ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6546/2013

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Învestit prin declinare, prin sentința nr. 1797 din 30 mai 2012, Tribunalul Brăila a declinat competența materială de soluționare a cauzei privind pe reclamantul B.N. și pe pârâții Ministerul Administrației și Internelor și Inspectoratul de Poliție al Județului Brăila în favoarea Curții de Apel Galați și a dispus înaintarea dosarului acestei instanțe. Prin sentința civilă nr. 100 din 14 mai 2013 Curtea de Apel Galați a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect anulare act administrativ, promovată de reclamantul B.N., în contradictoriu cu pârâții Ministerul de Interne și Inspectoratul de Poliție al Județului Brăila, în favoarea Tribunalului Brăila și a dispus trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Ivindu-se conflictul negativ de competență a fost sesizată, în baza art. 20 alin. (2) coroborat cu art. 22 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea acestuia. Înalta Curte constată că, în cauză, competența de soluționare a litigiului aparține Tribunalului Brăila, secția contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele arătate în continuare. Prin cererea înregistrată la Tribunalul Brăila sub nr. 1187/113/2012 petentul B.N. a formulat contestație împotriva Ordinului nr. II/01590 din 15 mai 1993 emis de Ministerul de Interne solicitând anularea acestuia și reintegrarea în funcția avută precum și obligarea intimatei la plata de despăgubiri egale cu contravaloarea salariilor pe care ar fi trebuit să le încaseze.

Potrivit prevederilor art. 109 din Legea nr. 188/1999 cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența instanțelor de contencios administrativ, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe. Potrivit art. IV din Legea nr. 2/2013, art. 109 din Legea nr. 188/1999, republicată în M. Of. al României, partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins: „Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită prin lege competența altor instanțe”.

Potrivit prevederilor art. 22 din Legea nr. 2/2013, procesele în primă instanță, precum și căile de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, în curs de judecată la data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a competențelor inst ațelor legal investite se judecă de instanțele devenite competente potrivit prezentei legi. Prin urmare, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza în fond este Tribunalul Brăila, secția contencios administrativ și fiscal. În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (3) și (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Brăila, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul B.N. și pârâții Ministerul de Interne și Inspectoratul de Poliție al Județului Brăila, în favoarea Tribunalului Brăila, secția contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 4 octombrie 2013.