ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4913/2012

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Procedura în primă instanță Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani, reclamanta G.N., în contradictoriu cu pârâții Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani și Consiliul Județean Botoșani, a solicitat modificarea în parte a Dispoziției nr. 90620 din 01 martie 2011 emisă de Directorul executiv al D.G.A.S.P.C.

Botoșani privind reîncadrarea și stabilirea salariului începând cu data de 01 ianuarie 2011 și obligarea pârâtelor, în solidar la plata către reclamantă a diferențelor dintre drepturile salariale efectiv încasate potrivit dispoziției menționate la pct. 1 și cele cuvenite potrivit hotărârii ce urmează a fi pronunțată, aferente perioadei de la 01 ianuarie 2011. La termenul din 07 noiembrie 2011 reclamanta a solicitat suspendarea judecății cauzei și sesizarea Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă contencios administrativ și fiscal, cu soluționarea excepției de nelegalitate a Ordinului nr. 42 din 77 din 13 ianuarie 2011 în raport cu prevederile art. 1 din Legea 285/2010.

Tribunalul Botoșani, secția civilă, prin încheierea pronunțată la data de 7 noiembrie 2011 a sesizat Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, cu soluționarea excepției de nelegalitate a prevederilor Ordinului comun nr. 42 din 77 din 13 ianuarie 2011 privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice emis de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Ministerul Finanțelor Publice. În fața Curții de Apel Suceava, pârâtul Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale a depus întâmpinare, prin care a invocat excepțiile lipsei calității de subiect de sesizare a instanței și a lipsei calității procesuale active a Sindicatului "I." Botoșani.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea excepției de nelegalitate. 2. Hotărârea Curții de apel Prin Sentința nr. 57 din 15 februarie 2012, Curtea de Apel Suceava a respins excepția de conexitate și excepția lipsei calității procesuale active formulată de pârâtul Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale București și a admis în parte excepția de nelegalitate invocată de reprezentantul legal Sindicatul I. Botoșani - prin președinte S.C. și reclamanta G.N. și a constatat nelegalitatea dispozițiilor art. II, lit. A), B), C), D) și E) din Normele Metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fondurile publice aprobate prin Ordinul nr. 42 din 13 ianuarie 2011 a Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale București și prin Ordinul nr. 77 din 14 ianuarie 2011 al Ministerului Finanțelor Publice București, în raport cu dispozițiile art. 1 din Legea nr. 285/2010.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în esență că Sindicatul I. Botoșani are calitatea de reprezentant legal al reclamantei, așa încât nu se pune problema calității de persoană vătămată a acestuia. Pe fondul cauzei, prima instanță a constatat că din criticile referitoare la dispozițiile Ordinul nr. 42/77/2011 dezvoltate de reclamantă, rezultă că dispozițiile contestate sunt cele ale art. II din Anexa 1 la Ordin referitoare la stabilirea salariilor lunare brute în anul 2011, mai exact cele privind stabilirea salariului de bază și a sporurilor.

Din analiza Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010, judecătorul fondului a constatat că prin aceste dispoziții se impune ordonatorului de credite să efectueze calculul salariului de bază, după cum urmează: salariul obținut în luna iunie 2010 se reduce cu 25% și, stabilindu-se că acesta ar fi salariul brut din luna octombrie 2010 se aplică o majorare de 15%, iar o asemenea modalitate de stabilire a salariilor în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice încalcă dispozițiile art. 1 din Legea nr. 285/2010 întrucât adaugă la lege. De asemenea, s-a mai arătat în considerentele sentinței atacate că atâta timp cât dispozițiile art. 1 din Legea nr. 285/2010 stabilesc foarte clar care este baza de calcul pentru majorarea salarială prevăzută de lege pentru anul 2011, pârâții nu puteau, printr-un act administrativ normativ să stabilească o altă modalitate de calcul.

În fine, prima instanță a apreciat că potrivit dispozițiilor art. 77 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative "ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor și ai celorlalte organe ale administrației publice centrale de specialitate sau ale autorităților administrative autonome se emit numai pe baza și în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului." 3. Cererile de recurs Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Ministerului Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice Județeană Botoșani.

Astfel, printr-un prim motiv de recurs, s-a criticat respingerea excepției privind lipsa calității de subiect de sesizare a sindicatului și a lipsei calității procesuale active a sindicatului, întrucât nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 67 alin. (1) și art. 68 alin. (1) C. proc. civ. privind reprezentarea judiciară. Pe fondul excepției de nelegalitate, pârâții au arătat că prin Legea nr. 118/2010 cuantumul brut al salariilor, al indemnizațiilor, al sporurilor și al altor drepturi salariale pentru perioada iulie - decembrie 2010 a fost diminuat cu 25%. La data de 31 decembrie 2010 a intrat în vigoare Legea nr. 285/2010 care a dispus prin art. 1 ca, începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază, al sporurilor, compensațiilor, indemnizațiilor, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, să fie majorat cu 15%.

Pârâții au mai arătat că, în aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 au fost emise norme metodologice aprobate de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale prin Ordinul nr. 42 din 13 ianuarie 2011 și de Ministerul Finanțelor Publice prin Ordinul nr. 77 din 14 ianuarie 2011. S-a învederat că dispozițiile art. II lit. A), B), C), D) și E) din norme sunt conforme prevederilor art. 1, art. 4 alin. (2) și (3) și art. 14 din legea sus-menționată, stabilind modalitatea de reîncadrare a personalului plătit din fonduri publice, precum și formula concretă de calcul al salariilor, sporurilor și indemnizațiilor pentru anul 2010, conținând și unele reglementări specifice personalului din instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, cu exemple de calcul.

Pârâții au precizat că, în cadrul exemplelor date s-a pornit de la salariul din luna iunie 2011 pentru a se evidenția că majorarea de 15% se aplică la salariile din luna octombrie 2010, astfel cum au fost diminuate începând cu luna iulie 2010, potrivit Legii nr. 118/2010. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor Examinând cu prioritate excepția tardivității recursului declarat de Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice Botoșani, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată și urmează a o admite, cu consecința respingerii recursului ca tardiv formulat, fiind de prisos analizarea motivelor de recurs. Ca regulă, potrivit dispozițiilor art. 301 C. proc.

civ., "termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel." Prin sentința atacată cu recurs a fost soluționată o excepție de nelegalitate invocată în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004.

Conform art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, "soluția instanței de contencios administrativ este supusă recursului, care se declară în termen de 5 zile de la comunicare și se judecă de urgență și cu precădere". Or, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată că sentința recurată a fost comunicată Ministerului Finanțelor Publice la data de 22 martie 2012, așa cum rezultă din dovada de primire și procesul-verbal de predare a hotărârii (dosarul Curții de apel), iar recursul a fost declarat, prin fax, la data de 30 martie 2012 (dosarul de recurs), deși, conform dispozițiilor citate, ultima zi în care pârâtul putea exercita calea de atac era data de 28 martie 2012. Prin urmare, recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice Județeană Botoșani este tardiv formulat, motiv pentru care Înalta Curte îl va respinge ca atare.

- Recursul formulat de recurentul-pârât Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale În ceea ce privește recursul declarat de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat, urmând a fi admis și a se dispune modificarea sentinței atacate și respingerea excepției de nelegalitate pentru considerentele ce urmează. Criticile formulate privind, lipsa calității de reprezentant și greșita respingere a excepției lipsei calității procesuale active, nu sunt întemeiate, având în vedere prevederile art. 3 din Legea nr. 62/2011 precum și rolul sindicatului de a reprezenta interesul membrilor lui.

În acest sens, instanța de fond în mod corect a reținut că acțiunea formulată nu a fost făcută de sindicat în nume propriu ci în numele membrilor săi, în raport de care se analizează și calitatea procesuală activă, raportat la dispozițiile exprese ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 [art. 1 alin. (1)]. De asemenea, în speță, s-a făcut dovada unei astfel de împuterniciri, acordate sindicatului de S.C. (dosar curte de apel). Pe fondul cauzei, Înalta Curte constată că excepția de nelegalitate a fost greșit admisă, prevederile art. II lit. A), B), C), D) și E) din ordinul contestat nefiind contrare dispozițiilor Legii nr. 285/2010.

În speță, excepția de nelegalitate a fost invocată pentru mențiunea cuprinsă în ordinul comun privind diminuarea veniturilor salariale cu un procent de 25% raportat la venitul brut pe luna iunie 2010, atât sindicatul cât și instanța de fond susținând că această prevedere modifică dispozițiile legii pentru care au fost emise normele metodologice, fiind astfel nelegală. Astfel, potrivit art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în M. Of. nr. 441/30.06.2010, cuantumul brut al drepturilor salariale stabilite în conformitate cu prevederile Legii nr. 330/2009 și ale O.U.G. nr. 1/2010 se diminuează cu 25%, în situația în care ar rezulta o valoare mai mică decât salariul de bază minim brut, acordându-se suma de 600 RON.

Prin art. 16 s-a dispus ca această diminuare să se aplice până la 31 decembrie 2010, așadar în intervalul iulie - decembrie 2010, ultima lună a anului cu salariul și celelalte drepturi salariale nediminuate fiind iunie 2010. Prin art. 1 din Legea nr. 285/2010, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, pentru anul 2011 s-a prevăzut asigurarea, începând cu luna ianuarie 2011, a unei recuperări parțiale a diminuării cu 25% dispuse prin Legea nr. 118/2010, respectiv cu un procent de 15%, stabilindu-se ca bază de calcul drepturile salariale aferente lunii octombrie 2010. Conform art. 4 alin. (2) și 3 din Legea nr. 285/2010, în anul 2011 nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare, prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice care se reîncadrează, începând cu 1 ianuarie 2011, în raport cu funcția, vechimea, gradul și treapta avute de persoana reîncadrată la 31 decembrie 2010. Același act normativ prevede la art. 14 că, începând cu 1 ianuarie 2011, pentru personalul care beneficiază de drepturi bănești în baza O.G.

nr. 92/2003 și O.G. nr. 29/2004, salariile de bază se calculează prin includerea nivelului mediu al acestor drepturi aferente lunii octombrie 2010, care nu se majorează cu procentul de 15%. În executarea Legii nr. 285/2010 au fost emise normele metodologice aprobate prin ordinul comun în litigiu, care stabilesc atât modalitatea de reîncadrare a personalului plătit din fonduri publice, cât și formula concretă de calcul a drepturilor salariale pentru anul 2011. Conținutul acestor norme este conform prevederilor legii, instanța de fond reținând în mod eronat că dispozițiile art. II privind "Stabilirea salariilor brute în anul 2011" - lit. A), B), C), D) și E) - contravin actului normativ în aplicarea căruia au fost emise.

Astfel, așa cum s-a prevăzut în Legea nr. 285/2010, salariile de bază pentru anul 2011 nu vor fi determinate pe baza valorii de referință și a coeficienților de ierarhizare prevăzuți de Legea-cadru nr. 284/2010, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare urmând să fie determinat prin majorarea cuantumului avut în luna octombrie 2010 cu 15% [lit. a) alin. (1) și (2)]. De asemenea, normele prevăd că la data reîncadrării personalului, cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente care fac parte din salariul brut/solda lunară brută/salariul lunar brut/indemnizația brută de încadrare va fi determinat prin majorarea cuantumului avut în luna octombrie 2010 cu 15% [lit. b) alin. (1)]. Normele a căror nelegalitate s-a invocat prevăd la lit. C) situația calculării salariului de bază și a sporurilor pentru respectarea nivelului salariului de bază minim brut pe țară stabilit potrivit art. 16 din Legea nr. 285/2010, pentru perioada iulie - decembrie 2010 la suma de 600 RON, la lit. D) situația personalului care desfășoară activități noi, al cărui salariu va fi majorat cu numărul de clase suplimentare acordate, iar la lit. E) stabilindu-se că nu se majorează cu cota de 15% drepturile salariale care se includ în salariul de bază în temeiul art. 14 din aceeași lege.

Este real faptul că normele metodologice aprobate prin ordin comun conțin exemple de calcul în care se pornește de la salariul din luna iunie 2010, dinainte de aplicarea diminuării cu 25%, tocmai pentru a se evidenția că, majorarea de 15% acordată de la 1 ianuarie 2011 se aplică la salariile diminuate începând cu luna iulie 2010, raportarea la luna octombrie 2010 fiind făcută deoarece, potrivit emitenților actului, aceasta ar fi cea mai stabilă lună a anului și ar constitui și baza de calcul pentru alocațiile bugetare aferente cheltuielilor de personal stabilite prin legile bugetelor de stat. 2. Temeiul legal al soluției adoptate În consecință, în raport de cele mai sus reținute și în baza dispozițiilor art. 312 C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice Județeană Botoșani, ca tardiv formulat și va admite recursul declarat de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, va modifica sentința atacată și va respinge excepția de nelegalitate ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Ministerului Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice Județeană Botoșani împotriva Sentinței nr. 57 din 15 februarie 2012 a Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat. Admite recursul declarat de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și împotriva Sentinței nr. 57 din 15 februarie 2012 a Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința recurată în sensul că respinge excepția de nelegalitate invocată de reclamantă, ca neîntemeiată. Menține celelalte dispoziții Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 noiembrie 2012. Procesat de GGC - GV