ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6702/2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6702/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Prin

sentința civilă nr. 4945 din 7 septembrie 2011 Curtea de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de

reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în

contradictoriu cu pârâtul P.I. și a constatat calitatea de lucrător al

Securității în privința pârâtul P.I.

Pentru

a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că potrivit notei de

constatare din 18 august 2010, întocmită de Direcția Investigații a C.N.S.A.S.,

pârâtul P.I. a fost angajat al fostei securități, având gradele de locotenent

(1982, 1983, 1984) și, respectiv, locotenent major (1986, 1987, 1988, 1989) în

cadrul I.J.S. Cluj, Securitatea Municipiului Turda.

În

această calitate, pârâtul a întreprins o serie de activități, relevante pentru

soluționarea pricinii, concretizate în următoarele:

În

dosarul de urmărire informativă, avându-l ca titular pe numitul B.A.N.,

operator la I.P.R.S. Turda, urmărit prin dosar de supraveghere informativă

pentru „intenții de evaziune în grup în R.S.F. Iugoslavia”.

-

Raport cu propuneri de luare în supraveghere informativă, din 21 iulie 1984,

întocmit și semnat olograf de pârât, I.J. Cluj, Securitatea Municipiului Turda,

document în care se consemnează următoarele:

„Numitul

B.A.N. de profesie mecanic-auto. În septembrie 1983, sus-numitul a fost prins în

tentativă de trecere frauduloasă a frontierei. Eliberat din penitenciarul

Timișoara în mai 1984, cel în cauză își propune, împreună cu numiții H.P. șl

R.I., ambii din Turda, ca în perioada acestei veri să fugă din țară. Liderul

acestui anturaj este B.A.N., care și-a recunoscut intențiile de evaziune cu

ocazia anchetării sale.

În

scopul prevenirii intențiilor de evaziune ale sus-numitului, cât și a

influențării sale pozitive de a renunța la asemenea intenții, propunem

aprobarea luării în lucru prin dosar de supraveghere informativă a numitului

B.A.N.”.

-

Raport cu propuneri de avertizare și atenționare, din 11 septembrie 1984,

întocmit dactilo și semnat olograf de pârât, I.J. Cluj, Securitatea

Municipiului Turda, document în care se consemnează următoarele:

„În

cadrul supravegherii informative din problemă, s-au obținut informații cu

privire la intențiile unor tineri din municipiul nostru, care s-au constituit

într-un grup în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat și anume.

Din

ancheta informativă întreprinsă asupra acestora, rezultă că intenționau să

ajungă în Italia, instigați fiind de numiții H.A.Ș. și B.A.N., care de fapt

este și liderul grupului. Intenția de a fugi din țară au avut-o încă din anul

1982, fără însă să-și pună la cale planul lor până în prezent. Urmau să încerce

în toamna anului în curs, după ce ar fi făcut rost de banii necesari de drum.

În scopul prevenirii trecerii frauduloase a frontierei, cât și a influențării

altor tineri din municipiul nostru Ia evaziune, propunem a se aproba

avertizarea numiților: B.A.N., H.A.Ș., R.D.V. și atenționarea celorlalți doi:

la sediul organului nostru. Avertizarea va fi efectuată de It. P.I. în prezența

șefului de serviciu, col. T.B. cu participarea părinților celor în cauză”.

-

Raport cu propuneri de reînregistrare a D.U.I. „Boza", din 22 noiembrie 1986,

întocmit dactilo și semnat olograf de pârât, I.J. Cluj, Securitatea

Municipiului Turda, document în care se consemnează următoarele:

„După

eliberarea din penitenciar, în mai 1984, a fost identificat din nou într-un anturaj cu intenții de evaziune și avertizat la sediul unității, în cadru

lărgit, la data de 20 septembrie 1984.

În

anul 1985 - primăvara - a fost încorporat pentru efectuarea stagiului militar,

iar în septembrie 1986 a fost lăsat la vatră. Materialele informative obținute

asupra sa în perioada efectuării stagiului militar atestă faptul că sus-numitul

nu a renunțat la intențiile de evaziune. Din verificările efectuate recent la

domiciliul acestuia, rezultă că este angajat la Fabrica de produse refractare 9

Mai Turda, în calitate de muncitor necalificat. Continuă să aibă același

anturaj necorespunzător format din elemente aflate în atenția organelor de

securitate sau miliție, cunoscute cu intenții de evaziune, prin trecerea

frauduloasă a frontierei.

Având

în vedere cele raportate, în vederea prevenirii trecerii frauduloase a

frontierei de stat, sau comiterii altor fapte infracționale de competența

organelor de securitate, în scopul temperării și determinării de a renunța la

ideea plecării ilegale din țară, propunem: a se aproba luarea în lucru prin

D.U.I. a numitului B.A.N. în cadrul dosarului de problemă”.

-

Plan de măsuri, din 22 noiembrie 1986, întocmit dactilo șl semnat olograf de

pârât, I.J. Cluj, Securitatea Municipiului Turda, document în care se

consemnează: „în scopul cunoașterii și prevenirii unor eventuale acțiuni ostile

din partea celui în cauză, de încercare a trecerii frauduloase a frontierei de

stat, în cadrul D.U.I. vor fi avute în vedere următoarele:

Sarcini:

1.

Stabilirea anturajului obiectivului, naturii lui și preocupărilor tinerilor din

anturaj.

2.

Identificarea și cunoașterea din timp a intențiilor sale ostile, de a căuta să

propage ideile de evaziune sau de emigrare, la persoanele din anturajul său.

3.

Prevenirea comiterii de fapte antisociale și punerii în practică a intențiilor

sale de a trece fraudulos frontiera de stat.

Pentru

rezolvarea sarcinilor propuse, se vor lua următoarele

Măsuri:

a)

încadrarea informativă a obiectivului cu informatorii M. și C., pentru a cunoaște

ce intenții are, în ce măsură este preocupat să le pună în aplicare, sau dacă

instigă și alte persoane la evaziune, cine sunt acestea. Termen: permanent.

Răspunde: It. maj. P.I.

b)

în scopul stabilirii relațiilor și legăturilor obiectivului din țară sau

străinătate, va fi folosită sursa <S> (nota D.I.: interceptarea

corespondenței). Termen: 29 noiembrie 1986. Răspunde: It. maj. P.I.

c)

Pentru influențarea pozitivă a obiectivului de a renunța la ideile sale de

evaziune sau emigrare, va fi contactat periodic, paralel cu continuarea

influențării sale pozitive prin rețeaua informativă și părinți (aceștia nefiind

de acord cu intențiile fiului lor). Termen: permanent. Răspunde: It. maj. P.I.

d)

Se va coopera permanent cu ofițerul care deservește obiectivul unde este

angajat cel în cauză, pentru încadrarea informativă de la locul de muncă, în

scopul cunoașterii activității, relațiilor și naturii discuțiilor purtate de

obiectiv. Termen: 15 decembrie 1986. Răspunde: It. maj. P.I.

e)

în cazul dispariției de la domiciliu, obiectivul va fi semnalat imediat la U.M.

București (indicativul numeric al Direcției de Pașapoarte, Evidența Străinilor

și Controlul Trecerii Frontierei - n. D.I.), pentru a preveni trecerea

frauduloasă peste frontieră. Termen: permanent. Răspunde: It. maj. P.I.

f)

Se va coopera permanent cu organul de miliție, în special cu sectoristul, în

scopul cunoașterii tuturor problemelor ce le ridică obiectivul pe linie de

miliție. Termen: .permanent. Răspunde: It. maj. P.I.

g)

Efectuarea de investigații și verificări periodice la domiciliul obiectivului,

pentru controlarea lui mai eficientă și purtarea de discuții cu părinții, în

scopul informării lor cu unele aspecte și intenții ale fiului lor, în vederea

influențării pozitive a acestuia. Termen: permanent. Răspunde; It. maj. P.I.

În

funcție de evoluția situației operative din caz, vor fi luate și alte măsuri

adecvate”.

-

Notă de analiză, din 24 martie 1987, întocmită și semnată olograf de pârât,

I.J. Cluj, Securitatea Municipiului Turda, document în care se consemnează

următoarele:

„Conform

planului de măsuri, obiectivul a fost încadrat informativ cu informatorii M. și

C., întrucât acesta nu mai frecventează anturajele avute înainte, pe lângă

obiectiv a fost dirijat informatorul M., care a fost recrutat în acest scop,

fiind prieten cu acesta.

Prin

sursa S. (interceptarea corespondenței - n. D.I.) s-a stabilit că cel în cauză

întreține legături cu unii foști colegi de armată care l-au și vizitat în luna

decembrie.

În

acest caz s-a cooperat permanent cu organul de miliție, cât și cu părinții

celui în cauză, care au fost contactați la domiciliu, în scopul influențării

fiului lor. Atât prin rețeaua informativă, cât și prin celelalte măsuri

informativ-operative prevăzute în caz se va încerca o cunoaștere detaliată a

activităților pe care le desfășoară acesta, a anturajului șl intențiilor lui.

în acest sens, măsurile propuse în <Planul de măsuri> la data de 22

noiembrie 1986 rămân valabile în continuare”.

-

Raport cu propuneri de închidere a D.U.I., din 01 iunie 1989, întocmit dactilo

și semnat olograf de pârât, I.J. Cluj, Securitatea Municipiului Turda, document

în care se consemnează următoarele:

„La

data de 25 noiembrie 1986 cel în cauză a fost luat în lucru prin D.U.I.,

conform ordinului conducerii profesionale, pentru intenții de evaziune în grup

în R.S.F. Iugoslavia. Cel în cauză a mai încercat să treacă fraudulos frontiera

cu R.S.F.I. până la data luării în D.U.I. de trei ori, respectiv în 1982, când,

fiind elev, a fost pus în dezbatere publică în cadrul Liceului Industrial nr. 3

Turda, în octombrie 1983, când a fost prins de organele de grăniceri românești

și condamnat la un an închisoare corecțională, și în tuna mai 1984, când a fost

semnalat din nou cu intenții de evaziune, fiind avertizat la sediul Securității

Municipiului Turda. În scopul cunoașterii, documentării și prevenirii în timp

util a eventualelor intenții de evaziune a obiectivului, în D.U.I. au fost

folosite următoarele mijloace ale muncii de securitate: rețeaua informativă,

sursa S., cât și alte surse oficiale. Atât prin sursele oficiale, cât și prin

sursa S., s-a reușit într-o bună măsură să se cunoască anturajul, legăturile și

intențiile obiectivului.

La

data de 22 septembrie 1988, sursa A. l-a semnalat pe obiectiv că are intenții

de a-și forma un anturaj în scopul plecării ilegale din țară. Cu ocazia

cercetării informative a obiectivului la sediul organului nostru, acesta și-a

recunoscut în scris intențiile, sens în care a fost atenționat conform

aprobării conducerii profesionale.

La

27 martie 1989, sursa B.P. ne-a semnalat în scris despre intențiile

obiectivului de a trece fraudulos frontiera împreună cu încă doi tineri din

Municipiul Turda. Fiind cercetat informativ la sediul organului nostru la data

de 3 aprilie 1989, aceștia împreună cu obiectivul și-au recunoscut intențiile

de a trece fraudulos frontiera cu R.S.F.I., sens în care și-au procurat 80.000

dinari. Tot cu ocazia cercetării informative, au recunoscut că au fost

influențați negativ în acest sens de emisiunile unor posturi de radio reacționare,

ostile țării noastre, din Occident, inclusiv cel autointitulat E.L. Conform

aprobării date de conducerea profesională la data de 4 aprilie 1989 a fost

avertizat la sediul organului nostru în prezența părinților.

Pentru

încălcarea prevederilor Decretului 210 au fost sesizate verbal organele de

miliție la data de 28 martie 1989, care au documentat activitatea infracțională

a obiectivului, acesta fiind trimis în judecată și condamnat la 2,5 ani

închisoare corecțională. Ulterior vor fi sesizate în scris și organele de

contrainformații militare, unde obiectivul își va efectua condamnarea. Ca

legături de interes operativ ale obiectivului, în D.U.I. au apărut următoarele

persoane: N.G. și P.N.S.

Numitul

N.G. a fost avertizat de organul nostru, iar P.N.S. a fost recrutat pe lângă

obiectiv.

În

conformitate cu prevederile instrucțiunilor 0190/87, propunem: închiderea D.U.I.

- B., privind pe numitul B.A.N. - care a fost avertizat, iar în baza sesizării

făcute de organul nostru către organul de miliție a fost condamnat pe linie de

drept comun la 2,5 ani închisoare corecțională, urmând a fi sesizate și

organele de contrainformații militare, clasarea materialelor la B.I.D., cu

menținerea fișei în C.G.D. (Cartoteca Generală Documentară - nota D.I.)".

În

dosarul de rețea, avându-l ca titular pe numitul C.M., mecanic fochist la

Teatrul de stat Turda, recrutat pentru supravegherea colegilor de serviciu.

-

Nota ofițerului la Notă Informativă, din 31 octombrie 1983, întocmită și

semnată olograf de pârât, I.J. CLUJ, Securitatea Municipiului Turda, document

în care se consemnează: „C.M. este în atenție la mr. P.V. Sursa îl are în

continuare în atenție. Copia notei se exploatează la dosarul obiectivului la

mr. P.V. Informatorul să fie instruit în sensul de a-i stabili anturajul

acestuia”. În nota informativă a sursei T., preluată de pârât în calitate de

ofițer de legătură, se consemnează: „Conform sarcinilor trasate sursa vă

informează cu privire la numitul C.M.: În urma problemelor pe care le-a avut la

serviciu, fiind amenințat cu desfacerea exemplară a contractului de muncă,

acesta și-a aranjat plecare prin transfer la Teatrul de Stat din Turda, unde în

prezent este încadrat ca fochist la centrala termică. Fiind genul omului de

afaceri din care să poată scoate ceva bani, declară că timpul mai mult liber pe

care îl are în noua sa meserie și loc de muncă îl va favoriza. Ca și înainte,

din discuțiile purtate cu el rezultă că situația politică din țara noastră așa

cum o vede el este destul de critică și nu vede că s-ar putea îmbunătăți ceva

în viitorul apropiat, nimic mal bine, ci mai rău, după cum afirmă”.

În

dosarul de rețea, avându-l ca titular pe numitul F.D., preot la parohia

unitariană din Cheia, recrutat pentru a fi dirijat în „problema culte-secte”.

-

Raport cu propuneri de reînregistrare ca persoană de sprijin, din 09 ianuarie 1988,

întocmit dactilo și semnat olograf de pârât, I.J. Cluj, Securitatea

Municipiului Turda, document în care se consemnează următoarele:

„Sus-numitul

ca studii posedă teologia, preot la parohia unitariană din satul Cheia, com.

Mihai Viteazu, jud. Cluj. Cel în cauză a fost recrutat la data de 18 septembrie

1980 în problema culte-secte, de către I.J. Harghita. Din studiul dosarului

personal și al mapei anexe rezultă că de la data recrutării până la plecarea de

pe raza I.J. Harghita a fost punctual la întâlniri și s-a achitat de sarcinile

primite, furnizând material informativ de valoare operativă bună, despre

elementele date în atenție, cât și despre stările de spirit din corn.

Simonești, unde a domiciliat până în luna noiembrie 1987, când s-a transferat

la parohia unitariană din satul Cheia, com. Mihai Viteazu, jud. Cluj.

Cu

ocazia contactării sale din data de 07 ianuarie 1988, acesta a manifestat

bunăvoință fată de organul nostru, interes și amabilitate, afirmând că este

dispus să ne sprijine și în viitor. Din verificările efectuate asupra persoanei

de sprijin a rezultat faptul că se bucură de încredere și aprecieri pozitive

din partea credincioșilor, este sociabil și a început să-și creeze un cerc de relații,

printre aceștia aflându-se șl unele persoane ce fac obiectul muncii noastre ca:

P.N.K. și G.M. Față de cele de mai sus, propunem: a se aproba reînregistrarea

numitului F.D. în calitate de persoană de sprijin în problemele din mediul

rural”.

-

Notă raport privind analiza inf. A., din 01 martie 1989, tipizat dactilo,

completat și semnat olograf de pârât. Cluj, Securitatea Municipiului Turda,

document în care se consemnează următoarele:

„La

data de 01 martie 1989 a fost analizată activitatea inf. A. ocazie cu care au

rezultat următoarele:

-

de la data ultimei analize (15 septembrie 1988), 14 aprilie 1988 a furnizat un nr.

de 5 materiale informative scrise, de valoare operativă bună, în primul rând

referitoare la unele elemente cu manifestări naționalist-iredentiste din com.

Mihai Viteazu.

-

datele furnizate s-au verificat prin alte surse C. și P.G. sau personal de

către ofițer, reieșind că informatorul este loial față de organele noastre.

Pe

baza datelor furnizate de sursă s-au luat măsuri de cunoaștere a activității

naționalist-iredentiste desfășurate de obiectivele din atenție în problemă, de

pe raza comunei Mihai Viteazu.

-

în activitatea de culegere a informațiilor și de prevenire, a realizat

sarcinile ce i-au fost trasate și a fost punctual la întâlnirile planificate;

-

este în legătura It. maj. P.I. și întâlnirile au loc în casa de întâlniri, la

interval de 4 săptămâni.

-

s-a apreciat că este în continuare util muncii informative și s-a hotărât

menținerea sa în rețea.

Pentru

îmbunătățirea muncii cu informatorul, s-au propus următoarele măsuri:

-

actualizarea notei de relații ale sursei;

-

lărgirea posibilităților de informare;

-

verificarea loialității și sincerității informatorului prin mijloacele

specifice”.

Măsura

„verificării loialității și sincerității informatorului", propusă la 01

martie 1989 de It. maj. P.I. în documentul prezentat mai sus, a fost pusă în

aplicare, așa cum rezultă și din Raportul informativ din 03 martie 1989,

întocmit și semnat olograf de It. maj. P.I. pe baza informațiilor preluate de

la sursa C., aflată în legătura sa: „La întâlnirea din data de 03 martie 1989

cu inf. C., acesta a semnalat următoarele aspecte cu privire la F.D.:

„Cel

în cauză este preot la parohia unitariană din satul Cheia. Sursa arată că

acesta are o conduită corectă în familie, societate și la locul de muncă, fiind

stimat de creștini pentru sinceritatea și modestia sa. Este în relații amicale

cu colegii de serviciu și are multe cunoștințe în mun. Turda, unde îi locuiesc

socrii. Are o gospodărie foarte mare, este preocupat de legumicultura și

pomicultură. Are o livadă mică, de care se ocupă foarte mult. Acesta a vizitat

sursa la domiciliu în toamna anului 1988, cu ocazia unei deplasări la

Moldovenești, la părinți, și din discuțiile purtate rezultă că în prezent

privește cu ochi buni realizările și politica partidului și statului nostru, în

general. Materialul se exploatează la dosarul obiectivului”.

-

Nota ofițerului la Nota informativă din 08 septembrie 1988, întocmită și

semnată olograf de pârât în calitate de ofițer de legătură al sursei A.,

document în care se consemnează următoarele:

„Nota

a fost dată în urma sarcinilor trasate sursei. Obiectivul este în atenție la

It. maj. Șopterean, unde se exploatează copia notei. Sursa va reveni cu

amănunte despre obiectiv”.

În

nota informativă a sursei A. se consemnau următoarele:

„Vă

informez că, fiind la ședința lunară din Turda, la care a participat și preotul

din Văleni, care spunea printre altele: aștept ziua când nu o să mai avem

absolut nimic - neavând cu ce ne astupa gura - trimițând totul pentru datorii,

pentru că atunci și numai atunci se va schimba situația economică și socială a

țării. Am face bucuros slujba de înmormântare a d-lui.”.

-

Nota ofițerului la Nota informativă din 18 august 1988, întocmită și semnată

olograf de pârât, în calitate de ofițer de legătură al sursei, A.", în care

se consemnează următoarele:

„Nota

a fost dată în urma instructajului făcut sursei. Cei menționați în notă sunt

urmăriți de organul nostru și sunt în atenție pe linie de naționaliști. Sursa

va reveni cu amănunte despre ei”.

În

nota informativă a sursei A. se consemnau următoarele:

„Sursa

lua parte la partidele de cărți din Mihai Viteazul și Cheia, organizate

ocazional, participanții (N.Ș., V.T., A.Ș. Și S.V.), pe parcursul jocului

numiții discutau și unele probleme agricole, sociale, de conducere și de politică.

În afară de probleme de politică au ajuns la o concluzie că rău nu se poate,

trebuie să vină niște schimbări radicale care să se bazeze pe dreptate (fără

minciună), cu răspundere pentru munca depusă. De fapt, N.Ș. și-a și dat demisia

la locul de muncă - justificând ani destui pentru țara asta și ca gospodar de

proprietate personală (are cu mult peste 40 de capre etc.) câștigă mult mai

mult - pentru că situația actuală din țară îi permite. Vânzând produsele

animaliere cu multe peste prețurile admise”.

În

dosarul de rețea, avându-l ca titular pe numitul N.H.V., domiciliat în comuna

Mihai Viteazu, salariat la întreprinderea „9 Mai" Turda, recrutat pentru

supravegherea informativă a vecinilor și colegilor de serviciu.

-

Raport cu propuneri de recrutare, din 13 aprilie 1989, întocmit dactilo și

semnat olograf de pârât, I.J. Cluj, Securitatea Municipiului Turda, document în

care se consemnează următoarele:

„Necesitatea

și scopul recrutării: în scopul cunoașterii preocupărilor, intențiilor și

prevenirii acțiunilor ostile din partea unor persoane suspecte de evaziune sau

protestatare din Municipiul Turda sau comuna Mihai Viteazu, cât și pentru

încadrarea informativă a numitului M.C.B., lucrat în D.U.I. pentru intenții de

evaziune, se impune necesitatea recrutării unui informator. De asemenea, există

unele persoane de vârstă tânără semnalate cu preocupări de a intenționa să

treacă fraudulos frontiera de stat în întreprinderea de Produse Refractare

<9 Mai> Turda, unde recrutarea unui informator este strict necesară.

Principalele

date de studiu despre candidat: Trecând la punctarea și studierea mai multor

persoane din această zonă, am ajuns la concluzia că cel mai corespunzător în acest

scop este numitul N.H.V., angajat ca tehnician veterinar la <I.P.R. 9

Mai> Turda, domiciliat în comuna Mihai Viteazu. Din studiul efectuat asupra

candidatului la recrutare, rezultă că vine în contact cu unele persoane

suspecte de evaziune din municipiul Turda și comuna Mihai Viteazu, aflate în atenția

noastră. Pe perioada satisfacerii stagiului militar a fost folosit cu rezultate

bune ca informator de organul de Contrainformații.

Calități.

Posibilități. Aptitudini: Candidatul are în anturajul său tineri cum sunt:

M.C.B. și B.A.N., ambii lucrați în D.U.I. pentru intenții de evaziune. La întreprinderea

I.P.R. 9 Mai - Turda are reale posibilități de a intra în anturajul altor

elemente cu astfel de preocupări. Fiind necăsătorit, face deplasări cu ocazia

unor sărbători în împrejurimile Municipiului Turda, unde de asemenea are

posibilități de a contacta elemente ce se află în atenția noastră.

Garanția

asupra loialității: Cu ocazia contactării ulterioare, candidatul a dat dovadă

de amabilitate și receptivitate, furnizând atât verbal, cât și în scris unele

stări de lucruri negative, în special intențiile de evaziune ale unor elemente

din baza noastră de lucru, ori necunoscute de noi. Totodată, a arătat că este

dispus să ne sprijine și pe viitor, fapt ce conduce ca concluzia că va accepta

colaborarea secretă și organizată cu organele noastre.

Verificând

aspectele semnalate de candidat, s-a constatat că acestea sunt reale.

Varianta

de retragere. Cu acest prilej, se vor relua discuțiile referitoare la modul de

comportare a unor tineri din cartier și în funcție de evoluția discuțiilor i se

va pune problema colaborării în mod organizat și secret cu organul nostru.

Față

de cele raportate mai sus, propunem: A se aproba recrutarea ca informator a

numitului N.H.V. în problema Suspecți de evaziune pe bază de sentimente

patriotice”.

3.

Redată fiind starea de fapt supusă examinării, urmează a verifica măsura în

care activitățile pârâtului P.I. se încadrează sau nu în sfera de aplicare a O.U.G.

nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.

Potrivit

disp. art. 2 lit. a) din actul normativ pomenit, lucrător al Securității este

„orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității

sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit,

în perioada 1945 - 1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a

îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului”.

Curtea

de Apel a apreciat că din documentele invocate în paragrafele anterioare reiese

în mod cert întrunirea primei cerințe, privind „calitatea de ofițer sau de

subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate,

inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 - 1989”, având gradele de locotenent (1982, 1983, 1984) și, respectiv, locotenent major (1986, 1987,

1988, 1989) în cadrul I.J.S. Cluj, Securitatea Municipiului Turda.

Analiza

documentelor evocate mai sus, pe care reclamantul își fundamentează acțiunea,

duce la concluzia categorică a întrunirii și a celei de-a doua condiții, aceea

de a fi desfășurat activități prin care să fi suprimat sau îngrădit drepturi și

libertăți fundamentale ale omului.

Astfel,

măsurile propuse (aprobate ulterior și puse în executare), precum încadrarea

informativă prin colaboratori a unor persoane suspecte de intenția de părăsire

a țării interceptarea corespondenței persoanelor urmărire pentru a le stabili

legăturile din țară și străinătate, efectuarea de investigații și verificări

periodice la domiciliului celui urmărit, contactarea persoanei urmărite,

inclusiv a părinților acesteia, în vederea influențării acesteia, avertizarea și

atenționarea persoanelor urmărite, stabilirea planurilor de măsuri, a

sarcinilor de urmat și a activității ce trebuie astfel „documentată”, dirijarea

în consecință a unor surse care să pătrundă în intimitatea celor vizați, scopul

adoptării acestor măsuri, anume de a depista intențiile de părăsire a țării,

manifestările/ declarațiile ostile la adresa regimului, acțiunile protestatare

ale persoanelor vizate, toate acestea dovedesc un mecanism specific de

supraveghere polițienească extrem de intrusiv în viața privată a celor urmăriți

și o grevare a exercitării libertății de exprimare, de opinie și de conștiință,

adică exact a acelor libertăți care conturează personalitatea unui om, care dau

măsura demnității acestuia, grevare care - în raport de sistemul de valori al

fiecăruia dintre cei vizați - poate echivala cu o suprimare efectivă a acestor

libertăți.

Or,

toate aceste acțiuni ale pârâtului, vizând punerea sub lupă a întregii vieți a

persoanelor vizate, precum și a persoanelor apropiate acestora, urmărirea acestora

pentru convingerile lor, pentru exprimarea publică a acestora constituie

activități prin care s-au suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți

fundamentale ale omului.

Împotriva

hotărârii instanței de fond pârâtul P.I. a declarat recurs, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

În

motivarea recursului recurentul arată că prin sentința recurată se susține că a

fost lucrător al Securității, fără să se facă dovada faptului că, în această

calitate, a desfășurat activități prin care a suprimat sau știrbit în mod

efectiv drepturi și libertăți fundamentale ale omului.

Faptul

ca a fost ofițer al securității, îl recunoaște, însă problema se pune dacă a

desfășurat sau nu în această calitate activități de natură să aducă atingere,

ori îngrădire unor drepturi si libertăți fundamentale ale omului.

Recurentul

mai precizează că instanța de fond în sentința recurată a confirmat calitatea

de lucrător desecuritate printr-o apreciere subiectivă, trunchiată și

unilaterală a legii și nu a avut în vedere faptul că și-a desfășurat întreaga

activitate în temeiul unor acte normative care au stat la baza apărării

Securității Statului Român și a Ordinii Publice, între care: Constituția RSR

din anul 1965, Decretul nr. 130/1972, prin care s-a înființat Ministerul de

Interne, Codul Penal și Codul de Procedură Penală din 1968, modificate și

completate în 1973, legislația internațională în materie la care a aderat și

România ș.a.

Sentința

instanței de fond este criticabilă și prin prisma faptului că s-a apreciat în

mod eronat că recurentul a încălcat prevederile art. 33 din Constituția

României din anul 1965 si art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile

Civile și Politice, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, fără a

corobora aceste texte de lege cu conținutul de ansamblu al acestor acte

normative.

Recurentul

mai menționează ca persoana care face obiectul dosarului descris de reclamant a

fost condamnat de organele de miliție pentru tentativă de trecere frauduloasă a

frontierei,fiind prins pe fâșia frontierei de stat. După revenirea la domiciliu

a fost semnalat că are preocupări de a constitui grupuri de tineri cu care să

încerce o nouă tentativă de trecere frauduloasă a frontierei.

Se

mai susține că instanța nu a ținut seama de faptul că, în calitate de ofițer al

securității statului a desfășurat activități care vizau nemijlocit apărarea

siguranței naționale, care constituie excepție si derogare de la conținutul

unor acte normative prin care se incriminează lezarea unor drepturi și

libertăți fundamentale ale omului.

Prin

precizările formulate, recurentul arată că numita M.E. în calitate de

împuternicit, prin cererea nr. P061 din 01 aprilie 2009 solicită verificarea

calității de lucrător al securității pentru ofițerii și subofițerii care au

contribuit la instrumentarea dosarului privind pe M.L. Din documentele

menționate în nota de constatare din 18 august 2010 a C.N.S.A.S Direcția

Investigații se poate observa ca în nici unul din materialele aflate la dosar

nu se regăsește numitul M.L. În consecință cererea nu se justifică în cauză și

nu sunt respectate prevederile O.U.G. 24/2008 art. 1 privind accesul la propriu

dosar.

Examinând cauza și

sentința recurată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu dispozițiile

legale incidente pricinii, inclusiv cu cele ale art. 304

1

C. proc.

civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat.

Pentru a ajunge la

această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

În

cauză, este necontestat că recurentul-pârât nu s-a aflat în niciuna dintre

situațiile prevăzute la art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, pentru ca verificarea

calității sale de lucrător al fostei Securități, în sensul acestei

reglementări, să poată fi făcută și din oficiu.

Or,

la cerere, verificarea poate fi făcută exclusiv în condițiile art. 1 alin. (7)

și (8) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și

deconspirarea Securității, potrivit cărora: „(7) Persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a

fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea

lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu

informații la completarea dosarului, și poate solicita verificarea calității de

lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la

instrumentarea dosarului. Procedura este aceeași și pentru lucrătorii

Securității identificați în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de

prezenta ordonanță de urgență. (8) De

drepturile prevăzute la alin. (1)-(7) beneficiază soțul supraviețuitor și

rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori

moștenitorii săi testamentari. De aceste drepturi beneficiază în primul rând

soțul supraviețuitor și după aceea rudele în ordinea proximității legăturii de

rudenie. În cazul rudelor de același grad, au acces la dosar toți în mod egal,

iar în cazul publicării dosarului sau elementelor din dosar, este nevoie de

consimțământul tuturor”.

De

asemenea, potrivit art. 27 din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S.,

aprobat prin Hotărârea nr. 2/2008 a C.N.S.A.S., „(1)

Petiționarul îndreptățit, luând cunoștință de conținutul dosarului, poate

solicita în scris C.N.S.A.S. demararea procedurilor pentru a afla identitatea

lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu

informații la completarea dosarului și poate solicita verificarea calității de

lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la

instrumentarea dosarului. (2) C.N.S.A.S. comunică

petiționarului îndreptățit identitatea lucrătorilor Securității și a

colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informații la completarea

dosarului, numai dacă aceasta poate fi stabilită cu certitudine.

Pe

baza cererii prin care se solicită stabilirea identității lucrătorilor

Securității și a colaboratorilor acesteia, depusă la Direcția comunicare, Direcția investigații întocmește o notă de constatare a identității

lucrătorilor sau colaboratorilor Securității. Nota de constatare a identității

va conține atât numele real și celelalte date de identitate, cât și numele

conspirativ, acolo unde este cazul. Dacă lucrătorul sau colaboratorul

Securității a deținut mai multe nume conspirative, nota de constatare a

identității va consemna distinct fiecare situație în parte. De asemenea, se vor

consemna documentele și informațiile identificate în cursul desfășurării

investigațiilor, care au condus la stabilirea identității persoanei.

(4)

Nota de constatare a identității se înaintează Colegiului C.N.S.A.S., prin

secretarul acestuia. Colegiul C.N.S.A.S., în maximum 15 zile de la

înregistrarea la Secretariat, ia în discuție nota de constatare a identității

și, după caz:

a) aprobă nota de constatare și dispune Direcției

comunicare redactarea, în termen de 15 zile lucrătoare, a unei comunicări către

petiționarul îndreptățit, prin care i se transmit datele de identitate ale

colaboratorului sau lucrătorului Securității, precum și numele conspirative,

acolo unde este cazul;

b) infirmă nota de constatare și dispune Direcției

investigații reluarea procedurilor specifice de investigare a fondului

arhivistic și/ sau a corespondenței cu foștii deținători de arhivă și cu I.N.E.P.,

pentru identificarea documentelor și informațiilor necesare soluționării

cererii.

Verificarea existenței sau inexistenței calității de

lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la

instrumentarea dosarului se face la cerere, remisă în copie Direcției

investigații, care demarează verificările specifice la instituțiile deținătoare

de arhivă și în fondul arhivistic propriu. La finalizarea acestora, Direcția

investigații întocmește nota de constatare cu privire la existența sau

inexistența calității de lucrător al Securității. În cazul acelor lucrători ai

Securității decedați, Direcția comunicare va informa petentul despre

imposibilitatea stabilirii calității de lucrător, comunicându-i-se totodată că

activitatea acestuia va fi prezentată prin publicarea pe pagina de internet a

instituției a documentelor și informațiilor regăsite în arhiva C.N.S.A.S.”.

Deci,

cu alte cuvinte, din interpretarea dispozițiilor legale și regulamentare citate

mai sus, rezultă că în procedura de urmat se succed două cereri:

-

cererea prin care se solicită stabilirea identității lucrătorilor Securității

și colaboratorilor acesteia care au desfășurat activități la instrumentarea

dosarului persoanei îndreptățite să formuleze cererea (art. 27 alin. (3) din

Regulament și,

-

o a doua cerere formulată de persoana îndreptățită prin care să se solicite

verificarea existenței sau inexistenței calității de lucrător al Securității

pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului

său (art. 27 alin. (5) din Regulament).

Or,

în cauză, se regăsește doar cererea prin care M.E. a solicitat C.N.S.A.S. stabilirea

calității de lucrător al Securității pentru ofițerii care au contribuit la instrumentarea

dosarului, dosar în care recurentul-pârât figurează în vol. 4, fila 124.

Deci,

la dosarul cauzei nu există cererea formulată de M.L., iar în Nota de

constatare din 18 august 2010 întocmită de direcția de investigații din cadrul

C.N.S.A.S., precum și în acțiunea adresată instanței de contencios se

menționează că verificarea și sesizarea instanței s-ar fi făcut la cererea lui

M.E. - împuternicit, însă, la dosarul cauzei nu au fost depuse dovezi privind împuternicirea

d-nei M.E. de a formula o asemenea cerere și nu sunt îndeplinite condițiile

cerute de art. 1 alin. (7) și (8) din O.U.G. nr. 24/2008.

Astfel

fiind, rezultă că verificarea, sesizarea și soluția instanței de fond sunt

lipsite de temei legal, fiind incident motivul de recurs prevăzut la art. 304 pct.

9 C. proc. civ.

Prin

urmare, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312

alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va modifica sentința

atacată, în sensul că va respinge acțiunea reclamantului C.N.S.A.S., ca

neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de pârâtul P.I. împotriva sentinței civile nr. 4945 din 7 septembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința

atacată, în sensul că respinge acțiunea reclamantului C.N.S.A.S., ca

neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată,

în ședință publică, astăzi 11 octombrie 2013.