ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4859/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4859/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin Încheierea din 3 octombrie 2012, Curtea
de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins
excepția perimării cererii de chemare în judecată și a acordat termen pentru
continuarea judecății la 14 noiembrie 2012.
A reținut prima
instanță că nu s-a împlinit termenul de perimare, având în vedere Dosarul nr. 965/2/2011
al Curții de Apel București, în raport de care s-a suspendat prezenta cauză, a
fost soluționat prin încheierea din 6 decembrie 2011, trecând mai puțin de 1 an
de la această dată.
Împotriva acestei
încheieri a formulat recurs F.I., fără a indica vreunul dintre motivele de
recurs, prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Examinând cererea de
recurs formulată, în raport de actele și lucrările dosarului, Înalta Curte
constată că această cale de atac este inadmisibilă pentru următoarele
considerente.
Prin încheierea
recurată, Curtea de Apel București. secția a VIII-a contencios administrativ și
fiscal, a respins excepția de perimare a cererii de chemare în judecată.
Față de această
soluție, în speță sunt incidente dispozițiile art. 253 alin. (1) C. proc. civ.,
potrivit cărora „dacă instanța constată că perimarea nu a operat, pronunță o
încheiere, care poate fi atacată odată cu fondul procesului”.
Prin urmare,
legiuitorul a înțeles să dea acestei încheieri caracter interlocutoriu și să
indice, în mod expres, modul de exercitare a căii de atac împotriva ei.
Prin urmare, orice
altă procedură urmată de partea interesată pentru a ataca încheierea de
respingere a excepției de perimare a cererii de chemare în judecată, se
situează în afara cadrului procedural și nu poate învesti legal o instanță de
recurs, cum este cazul în speță.
În
concluzie, reținând că orice cale de atac trebuie exercitată în condițiile
prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga,
Înalta Curte, în raport de dispozițiile art. 253 alin. (1) C. proc. civ.
constată inadmisibilitatea recursului și îl respinge ca atare.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de F.I., împotriva Încheierii din 3 octombrie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunțată,
în ședință publică, astăzi 5 aprilie 2013.