ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4348/2013
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4348/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea de
arbitrare înregistrată la Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț,
Industrie și Agricultură Timiș, reclamanta SC A.A. SRL Timișoara a cerut
instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtei SC P.R.F.
SRL Timișoara, la plata sumei de 438.382,76 lei cu titlu de plată nedatorată.
Curtea
de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș prin
sentința arbitrală nr. 13 din 18 martie 2013 a admis excepția prescripției
extinctive cu privire la restituirea sumei de 58.310 lei de către pârâta SC P.R.F.
SRL Timișoara către reclamantă.
A
admis în parte acțiunea reclamantei SC A.A. SRL Timișoara și a obligat pârâta
SC P.R.F. SRL la plata sumei de 299.854,68 lei, respingând în rest cererea
reclamantei cu privire la suma de 58.310 lei, ca urmare a admiterii excepției
prescripției extinctive invocată de pârâtă, precum și la suma de 80.218,08 iei
ca nefondată.
A
obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 299.854,68 lei, plus taxa de
arbitraj proporțional cu pretențiile admise reclamantei, în cuantum de 7.819,49
lei.
Reclamanta
SC P.R.F. SRL a solicitat la data de 13 mai 2013, în contradictoriu cu pârâta
SC A.A. SRL, anularea sentinței arbitrale nr. 13 din 18 martie 2013 pronunțată
de Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură
Timiș în Dosarul nr. 140/2012 în temeiul dispozițiilor art. 364 lit. b) și i)
C. proc. civ. și, respingerea cererii de arbitrare formulată de SC A.A. SRL.
Prin
sentința civilă nr. 10 din 19 iunie 2013, Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a
civilă:
A
respins excepția necompetenței sale materiale, ca neîntemeiată.
A
respins excepția insuficientei timbrări a acțiunii, ca neîntemeiată.
A
respins excepția tardivității formulării acțiunii, ca neîntemeiată.
A
respins acțiunea în anularea sentinței arbitrale nr. 13 din 18 martie 2013
pronunțată de Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț, Industrie și
Agricultură Timiș în Dosarul nr. 140/2012, ca neîntemeiată.
A
respins cererile reclamantei SC P.R.F. SRL și pârâtei SC A.A. SRL privind
acordarea cheltuielilor de judecată.
împotriva
sentinței civile nr. 10 din 19 iunie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara,
secția a II-a civilă, a declarat recurs reclamanta SC P.R.F. SRL Timișoara,
întemeiat pe art. 364 lit. b) și lit. i), art. 366 și 366
1
C. proc. civ.,
criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea recursului,
modificarea deciziei în sensul admiterii acțiunii sale în anulare, astfel cum a
fost formulată și motivată în scris.
Ca
o chestiune prealabilă, Înalta Curte, conform dispozițiilor art. 137 C. proc.
civ., raportat la art. 11 și 20 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997,
modificată, a luat în examinare aspectul insuficientei timbrări a recursului,
având în vedere că acesta primează înaintea oricăror alte cereri și excepții,
formulate în fața instanțelor de judecată și a reținut următoarele:
Art.
1 din Legea 146/1997, modificată, privind taxele judiciare de timbru prevede că
acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor
judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de
persoanele fizice cât și de către persoanele juridice, care se plătesc
anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de către instanță.
Potrivit
art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a acestui act
normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea
părții se anulează ca netimbrată.
Față
de dispozițiile legale evocate, se constată că, cererea de recurs formulată de
reclamanta SC P.R.F. SRL Timișoara a fost însoțită la depunere de dovada
achitării sumei de 200 lei, taxă judiciară de timbru, recurenta fiind citată
pentru termenul de judecată de astăzi, cu mențiunea de a depune diferența taxei
judiciare de timbru în valoare de 3.355 lei și timbru judiciar în cuantum de 5
lei, conform dovezii aflate la fila 96 din dosar.
Cum
problema timbrajului se analizează prioritar oricăror cereri, excepții, motive
de recurs, constatând că recurenta nu a achitat diferența taxei judiciare de
timbru nici până la termenul stabilit de instanță, 5 decembrie 2013, pentru
când procedura de citare a fost legal îndeplinită și că în cauză nu operează
scutirea legală de la plata taxei de timbru, înalta Curte urmează să dea
eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 146/1997,
respectiv ale art. 35 alin. (1) și (5) din Normele metodologice de aplicare a
Legii nr. 146/1997 modificată și art. 9 din O.G. nr. 32/1995, și să dispună
anularea recursului reclamantei, ca insuficient timbrat.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C
I D E
Anulează
ca insuficient timbrat recursul declarat de reclamanta SC P.R.F. SRL Timișoara împotriva
sentinței civile nr. 10 din 19 iunie 2013, pronunțată de Curtea de Apel
Timișoara, secția a II-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 5 decembrie 2013.