ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4933/2013

Asupra conflictului

negativ de competență de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului Brăila, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și

fiscal, reclamantul C.M. a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 63 din

4 august 2011, emisă de Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, solicitând anularea Deciziei de imputare nr.

109352 din 10 martie 2011 emisă de Șeful Inspectoratului de Poliție al

Județului Brăila.

Prin Sentința nr.

1430/2012, Tribunalul Brăila a admis excepția necompetenței materiale și a

declinat competența în favoarea Curții de Apel Galați, secția de contencios

administrativ și fiscal, invocând dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr.

554/2004 și calitatea de autoritate centrală a unuia dintre pârâți.

Prin Sentința nr.

630/2012, Curtea de Apel Galați a declinat competența soluționării cauzei în

favoarea Tribunalului Brăila, reținând că actul contestat în cauză este emis de

o autoritate administrativă locală.

Constatându-se ivirea

conflictului negativ de competență, dosarul a fost înaintat la Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru

pronunțarea regulatorului de competență, potrivit art. 22 C. proc. civ.

Examinând actele

dosarului, se constată că, în raport cu obiectul acțiunii și având în vedere

rangul pe care autoritatea emitentă a actului administrativ contestat îl ocupă

în sistemul organelor administrației publice, competența materială de

soluționare a cauzei revine secției de contencios administrativ a Tribunalului

Brăila.

Astfel, potrivit art.

1 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată,

orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un

interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau

prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței

de contencios administrativ competente pentru anularea actului, recunoașterea

dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost

cauzată; interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.

Așa cum rezultă din

cele ce preced, contestația are ca obiect Decizia de imputare nr. 109352 din 10

martie 2011, emisă de către o autoritate administrativă locală - Șeful

Inspectoratului de Poliție al Județului Brăila, prin care s-a stabilit în

sarcina reclamantului obligația restituirii sumei de 4.354 RON, reprezentând

drepturi salariale necuvenite, acesta fiind, deci, actul administrativ a cărui

anulare este solicitată.

În prezentul conflict

negativ de competență sunt incidente, așadar, prevederile art. 10 alin. (1) din

Legea nr. 554/2004, modificată, care menționează următoarele: "Litigiile

privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice

locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții,

datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 lei se

soluționează în fond de către tribunalele administrativ-fiscale, iar cele

privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice

centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii

vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 lei, se

soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale

curților de apel, dacă prin lege organică nu se prevede altfel.".

Prin urmare,

specificul litigiilor care se desfășoară între persoanele fizice sau juridice

și administrația publică determină, în mod necesar, existența unor reguli

imperative în privința competenței instanțelor de contencios administrativ.

Pentru stabilirea

competenței materiale, articolul aflat în discuție instituie două criterii: cel

al rangului pe care autoritatea care emite sau, după caz, încheie actul

administrativ dedus judecății, îl ocupă în sistemul organelor administrației

publice, respectiv criteriul valoric.

În cauza de față este

aplicabil primul criteriu enunțat anterior, motiv pentru care tribunalul este

competent să soluționeze acest litigiu.

Față de cele

prezentate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în

favoarea Tribunalului Brăila, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei privind pe reclamantul C.M., în contradictoriu cu

pârâții Inspectoratul de Poliție al Județului Brăila și Ministerul Afacerilor

Interne - Direcția Generală Juridică, în favoarea Tribunalului Brăila, secția

de contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 10 aprilie 2013.

Procesat

de GGC - AZ