ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1544/2010

Deliberând

asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată la 26 noiembrie 2007, pe rolul Tribunalului lași, reclamantul B.E.

a chemat în judecată pârâtul Primarul Municipiului lași solicitând anularea

dispoziției nr. 1343 emisă de acesta din urmă, la 4 iulie 2007, restituirea în

natură a terenului situat în lași, str. Păcurari nr. 163 și acordarea de măsuri

reparatorii sub forma despăgubirilor bănești pentru construcția demolată.

În

motivarea acțiunii, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 26 alin. (3) din

Legea nr. 10/2001, reclamantul a arătat că prin dispoziția contestată, în mod

nelegal i s-a respins cererea privind restituirea în natură sau acordarea de

despăgubiri bănești, față de împrejurarea că actul normativ invocat, nu mai

prevede această modalitate de reparație.

Prin

sentința nr. 1551 din 13 octombrie 2008, Tribunalul lași, Secția civilă a

respins acțiunea acestuia și a dispus darea în debit a reclamantului cu suma de

770 lei, reprezentând diferență onorariu expertiză.

Pentru

a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut, în esență că, deși reclamatul

a făcut dovada că este persoană îndreptățită, în sensul art. 3 alin. (1) lit. a)

din Legea nr. 10/2001, asupra imobilului compus din construcția demolată și

teren în suprafață de 507,85 mp și a preluării abuzive, acesta nu poate fi restituit

în natură, întrucât din probele administrate a rezultat că aceasta este ocupată

și afectată în totalitate de detalii de sistematizare, respectiv blocuri de

locuințe, trotuar, spațiu verde și utilități.

Împotriva

sentinței tribunalului a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

S-a

susținut în motivarea apelului că, dispoziția atacată respinge cererea de

acordare de despăgubiri pentru jumătate din suprafața de 1.153 mp teren, deși,

așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar și din raportul de expertiză

efectuat în cauză, suprafața la care este îndreptățit reclamantul era de 1.153

mp și, nu doar 507,85 mp, cât a fost reținut în dispoziția contestată.

Prin

cererea de apel, reclamantul B.E. a solicitat acordarea de despăgubiri, în

condițiile legii speciale, pentru întreaga suprafață de teren, identificată

prin expertiză și, potrivit susținerilor acestuia, dovedită cu înscrisurile

depuse la dosar, respectiv suprafața de 1.153 mp.

Curtea

de Apel lași, secția civilă, prin decizia nr. 60 din 1 aprilie 2009 a admis

apelul reclamantului, a schimbat în parte sentința tribunalului și a admis în

parte, acțiunea.

A

modificat în parte dispoziția nr. 1343/2007 emisă de pârât, în sensul că,

măsurile reparatorii în condițiile legii speciale se vor acorda pentru

suprafața de teren de 1.153 mp, situat în str. Păcurari.

A

păstrat celelalte dispoziții ale deciziei nr. 1343/2007, care nu contravin

prezentei hotărâri.

Pentru

a decide astfel, instanța de control judiciar ordinar a reținut că, în apel,

reclamantul și-a modificat obiectul cererii solicitând acordarea de măsuri

reparatorii pentru suprafața de 1.153 mp, însușindu-și concluziile raportului

de expertiză, deși prin notificarea depusă a cerut aceste măsuri doar pentru

suprafața de 507,83 mp.

Decizia

pronunțată în apel a făcut obiectul recursului declarat, în termen legal, de

pârâtul Primarul Municipiului lași, întemeiat în drept, pe motivul de

nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., arătându-se că instanța

de apel a schimbat obiectul învestirii instanței de fond, cu încălcarea și

nesocotirea dispozițiilor art. 294 alin. (1) C. proc. civ.

Recursul

este fondat și urmează a fi admis pentru considerentele ce succed.

Reclamantul

a învestit instanța de fond cu anularea dispoziției emisă în temeiul Legii nr. 10/2001,

având ca obiect imobilul situat în lași, str. Păcurari, compus din casă și

teren în suprafață de 507, 83 mp, astfel cum rezultă din actul de

vânzare-cumpărare transcris sub nr. 549 din 20 septembrie 1958 (fila 17 dosar

fond) și din conținutul notificării emisă la 14 noiembrie 2001 (fila 16 dosar).

Potrivit

dispozițiilor art. 294 alin. (1) C. proc. civ., „în apel nu se poate schimba

calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici

nu se pot formula cereri noi.

”

Textul

invocat consacră regula tantum devolutum quantum iudicatum, statuând că, în

apel,orice modificare a cadrului procesual, în sensul mai sus arătat este

inadmisibilă, ca și formularea unor cereri noi, care nu păstrează cadrul

juridic stabilit de reclamant, cu respectarea principiului disponibilității

procesului civil, fiind sancționată ca atare de dispozițiile legale evocate.

În

temeiul efectului devolutiv al apelului, instanța de control judiciar ordinar

este îndrituită să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii primei

instanțe, desigur, respectând limitele învestirii, conform art. 129 alin. (6) C.

proc. civ.

Este

de observat că sunt fondate criticile din recurs, potrivit cărora instanța de

apel a schimbat obiectul cererii de chemare în judecată, depășind obiectul

învestirii, în ceea ce privește întinderea terenului, ce formează obiectul

contestației de fată.

Astfel,

în apel, instanța a modificat în parte dispoziția nr. 1343 din 4 iulie 2007

emisă de pârât, în sensul că a stabilit măsurile reparatorii în condițiile

legii speciale, raportându-se la suprafața de 1.153 mp, deși reclamantul a

solicitat și a avut suport probatoriu, doar pentru suprafața de 507,83 mp.

Ca

atare, decizia instanței de apel este nelegală, astfel că, Înalta Curte de

Casație și Justiție, în sensul aplicării prevederilor art. 304 pct. 6 și 9 C.

proc. civ., va admite recursul, va modifica decizia pronunțată de instanța de

apel, în sensul respingerii apelului, pronunțat cu încălcarea dispozițiilor

imperative ale art. 294 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C

I D E

Admite

recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului lași împotriva deciziei nr. 60

din 1 aprilie 2009 a Curții de Apel lași, secția civilă, pe care o modifică, în

sensul că respinge ca neîntemeiat apelul declarat de reclamantul B.E. împotriva

sentinței civile nr. 1551 din 13 octombrie 2008 a Tribunalului lași.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 9 martie 2010.