ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4603/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4603/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra conflictului
negativ de competență;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei:
Prin cererea înregistrată sub nr. 5330/91/2013
pe rolul Tribunalului Vrancea, reclamantul N.M., în contradictoriu cu pârâtul
Inspectoratul General al Politiei Române prin Direcția Financiară, a
formulat cerere de chemare în judecată solicitând obligarea pârâtei la plata
sumei de 17.856 lei reprezentând echivalentul valorii financiare neimpozabile a
normei de hrană pentru perioada de 24 luni, sumă actualizată cu indicele de
inflație la data efectuării plății.
2.Hotărârile care au
genera conflictul negativ de competență.
2.1. Prin Sentința
civilă nr. 919 din 23 mai 2014 pronunțată în cauză de Tribunalul Vrancea s-a
declinat competența în favoarea Curții de Apel Galați.
Pentru a hotărî
astfel Tribunalul Vrancea a reținut, în esență, că reclamantul contestă un act
administrativ emis de o autoritate centrală, cerere care atrage competența
Curții de Apel.
2.2. Prin Sentința
civilă nr. 181 din 24 septembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția
de contencios administrativ și fiscal, îndreptată prin încheierea din Camera de
Consiliu de la data de 22 octombrie 2014, s-a declinat competența de
soluționare a cauzei privind soluționarea acțiunii formulată de reclamantul N.M.,
în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române prin
Direcția Financiară, cu sediul în București, în favoarea Tribunalului
Vrancea.
S-a dispus sesizarea
Înaltei Curți de Casație și Justiție București cu soluționarea conflictului
negativ de competență intervenit între Curtea de Apel Galați și Tribunalul
Brăila.
Pentru a pronunța
această soluție au fost avute in vedere dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999
republicată, in raport de calitatea de funcționar public al reclamantului.
II. Considerentele
Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență
Argumente de fapt
și de drept relevante.
Instanțele au fost
investite cu cererea formulată de către reclamantul N.M., în contradictoriu cu
pârâtul Inspectoratul General al Politiei Române prin Direcția Financiară,
a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 17.856 lei reprezentând
echivalentul valorii financiare neimpozabile a normei de hrană pentru perioada
de 24 luni, sumă actualizată cu indicele de inflație la data efectuării plății.
Înalta Curte constată
că prezenta acțiune are ca obiect drepturi salariale ivite dintr-un raport de
serviciu încheiat intre reclamant și pârâtul Inspectoratul General al Poliției
Române, aflat sub incidența dispozițiilor art. 109 din Legea nr. 188/1999.
Legea nr. 188/1999 -
la art. 1 alin. (1) „reglementează regimul general al raporturilor juridice
dintre funcționarii publici și stat sau administrația publică locală, prin
autoritățile administrative autonome ori prin autoritățile și instituțiile
publice ale administrației publice centrale și locale, denumite în continuare
raporturi de serviciu”.
Conform art. 109 din
Legea nr. 188/1999, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013, „cauzele
care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de
competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu
excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența
altor instanțe”.
In raport de textele
menționate anterior, se constată că a intervenit o unificare a competenței
materiale în domeniul funcției publice la nivelul tribunalelor, fără a mai
conta calitatea de autoritate centrală sau locală a instituției publice cu care
s-a format raportul de serviciu.
De asemenea, Înalta
Curte reține și dispozițiile art. 1 din Legea nr. Legea nr. 360/2002 privind
Statutul polițistului, care fac trimitere la dispozițiile Legii nr. 188/1999.
Temeiul legal al
regulatorului de competență:
Având în vedere
considerentele expuse, în temeiul art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1) și (4)
C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în
favoarea Tribunalului Vrancea, secția a II a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei privind pe N.M. și I.G.P.R. în favoarea Tribunalului
Vrancea, secția a II a civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 2 decembrie 2014.