ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.05.2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5303/2013

HOTĂRÂRE
17.05.2013
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5303/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Încheierea din 31 octombrie 2012 Curtea

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a

respins cererea pentru plata de despăgubiri formulată de pârâta Autoritatea

Națională a Vămilor - Direcția de Supraveghere Accize și Operațiuni Vamale, a

admis cererea de restituire cauțiune formulată de reclamanta SC B. SRL prin

administrator judiciar A.G.E. SPRL, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea

Națională a Vămilor - Direcția de Supraveghere Accize și Operațiuni Vamale, a dispus

restituirea către reclamanta SC B. SRL prin administrator judiciar A.G.E. SPRL,

a cauțiunilor în sumă de 100.000 RON - recipisă de consemnare din 31 august

2012, 9.700 RON - recipisă de consemnare x din 3 septembrie 2012, 920.000 RON -

recipisă de consemnare y din 3 septembrie 2012 și 20.231,57 RON - recipisă de

consemnare z din 3 septembrie 2012 și eliberarea originalelor recipiselor de

consemnare sus-menționate.

Pentru a pronunța

această soluție instanța de fond a reținut că prin Sentința civilă nr. 4794 din

7 septembrie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal a respins, ca nefondată, cererea reclamantei SC B. SRL

de suspendare a executării deciziei pentru regularizarea situației privind

obligațiile suplimentare din 14 iunie 2012 precum și a procesului-verbal de

control din 14 iunie 2012 emise de Direcția Supraveghere Accize și Operațiuni

Vamale din cadrul Autorității Naționale a Vămilor, iar sentința a rămas

irevocabilă, prin nerecurare.

Pentru soluționarea

cererii de suspendare, reclamanta a achitat o cauțiune în cuantum total de

1.049.931,57 RON, depunând originalele recipiselor de consemnare ce au fost

înaintate la Registrul de valori al Curții de Apel București.

Instanța de fond a

apreciat că dispozițiile art. 720

1

situația în care cererea reclamantului pentru care a achitat cauțiunea a fost

admisă. În cazul de față, cererea reclamantei de suspendare a executării

deciziei pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare din 14

iunie 2012 precum și a procesului-verbal de control din 14 iunie 2012 emise de

Direcția Supraveghere Accize și Operațiuni Vamale din cadrul Autorității

Naționale a Vămilor, a fost respinsă de instanță, ca nefondată, motiv pentru

care formularea acestei cereri de către reclamantă nu avea cum să o

prejudicieze pe pârâtă, astfel că nu există nici un motiv pentru care instanța

să nu elibereze cauțiunea reclamantei până la soluționarea fondului litigiului.

Mai mult, deși pârâta

a depus o cerere pentru plata despăgubirii cuvenite, în motivarea acesteia nu

solicită instanței să oblige reclamanta la plata vreunui prejudiciu produs prin

formularea cererii de suspendare, ci solicită ca executarea obligațiilor

fiscale stabilite prin actul administrativ fiscal a cărui suspendare s-a

solicitat de reclamantă, să se facă din cauțiunea achitată de reclamantă.

Solicitarea pârâtei

nu ține seama de faptul că, în prezent, față de reclamantă s-a deschis

procedura falimentului, astfel că executarea creanțelor reclamantei este supusă

procedurii și ordinii stabilite prin Legea nr. 85/2006 privind procedura

insolvenței, procedură ce se realizează prin intermediul administratorului

judiciar.

Împotriva hotărârii

instanței de fond, Autoritatea Națională a Vămilor prin Direcția Supraveghere

Accize și Operațiuni Vamale a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate

și netemeinicie.

În motivarea

recursului se arată că actele administrativ fiscale au fost emise de

autoritatea vamală în data de 14 iunie 2012, iar în data de 12 septembrie 2012

se adresează Tribunalului București, secția a VII-a comercială, cu cerere de

deschidere a procedurii generale a insolvenței, creând astfel la bugetul

general consolidat al statului un prejudiciu de 107.783.478 RON.

Autoritatea Națională

a Vămilor are calitatea de pârât în acest dosar și cea de creditor a

obligațiilor vamale conform art. (1) alin. (1) din H.G. nr. 110/2009 privind

organizarea și funcționarea ANV, cu modificările și completările ulterioare.

Examinând cauza și

sentința recurată în raport cu actele și lucrările dosarului precum și cu

dispozițiile legale incidente, inclusiv cu cele ale art. 304

1

C.

proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la

această soluție, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare

arătate:

Potrivit art. 723

1

alin. (3) C. proc. civ. "Cauțiunea se eliberează celui care a depus-o în

măsura în care asupra acesteia cel îndreptățit în cauză nu a formulat cerere

pentru plata despăgubirii cuvenite, până la împlinirea termenului de 30 de zile

de la data la care, prin hotărâre irevocabilă, s-a soluționat fondul cauzei. Cu

toate acestea, cauțiunea se eliberează de îndată, dacă partea interesată

declară în mod expres că nu urmărește obligarea părții adverse la despăgubiri

pentru prejudiciile cauzate".

Înalta Curte constată

că prima ipoteză este îndeplinită în cauză, deoarece acțiunea având ca obiect

suspendarea actelor administrative a fost soluționată în mod irevocabil prin

Sentința nr. 4794/2012 a Curții de Apel București.

Astfel fiind, Înalta

Curte constată că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textul de

lege sus-menționat.

În consecință, pentru

considerentele arătate și în conformitate cu prevederile art. 723

1

alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de restituire a

cauțiunii a fost admisă în mod corect de Curtea de Apel București.

Prin urmare, Înalta

Curte constată că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu

pot fi primite, instanța de fond pronunțând o hotărâre temeinică și legală.

În consecință, pentru

considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C.

proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

Respinge recursul

declarat de Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Supraveghere Accize și

Operațiuni Vamale împotriva Încheierii din 31 octombrie 2012 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 17 mai 2013.

Procesat de GGC - CL

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-10-10
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6650/2013
DRAOV București să restituie reclamantei suma de 569.676 RON plătită cu OP nr. 554 din 31 martie 2010 și nr. 555 din 2 aprilie 2010”, urmând a fi modificată încheierea atacată în sensul respingerii ca rămasă fără obiect a cererii reclamante
ÎCCJ 2015-10-27
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3328/2015
Operațiuni Vamale București); a admis în parte cererea de intervenție accesorie în favoarea reclamantei formulată de intervenienta B S.R.L.; a anulat Decizia nr. 170/10.06.2013 emisă de Direcția Generala de Soluționare a Contestațiilor - Ag
ÎCCJ 2013-06-20
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5862/2013
a autorității, practic motivele de recurs fiind străine de obiectul dosarului și de dezlegarea dată de Curtea de Apel București prin obligarea Autorității Naționale a Vămilor să răspundă cererii reclamantei din 4 aprilie 2011. Niciunde în c
ÎCCJ 2013-12-12
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7742/2013
ă că Decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal au căzut în sarcina SC O.T., în calitate de declarant vamal, în numele și pe seama reclamantei D.P. LTD. S-a solicitat admiterea recur
ÎCCJ 2017-02-08
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 383/2017
x/3/2013, invocată de revizuentă ca fiind potrivnică deciziei atacate cu revizuire, (respectiv cu Decizia nr. 3652 din 23 iunie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal), a fost respin
Sursă