ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 446/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 71 din 25 iunie 2008, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția lipsei procedurii prealabile invocată de pârâtul M.E.C.T. – în prezent M.E.C.I. – în raport cu Ordinul M.E.C.T. nr. 2683 din 23 noiembrie 2007. De asemenea, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul M.N., în contradictoriu cu pârâtul menționat, în sensul că a dispus anularea Deciziei nr. 17936 din 20 noiembrie 2007 și a Ordinului nr. 2683 din 23 noiembrie 2007 emise de pârât, prin care s-a dispus eliberarea reclamantului din funcția de inspector general adjunct la Inspectoratul Școlar Județean Mureș; a dispus reîncadrarea reclamantului în funcția deținută anterior emiterii ordinului atacat.

Totodată, a respins capătul de cerere referitor la reanalizarea punctajului acordat conform Raportului nr. 36866 din 30 iulie 2007 emis de pârât, precum și cel referitor la modificarea calificativului acordat și a obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 4,30 lei, către reclamant. Cu privire la excepția neîndeplinirii procedurii prealabile împotriva Ordinului nr. 2683/2007, instanța a reținut că soluția se impune, întrucât efectul juridic al invalidării pe funcție nu îl are ordinul nr. 2683/2007, ci simpla acordare a calificativului „nesatisfăcător”. S-a arătat că ordinul contestat în cauză este, din acest punct de vedere, subsecvent actului prin care s-a acordat calificativul și actului prin care acesta a fost menținut (adresa nr. 17963/2007), astfel încât nu i se poate imputa reclamantului neparcurgerea procedurii prealabile față de un act subsecvent celor deja atacate.

Referitor la cererea de anulare a Ordinului nr. 2683/2007 și a adresei (deciziei) nr. 17936 din 20 noiembrie 2007, instanța a constatat că adresa menționată îndeplinește condițiile prevăzute de art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 pentru a fi considerată act administrativ și că, prin emiterea lor i s-a încălcat reclamantului dreptul esențial la apărare, deoarece nu i s-a comunicat raportul de inspecție, prin care se detalia modul de acordare a calificativului, astfel încât, cele două acte sunt nelegale. Ca o consecință a anulării actului cu nr. 17936/2007 și a Ordinului nr. 2683/2007, instanța a concluzionat că până la efectuarea unui nou control, care este la latitudinea pârâtului, este necesară reintegrarea reclamantului în funcția deținută anterior.

În ceea ce privește cererea de reanalizare a punctajului și a calificativului, în raport cu fișa de evaluare și modificare a calificativului la standardele corespunzătoare activității desfășurate de reclamant în cadrul I.S.J. Mureș, Curtea de apel a considerat că nu se poate substitui unui organ profesional în ceea ce privește rezultatele controlului intern, acest lucru excedând limitelor de legalitate ale controlului judecătoresc în contencios administrativ. În cauză, s-a făcut și aplicabilitatea art. 274 și urm. C. proc. civ., pârâtul fiind obligat la cheltuieli de judecată către reclamant. Împotriva sus menționatei sentințe a declarat recurs, în termenul legal, pârâtul M.E.C.T. (în prezent M.E.C.I.) care, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., a adus următoarele critici hotărârii recurate. 1. În mod greșit a fost respinsă excepția lipsei procedurii prealabile, care trebuia să fie formulată împotriva Ordinului nr. 2863/2007 conform prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Se precizează că raportul de muncă al intimatului-reclamant a încetat prin ordinul menționat și nu în momentul acordării calificativului “nesatisfăcător”, întrucât, potrivit principiului simetriei actelor juridice, încetarea acestor raporturi se putea dispune tot prin ordin al ministrului, pentru că numirea în funcția de inspector școlar s-a făcut tot prin ordin a acestuia.

Prin adresa nr. 17936 din 20 noiembrie 2007 i-a fost adus la cunoștință respingerea contestației împotriva calificativul acordat, aceasta fiind doar un act pregătitor, care nu produce consecințe juridice în planul raporturilor de muncă, dar care este necesar în vederea adoptării și emiterii actului administrativ de autoritate cu respectarea condițiilor de valabilitate cerute de lege. 2. Adresa nr. 17936/2007 nu este act administrativ, neputând fi supusă cenzurii instanței de contencios administrativ, astfel că eronat s-a apreciat ca fiind admisibil capătul de cerere care viza anularea acesteia. Prin contestația căreia i s-a răspuns prin această adresă, s-a solicitat reanalizarea punctajului și a calificativului la standardele apreciate de intimatul-reclamant și nu comunicarea raportului de control, neexistând vreun refuz al M.E.C.T.

în acest sens, care să conducă la aprecierea potrivit căreia i-a fost încălcat reclamantului dreptul la apărare. Se precizează faptul că ministerul era obligat, raportat la prevederile Ordinului M.E.C.T. nr. 1223/2007 să comunice rezultatul evaluării, ceea ce a și făcut, iar comunicarea raportului nu era obligatorie, realizându-se doar la cerere. 3. În mod nelegal a fost anulat Ordinul nr. 2683/2007 pornind de la raționamentul că: acesta a fost emis în baza notei nr. 17936/2007, iar anularea acesteia are drept consecință anularea ordinului. Instanța trebuia să verifice dacă acest act administrativ individual a fost emis cu respectarea prevederilor legale după ce se constata ca fiind îndeplinită cerința formulării plângerii prealabile.

Intimatul - reclamant a depus la dosarul cauzei concluzii scrise prin care solicită respingerea recursului ca nefondat, arătând în esență că a îndeplinit procedura prealabilă; adresa nr. 17936/2007 în mod corect a fost apreciată ca fiind act administrativ și anulată de prima instanță; măsura revocării sale din funcție este nelegală și netemeinică. Analizând recursul formulat în raport de prevederile art. 304 1 , art. 304 pct. 9 C. proc. civ., de motivele invocate, de înscrisurile care există la dosarul cauzei, Înalta Curte apreciază că acesta este fondat. 1. Potrivit art. 24 alin. (6) din Legea nr. 128/1997 numirea inspectorului școlar general, a inspectorului școlar general adjunct și a directorului casei corpului didactic se face prin ordin al ministrului, iar eliberarea din funcție se face de cei ce au dispus numirea, conform art. 31 din aceeași lege.

Ordinul nr. 2683/2007 emis de recurentul-pârât îndeplinește cerințele prevăzute de legiuitor în art. 2 alin (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 pentru a fi caracterizat ca fiind act administrativ individual. Ca urmare a emiterii acestuia intimatul-reclamant a fost eliberat din funcția de inspector general adjunct al Inspectoratului Școlar Mureș, încetându-i raporturile de serviciu în această funcție.

Dispozițiile art. 106 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 prevăd că în ca zul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care funcționarul public le consideră netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instanței de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, în condițiile și termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare . Întrucât acest Ordin cu nr. 2683/2007 a produs efecte juridice în ceea ce privește încetarea raporturilor de serviciu, se impunea ca procedura prealabilă să fie formulată în condițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 împotriva acestui ordin în termen de 30 zile de la data comunicării.

Deși instanța de fond reține că nu s-a făcut dovada înregistrării plângerii prealabile împotriva Ordinului nr. 2683/2007 în mod greșit a respins excepția lipsei acesteia. Nu se poate considera îndeplinită procedura prealabilă în cazul în care, anterior sesizării instanței cu acțiunea în anularea Ordinului nr. 2683/2007, reclamantul a contestat rezultatul evaluării concretizat în acordarea calificativului „nesatisfăcător”, iar acestei contestații i s-a răspuns prin adresa nr. 17936/2007 întrucât, prin adresa menționată nu s-a dispus eliberarea din funcție a intimatului-reclamant, deci nu a avut ca efect încetarea raporturilor de serviciu ale acestuia. Potrivit art. 109 alin. (2) C. proc. civ.

coroborat cu art. 7 din Legea nr. 554/2004, procedura prealabilă administrativă este reglementată ca o condiție de exercitare a dreptului la acțiune în contencios administrativ, a cărei neîndeplinire în termenele și condițiile prevăzute de lege atrage inadmisibilitatea acțiunii. 2. Adresa din 20 noiembrie 2007 a cărei anulare s-a solicitat și s-a dispus de prima instanță este anterioară Ordinului nr. 2683/2007 de eliberare din funcție. Prin aceasta s-a comunicat răspunsul la solicitarea reclamantului de a se reanaliza punctajul și calificativul acordat. Instanța de fond, cu toate că a reținut că prin această ”notă” a fost menținut calificativul “nesatisfăcător” în mod greșit a încadrat acest act în categoria actelor administrative.

Adresa menționată nu poate fi apreciată ca fiind un act administrativ în sensul prevăzut de art. 2 alin. (1) litera c) din Legea nr. 554/2004 deoarece nu exprimă o manifestare unilaterală de voință a autorității emitente, susceptibilă de a da naștere, modifica sau stinge raporturi juridice prin ea însăși, ci numai Ordinului nr. 2683/2007 de eliberare din funcție emis de cel căruia legiuitorul i-a conferit această competență prezintă relevanță sub aspectul încetării raporturilor de serviciu ale reclamantului pentru funcția deținută. Este adevărat că, urmare a raportului de evaluare și a notei înregistrate la M.E.C.T. prin care s-a acordat acest calificativ, fiind respinsă și contestația împotriva calificativului prin adresa din 20 noiembrie 2007, s-a dispus eliberarea din funcție a reclamantului.

Însă, adresa contestată este o operațiune administrativă premergătoare emiterii ordinului de eliberare din funcție, întrucât, luată separat nu stinge raporturi juridice. Prin urmare această adresă, nefiind act administrativ, nu poate fi supusă cenzurii instanței de contencios administrativ, astfel că în mod greșit s-a dispus de prima instanță anularea acesteia în raport de considerentele expuse în cuprinsul hotărârii recurate. 3. Instanța de fond putea realiza o analiză a legalității și temeiniciei Ordinului nr. 2683/2007 de eliberare din funcție, după ce constata îndeplinirea cerințelor prevăzute de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 554/2004. Așa cum s-a reținut anterior nu a fost formulată plângere prealabilă împotriva acestui ordin, astfel că neîndeplinirea acestei condiții obligatorii are ca efect inadmisibilitatea acțiunii și implicit, face de prisos o analiză pe fond a legalității și temeiniciei ordinului contestat.

În concluzie, având în vedere cele reținute anterior, cât și prevederile art. 312 alin. (1) teza I, coroborate cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, se va admite recursul formulat, se va casa sentința atacată și în fond se va respinge acțiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâtul M.E.C.T. (în prezent M.E.C.I.) împotriva sentinței civile nr. 71 din 25 iunie 2008 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și, în fond, respinge acțiunea. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 ianuarie 2009.