ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1577/2014

Asupra cererii de

recurs de față:

Din examinarea

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin decizia nr. 65/ C/2013-A

din 30 septembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă,

de contencios administrativ și fiscal, a fost respins, ca nefundat, apelul

declarat de reclamantul J.P.

Împotriva acestei

decizii, reclamantul J.P. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304

pct. 9 C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea

deciziei atacate și pe cale de consecință, admiterea acțiunii.

Ca o

chestiune prealabilă, Înalta Curte, conform dispozițiilor art. 137 C. proc.

civ., raportat la art. 11 și art. 20 alin. (1) – (3) din Legea nr. 146/1997

modificată și completată și la dispozițiile art. 302

1

alin. (2) C.

proc. civ., a luat în examinare excepția netimbrării cererii de recurs, și a

reținut:

Prevederile art. 1

din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată,

stabilesc că acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt

supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe

datorate atât de persoanele fizice cât și de către persoanele juridice, care se

plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de către

instanță, de regulă primul termen de judecată.

Potrivit

dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare

a acestui act normativ, precum și dispozițiilor art. 9 din Ordonanța nr. 32/1995

a Guvernului României, în cazul neîndeplinirii obligației de plată până la

termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau cererii, ca

netimbrată sau insuficient timbrată.

Față de dispozițiile

legale evocate, se constată că la cererea de recurs formulată de reclamantul J.P.

nu

a fost atașată dovada

achitării taxei judiciare de timbru,

reclamantul

fiind legal citat pentru

termenul de judecată din data de 7 mai 2014 cu mențiunea de a depune la dosar

taxa judiciară de timbru în sumă de 2106 lei și timbrul judiciar în valoare de

5 lei, obligație asupra căreia nu s-a conformat.

Astfel că, în raport

de împrejurarea că recursul nu a fost legal timbrat, precum și de faptul că în

prezenta cauză nu operează scutirea de la plata taxelor de timbru, Înalta Curte

urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 146/1997,

modificată și respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de

aplicare a legii, precum și cele ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995 privind

timbrul judiciar, cu modificările ulterioare și să dispună anularea recursului

reclamantului J.P., ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca

netimbrat, recursul declarat de reclamantul J.P. împotriva

deciziei nr.

65/ C/2013-A

din

30 septembrie

2013 pronunțată de Curtea de

Apel

Oradea,

secția a II-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 7 mai 2014.