat.

soluției adoptate

În consecință, în

raport de cele mai sus reținute și în baza dispozițiilor art. 312 C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de Ministerul Finanțelor

Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice Județeană Botoșani, ca tardiv

formulat și va admite recursul declarat de Ministerul Muncii, Familiei și

Protecției Sociale, va modifica sentința atacată și va respinge excepția de

nelegalitate ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de Ministerului Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor

Publice Județeană Botoșani împotriva Sentinței nr. 57 din 15 februarie 2012 a

Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și

fiscal, ca tardiv formulat.

Admite recursul

declarat de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și împotriva

Sentinței nr. 57 din 15 februarie 2012 a Curții de Apel Suceava, secția a II-a

civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința

recurată în sensul că respinge excepția de nelegalitate invocată de reclamantă,

ca neîntemeiată.

Menține celelalte

dispoziții

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 22 noiembrie 2012.

Procesat de GGC - GV