ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6702/2013

Prin sentința civilă nr. 4945 din 7 septembrie 2011 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul P.I. și a constatat calitatea de lucrător al Securității în privința pârâtul P.I. Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că potrivit notei de constatare din 18 august 2010, întocmită de Direcția Investigații a C.N.S.A.S., pârâtul P.I. a fost angajat al fostei securități, având gradele de locotenent (1982, 1983, 1984) și, respectiv, locotenent major (1986, 1987, 1988, 1989) în cadrul I.J.S. Cluj, Securitatea Municipiului Turda.

În această calitate, pârâtul a întreprins o serie de activități, relevante pentru soluționarea pricinii, concretizate în următoarele: În dosarul de urmărire informativă, avându-l ca titular pe numitul B.A.N., operator la I.P.R.S. Turda, urmărit prin dosar de supraveghere informativă pentru „intenții de evaziune în grup în R.S.F. Iugoslavia”. - Raport cu propuneri de luare în supraveghere informativă, din 21 iulie 1984, întocmit și semnat olograf de pârât, I.J. Cluj, Securitatea Municipiului Turda, document în care se consemnează următoarele: „Numitul B.A.N. de profesie mecanic-auto. În septembrie 1983, sus-numitul a fost prins în tentativă de trecere frauduloasă a frontierei. Eliberat din penitenciarul Timișoara în mai 1984, cel în cauză își propune, împreună cu numiții H.P.

șl R.I., ambii din Turda, ca în perioada acestei veri să fugă din țară. Liderul acestui anturaj este B.A.N., care și-a recunoscut intențiile de evaziune cu ocazia anchetării sale. În scopul prevenirii intențiilor de evaziune ale sus-numitului, cât și a influențării sale pozitive de a renunța la asemenea intenții, propunem aprobarea luării în lucru prin dosar de supraveghere informativă a numitului B.A.N.”. - Raport cu propuneri de avertizare și atenționare, din 11 septembrie 1984, întocmit dactilo și semnat olograf de pârât, I.J. Cluj, Securitatea Municipiului Turda, document în care se consemnează următoarele: „În cadrul supravegherii informative din problemă, s-au obținut informații cu privire la intențiile unor tineri din municipiul nostru, care s-au constituit într-un grup în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat și anume.

Din ancheta informativă întreprinsă asupra acestora, rezultă că intenționau să ajungă în Italia, instigați fiind de numiții H.A.Ș. și B.A.N., care de fapt este și liderul grupului. Intenția de a fugi din țară au avut-o încă din anul 1982, fără însă să-și pună la cale planul lor până în prezent. Urmau să încerce în toamna anului în curs, după ce ar fi făcut rost de banii necesari de drum. În scopul prevenirii trecerii frauduloase a frontierei, cât și a influențării altor tineri din municipiul nostru Ia evaziune, propunem a se aproba avertizarea numiților: B.A.N., H.A.Ș., R.D.V. și atenționarea celorlalți doi: la sediul organului nostru. Avertizarea va fi efectuată de It. P.I. în prezența șefului de serviciu, col.

T.B. cu participarea părinților celor în cauză”. - Raport cu propuneri de reînregistrare a D.U.I. „Boza", din 22 noiembrie 1986, întocmit dactilo și semnat olograf de pârât, I.J. Cluj, Securitatea Municipiului Turda, document în care se consemnează următoarele: „După eliberarea din penitenciar, în mai 1984, a fost identificat din nou într-un anturaj cu intenții de evaziune și avertizat la sediul unității, în cadru lărgit, la data de 20 septembrie 1984. În anul 1985 - primăvara - a fost încorporat pentru efectuarea stagiului militar, iar în septembrie 1986 a fost lăsat la vatră. Materialele informative obținute asupra sa în perioada efectuării stagiului militar atestă faptul că sus-numitul nu a renunțat la intențiile de evaziune.

Din verificările efectuate recent la domiciliul acestuia, rezultă că este angajat la Fabrica de produse refractare 9 Mai Turda, în calitate de muncitor necalificat. Continuă să aibă același anturaj necorespunzător format din elemente aflate în atenția organelor de securitate sau miliție, cunoscute cu intenții de evaziune, prin trecerea frauduloasă a frontierei. Având în vedere cele raportate, în vederea prevenirii trecerii frauduloase a frontierei de stat, sau comiterii altor fapte infracționale de competența organelor de securitate, în scopul temperării și determinării de a renunța la ideea plecării ilegale din țară, propunem: a se aproba luarea în lucru prin D.U.I. a numitului B.A.N. în cadrul dosarului de problemă”.

- Plan de măsuri, din 22 noiembrie 1986, întocmit dactilo șl semnat olograf de pârât, I.J. Cluj, Securitatea Municipiului Turda, document în care se consemnează: „în scopul cunoașterii și prevenirii unor eventuale acțiuni ostile din partea celui în cauză, de încercare a trecerii frauduloase a frontierei de stat, în cadrul D.U.I. vor fi avute în vedere următoarele: Sarcini: 1. Stabilirea anturajului obiectivului, naturii lui și preocupărilor tinerilor din anturaj. 2. Identificarea și cunoașterea din timp a intențiilor sale ostile, de a căuta să propage ideile de evaziune sau de emigrare, la persoanele din anturajul său. 3. Prevenirea comiterii de fapte antisociale și punerii în practică a intențiilor sale de a trece fraudulos frontiera de stat.

Pentru rezolvarea sarcinilor propuse, se vor lua următoarele Măsuri: a) încadrarea informativă a obiectivului cu informatorii M. și C., pentru a cunoaște ce intenții are, în ce măsură este preocupat să le pună în aplicare, sau dacă instigă și alte persoane la evaziune, cine sunt acestea. Termen: permanent. Răspunde: It. maj. P.I. b) în scopul stabilirii relațiilor și legăturilor obiectivului din țară sau străinătate, va fi folosită sursa <S> (nota D.I.: interceptarea corespondenței). Termen: 29 noiembrie 1986. Răspunde: It. maj. P.I. c) Pentru influențarea pozitivă a obiectivului de a renunța la ideile sale de evaziune sau emigrare, va fi contactat periodic, paralel cu continuarea influențării sale pozitive prin rețeaua informativă și părinți (aceștia nefiind de acord cu intențiile fiului lor).

Termen: permanent. Răspunde: It. maj. P.I. d) Se va coopera permanent cu ofițerul care deservește obiectivul unde este angajat cel în cauză, pentru încadrarea informativă de la locul de muncă, în scopul cunoașterii activității, relațiilor și naturii discuțiilor purtate de obiectiv. Termen: 15 decembrie 1986. Răspunde: It. maj. P.I. e) în cazul dispariției de la domiciliu, obiectivul va fi semnalat imediat la U.M. București (indicativul numeric al Direcției de Pașapoarte, Evidența Străinilor și Controlul Trecerii Frontierei - n. D.I.), pentru a preveni trecerea frauduloasă peste frontieră. Termen: permanent. Răspunde: It. maj. P.I. f) Se va coopera permanent cu organul de miliție, în special cu sectoristul, în scopul cunoașterii tuturor problemelor ce le ridică obiectivul pe linie de miliție.

Termen: .permanent. Răspunde: It. maj. P.I. g) Efectuarea de investigații și verificări periodice la domiciliul obiectivului, pentru controlarea lui mai eficientă și purtarea de discuții cu părinții, în scopul informării lor cu unele aspecte și intenții ale fiului lor, în vederea influențării pozitive a acestuia. Termen: permanent. Răspunde; It. maj. P.I. În funcție de evoluția situației operative din caz, vor fi luate și alte măsuri adecvate”. - Notă de analiză, din 24 martie 1987, întocmită și semnată olograf de pârât, I.J. Cluj, Securitatea Municipiului Turda, document în care se consemnează următoarele: „Conform planului de măsuri, obiectivul a fost încadrat informativ cu informatorii M. și C., întrucât acesta nu mai frecventează anturajele avute înainte, pe lângă obiectiv a fost dirijat informatorul M., care a fost recrutat în acest scop, fiind prieten cu acesta.

Prin sursa S. (interceptarea corespondenței - n. D.I.) s-a stabilit că cel în cauză întreține legături cu unii foști colegi de armată care l-au și vizitat în luna decembrie. În acest caz s-a cooperat permanent cu organul de miliție, cât și cu părinții celui în cauză, care au fost contactați la domiciliu, în scopul influențării fiului lor. Atât prin rețeaua informativă, cât și prin celelalte măsuri informativ-operative prevăzute în caz se va încerca o cunoaștere detaliată a activităților pe care le desfășoară acesta, a anturajului șl intențiilor lui. în acest sens, măsurile propuse în <Planul de măsuri> la data de 22 noiembrie 1986 rămân valabile în continuare”. - Raport cu propuneri de închidere a D.U.I., din 01 iunie 1989, întocmit dactilo și semnat olograf de pârât, I.J.

Cluj, Securitatea Municipiului Turda, document în care se consemnează următoarele: „La data de 25 noiembrie 1986 cel în cauză a fost luat în lucru prin D.U.I., conform ordinului conducerii profesionale, pentru intenții de evaziune în grup în R.S.F. Iugoslavia. Cel în cauză a mai încercat să treacă fraudulos frontiera cu R.S.F.I. până la data luării în D.U.I. de trei ori, respectiv în 1982, când, fiind elev, a fost pus în dezbatere publică în cadrul Liceului Industrial nr. 3 Turda, în octombrie 1983, când a fost prins de organele de grăniceri românești și condamnat la un an închisoare corecțională, și în tuna mai 1984, când a fost semnalat din nou cu intenții de evaziune, fiind avertizat la sediul Securității Municipiului Turda.

În scopul cunoașterii, documentării și prevenirii în timp util a eventualelor intenții de evaziune a obiectivului, în D.U.I. au fost folosite următoarele mijloace ale muncii de securitate: rețeaua informativă, sursa S., cât și alte surse oficiale. Atât prin sursele oficiale, cât și prin sursa S., s-a reușit într-o bună măsură să se cunoască anturajul, legăturile și intențiile obiectivului. La data de 22 septembrie 1988, sursa A. l-a semnalat pe obiectiv că are intenții de a-și forma un anturaj în scopul plecării ilegale din țară. Cu ocazia cercetării informative a obiectivului la sediul organului nostru, acesta și-a recunoscut în scris intențiile, sens în care a fost atenționat conform aprobării conducerii profesionale.

La 27 martie 1989, sursa B.P. ne-a semnalat în scris despre intențiile obiectivului de a trece fraudulos frontiera împreună cu încă doi tineri din Municipiul Turda. Fiind cercetat informativ la sediul organului nostru la data de 3 aprilie 1989, aceștia împreună cu obiectivul și-au recunoscut intențiile de a trece fraudulos frontiera cu R.S.F.I., sens în care și-au procurat 80.000 dinari. Tot cu ocazia cercetării informative, au recunoscut că au fost influențați negativ în acest sens de emisiunile unor posturi de radio reacționare, ostile țării noastre, din Occident, inclusiv cel autointitulat E.L. Conform aprobării date de conducerea profesională la data de 4 aprilie 1989 a fost avertizat la sediul organului nostru în prezența părinților.

Pentru încălcarea prevederilor Decretului 210 au fost sesizate verbal organele de miliție la data de 28 martie 1989, care au documentat activitatea infracțională a obiectivului, acesta fiind trimis în judecată și condamnat la 2,5 ani închisoare corecțională. Ulterior vor fi sesizate în scris și organele de contrainformații militare, unde obiectivul își va efectua condamnarea. Ca legături de interes operativ ale obiectivului, în D.U.I. au apărut următoarele persoane: N.G. și P.N.S. Numitul N.G. a fost avertizat de organul nostru, iar P.N.S. a fost recrutat pe lângă obiectiv. În conformitate cu prevederile instrucțiunilor 0190/87, propunem: închiderea D.U.I. - B., privind pe numitul B.A.N.

- care a fost avertizat, iar în baza sesizării făcute de organul nostru către organul de miliție a fost condamnat pe linie de drept comun la 2,5 ani închisoare corecțională, urmând a fi sesizate și organele de contrainformații militare, clasarea materialelor la B.I.D., cu menținerea fișei în C.G.D. (Cartoteca Generală Documentară - nota D.I.)". În dosarul de rețea, avându-l ca titular pe numitul C.M., mecanic fochist la Teatrul de stat Turda, recrutat pentru supravegherea colegilor de serviciu. - Nota ofițerului la Notă Informativă, din 31 octombrie 1983, întocmită și semnată olograf de pârât, I.J. CLUJ, Securitatea Municipiului Turda, document în care se consemnează: „C.M. este în atenție la mr.

P.V. Sursa îl are în continuare în atenție. Copia notei se exploatează la dosarul obiectivului la mr. P.V. Informatorul să fie instruit în sensul de a-i stabili anturajul acestuia”. În nota informativă a sursei T., preluată de pârât în calitate de ofițer de legătură, se consemnează: „Conform sarcinilor trasate sursa vă informează cu privire la numitul C.M.: În urma problemelor pe care le-a avut la serviciu, fiind amenințat cu desfacerea exemplară a contractului de muncă, acesta și-a aranjat plecare prin transfer la Teatrul de Stat din Turda, unde în prezent este încadrat ca fochist la centrala termică. Fiind genul omului de afaceri din care să poată scoate ceva bani, declară că timpul mai mult liber pe care îl are în noua sa meserie și loc de muncă îl va favoriza.

Ca și înainte, din discuțiile purtate cu el rezultă că situația politică din țara noastră așa cum o vede el este destul de critică și nu vede că s-ar putea îmbunătăți ceva în viitorul apropiat, nimic mal bine, ci mai rău, după cum afirmă”. În dosarul de rețea, avându-l ca titular pe numitul F.D., preot la parohia unitariană din Cheia, recrutat pentru a fi dirijat în „problema culte-secte”. - Raport cu propuneri de reînregistrare ca persoană de sprijin, din 09 ianuarie 1988, întocmit dactilo și semnat olograf de pârât, I.J. Cluj, Securitatea Municipiului Turda, document în care se consemnează următoarele: „Sus-numitul ca studii posedă teologia, preot la parohia unitariană din satul Cheia, com.

Mihai Viteazu, jud. Cluj. Cel în cauză a fost recrutat la data de 18 septembrie 1980 în problema culte-secte, de către I.J. Harghita. Din studiul dosarului personal și al mapei anexe rezultă că de la data recrutării până la plecarea de pe raza I.J. Harghita a fost punctual la întâlniri și s-a achitat de sarcinile primite, furnizând material informativ de valoare operativă bună, despre elementele date în atenție, cât și despre stările de spirit din corn. Simonești, unde a domiciliat până în luna noiembrie 1987, când s-a transferat la parohia unitariană din satul Cheia, com. Mihai Viteazu, jud. Cluj. Cu ocazia contactării sale din data de 07 ianuarie 1988, acesta a manifestat bunăvoință fată de organul nostru, interes și amabilitate, afirmând că este dispus să ne sprijine și în viitor.

Din verificările efectuate asupra persoanei de sprijin a rezultat faptul că se bucură de încredere și aprecieri pozitive din partea credincioșilor, este sociabil și a început să-și creeze un cerc de relații, printre aceștia aflându-se șl unele persoane ce fac obiectul muncii noastre ca: P.N.K. și G.M. Față de cele de mai sus, propunem: a se aproba reînregistrarea numitului F.D. în calitate de persoană de sprijin în problemele din mediul rural”. - Notă raport privind analiza inf. A., din 01 martie 1989, tipizat dactilo, completat și semnat olograf de pârât. Cluj, Securitatea Municipiului Turda, document în care se consemnează următoarele: „La data de 01 martie 1989 a fost analizată activitatea inf.

A. ocazie cu care au rezultat următoarele: - de la data ultimei analize (15 septembrie 1988), 14 aprilie 1988 a furnizat un nr. de 5 materiale informative scrise, de valoare operativă bună, în primul rând referitoare la unele elemente cu manifestări naționalist-iredentiste din com. Mihai Viteazu. - datele furnizate s-au verificat prin alte surse C. și P.G. sau personal de către ofițer, reieșind că informatorul este loial față de organele noastre. Pe baza datelor furnizate de sursă s-au luat măsuri de cunoaștere a activității naționalist-iredentiste desfășurate de obiectivele din atenție în problemă, de pe raza comunei Mihai Viteazu. - în activitatea de culegere a informațiilor și de prevenire, a realizat sarcinile ce i-au fost trasate și a fost punctual la întâlnirile planificate; - este în legătura It.

maj. P.I. și întâlnirile au loc în casa de întâlniri, la interval de 4 săptămâni. - s-a apreciat că este în continuare util muncii informative și s-a hotărât menținerea sa în rețea. Pentru îmbunătățirea muncii cu informatorul, s-au propus următoarele măsuri: - actualizarea notei de relații ale sursei; - lărgirea posibilităților de informare; - verificarea loialității și sincerității informatorului prin mijloacele specifice”. Măsura „verificării loialității și sincerității informatorului", propusă la 01 martie 1989 de It. maj. P.I. în documentul prezentat mai sus, a fost pusă în aplicare, așa cum rezultă și din Raportul informativ din 03 martie 1989, întocmit și semnat olograf de It. maj. P.I.

pe baza informațiilor preluate de la sursa C., aflată în legătura sa: „La întâlnirea din data de 03 martie 1989 cu inf. C., acesta a semnalat următoarele aspecte cu privire la F.D.: „Cel în cauză este preot la parohia unitariană din satul Cheia. Sursa arată că acesta are o conduită corectă în familie, societate și la locul de muncă, fiind stimat de creștini pentru sinceritatea și modestia sa. Este în relații amicale cu colegii de serviciu și are multe cunoștințe în mun. Turda, unde îi locuiesc socrii. Are o gospodărie foarte mare, este preocupat de legumicultura și pomicultură. Are o livadă mică, de care se ocupă foarte mult. Acesta a vizitat sursa la domiciliu în toamna anului 1988, cu ocazia unei deplasări la Moldovenești, la părinți, și din discuțiile purtate rezultă că în prezent privește cu ochi buni realizările și politica partidului și statului nostru, în general.

Materialul se exploatează la dosarul obiectivului”. - Nota ofițerului la Nota informativă din 08 septembrie 1988, întocmită și semnată olograf de pârât în calitate de ofițer de legătură al sursei A., document în care se consemnează următoarele: „Nota a fost dată în urma sarcinilor trasate sursei. Obiectivul este în atenție la It. maj. Șopterean, unde se exploatează copia notei. Sursa va reveni cu amănunte despre obiectiv”. În nota informativă a sursei A. se consemnau următoarele: „Vă informez că, fiind la ședința lunară din Turda, la care a participat și preotul din Văleni, care spunea printre altele: aștept ziua când nu o să mai avem absolut nimic - neavând cu ce ne astupa gura - trimițând totul pentru datorii, pentru că atunci și numai atunci se va schimba situația economică și socială a țării.

Am face bucuros slujba de înmormântare a d-lui.”. - Nota ofițerului la Nota informativă din 18 august 1988, întocmită și semnată olograf de pârât, în calitate de ofițer de legătură al sursei, A.", în care se consemnează următoarele: „Nota a fost dată în urma instructajului făcut sursei. Cei menționați în notă sunt urmăriți de organul nostru și sunt în atenție pe linie de naționaliști. Sursa va reveni cu amănunte despre ei”. În nota informativă a sursei A. se consemnau următoarele: „Sursa lua parte la partidele de cărți din Mihai Viteazul și Cheia, organizate ocazional, participanții (N.Ș., V.T., A.Ș. Și S.V.), pe parcursul jocului numiții discutau și unele probleme agricole, sociale, de conducere și de politică.

În afară de probleme de politică au ajuns la o concluzie că rău nu se poate, trebuie să vină niște schimbări radicale care să se bazeze pe dreptate (fără minciună), cu răspundere pentru munca depusă. De fapt, N.Ș. și-a și dat demisia la locul de muncă - justificând ani destui pentru țara asta și ca gospodar de proprietate personală (are cu mult peste 40 de capre etc.) câștigă mult mai mult - pentru că situația actuală din țară îi permite. Vânzând produsele animaliere cu multe peste prețurile admise”. În dosarul de rețea, avându-l ca titular pe numitul N.H.V., domiciliat în comuna Mihai Viteazu, salariat la întreprinderea „9 Mai" Turda, recrutat pentru supravegherea informativă a vecinilor și colegilor de serviciu.

- Raport cu propuneri de recrutare, din 13 aprilie 1989, întocmit dactilo și semnat olograf de pârât, I.J. Cluj, Securitatea Municipiului Turda, document în care se consemnează următoarele: „Necesitatea și scopul recrutării: în scopul cunoașterii preocupărilor, intențiilor și prevenirii acțiunilor ostile din partea unor persoane suspecte de evaziune sau protestatare din Municipiul Turda sau comuna Mihai Viteazu, cât și pentru încadrarea informativă a numitului M.C.B., lucrat în D.U.I. pentru intenții de evaziune, se impune necesitatea recrutării unui informator. De asemenea, există unele persoane de vârstă tânără semnalate cu preocupări de a intenționa să treacă fraudulos frontiera de stat în întreprinderea de Produse Refractare <9 Mai> Turda, unde recrutarea unui informator este strict necesară.

Principalele date de studiu despre candidat: Trecând la punctarea și studierea mai multor persoane din această zonă, am ajuns la concluzia că cel mai corespunzător în acest scop este numitul N.H.V., angajat ca tehnician veterinar la <I.P.R. 9 Mai> Turda, domiciliat în comuna Mihai Viteazu. Din studiul efectuat asupra candidatului la recrutare, rezultă că vine în contact cu unele persoane suspecte de evaziune din municipiul Turda și comuna Mihai Viteazu, aflate în atenția noastră. Pe perioada satisfacerii stagiului militar a fost folosit cu rezultate bune ca informator de organul de Contrainformații. Calități. Posibilități. Aptitudini: Candidatul are în anturajul său tineri cum sunt: M.C.B. și B.A.N., ambii lucrați în D.U.I.

pentru intenții de evaziune. La întreprinderea I.P.R. 9 Mai - Turda are reale posibilități de a intra în anturajul altor elemente cu astfel de preocupări. Fiind necăsătorit, face deplasări cu ocazia unor sărbători în împrejurimile Municipiului Turda, unde de asemenea are posibilități de a contacta elemente ce se află în atenția noastră. Garanția asupra loialității: Cu ocazia contactării ulterioare, candidatul a dat dovadă de amabilitate și receptivitate, furnizând atât verbal, cât și în scris unele stări de lucruri negative, în special intențiile de evaziune ale unor elemente din baza noastră de lucru, ori necunoscute de noi. Totodată, a arătat că este dispus să ne sprijine și pe viitor, fapt ce conduce ca concluzia că va accepta colaborarea secretă și organizată cu organele noastre.

Verificând aspectele semnalate de candidat, s-a constatat că acestea sunt reale. Varianta de retragere. Cu acest prilej, se vor relua discuțiile referitoare la modul de comportare a unor tineri din cartier și în funcție de evoluția discuțiilor i se va pune problema colaborării în mod organizat și secret cu organul nostru. Față de cele raportate mai sus, propunem: A se aproba recrutarea ca informator a numitului N.H.V. în problema Suspecți de evaziune pe bază de sentimente patriotice”. 3. Redată fiind starea de fapt supusă examinării, urmează a verifica măsura în care activitățile pârâtului P.I. se încadrează sau nu în sfera de aplicare a O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.

Potrivit disp. art. 2 lit. a) din actul normativ pomenit, lucrător al Securității este „orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 - 1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului”. Curtea de Apel a apreciat că din documentele invocate în paragrafele anterioare reiese în mod cert întrunirea primei cerințe, privind „calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 - 1989”, având gradele de locotenent (1982, 1983, 1984) și, respectiv, locotenent major (1986, 1987, 1988, 1989) în cadrul I.J.S.

Cluj, Securitatea Municipiului Turda. Analiza documentelor evocate mai sus, pe care reclamantul își fundamentează acțiunea, duce la concluzia categorică a întrunirii și a celei de-a doua condiții, aceea de a fi desfășurat activități prin care să fi suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.

Astfel, măsurile propuse (aprobate ulterior și puse în executare), precum încadrarea informativă prin colaboratori a unor persoane suspecte de intenția de părăsire a țării interceptarea corespondenței persoanelor urmărire pentru a le stabili legăturile din țară și străinătate, efectuarea de investigații și verificări periodice la domiciliului celui urmărit, contactarea persoanei urmărite, inclusiv a părinților acesteia, în vederea influențării acesteia, avertizarea și atenționarea persoanelor urmărite, stabilirea planurilor de măsuri, a sarcinilor de urmat și a activității ce trebuie astfel „documentată”, dirijarea în consecință a unor surse care să pătrundă în intimitatea celor vizați, scopul adoptării acestor măsuri, anume de a depista intențiile de părăsire a țării, manifestările/ declarațiile ostile la adresa regimului, acțiunile protestatare ale persoanelor vizate, toate acestea dovedesc un mecanism specific de supraveghere polițienească extrem de intrusiv în viața privată a celor urmăriți și o grevare a exercitării libertății de exprimare, de opinie și de conștiință, adică exact a acelor libertăți care conturează personalitatea unui om, care dau măsura demnității acestuia, grevare care - în raport de sistemul de valori al fiecăruia dintre cei vizați - poate echivala cu o suprimare efectivă a acestor libertăți.

Or, toate aceste acțiuni ale pârâtului, vizând punerea sub lupă a întregii vieți a persoanelor vizate, precum și a persoanelor apropiate acestora, urmărirea acestora pentru convingerile lor, pentru exprimarea publică a acestora constituie activități prin care s-au suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Împotriva hotărârii instanței de fond pârâtul P.I. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea recursului recurentul arată că prin sentința recurată se susține că a fost lucrător al Securității, fără să se facă dovada faptului că, în această calitate, a desfășurat activități prin care a suprimat sau știrbit în mod efectiv drepturi și libertăți fundamentale ale omului.

Faptul ca a fost ofițer al securității, îl recunoaște, însă problema se pune dacă a desfășurat sau nu în această calitate activități de natură să aducă atingere, ori îngrădire unor drepturi si libertăți fundamentale ale omului. Recurentul mai precizează că instanța de fond în sentința recurată a confirmat calitatea de lucrător desecuritate printr-o apreciere subiectivă, trunchiată și unilaterală a legii și nu a avut în vedere faptul că și-a desfășurat întreaga activitate în temeiul unor acte normative care au stat la baza apărării Securității Statului Român și a Ordinii Publice, între care: Constituția RSR din anul 1965, Decretul nr. 130/1972, prin care s-a înființat Ministerul de Interne, Codul Penal și Codul de Procedură Penală din 1968, modificate și completate în 1973, legislația internațională în materie la care a aderat și România ș.a.

Sentința instanței de fond este criticabilă și prin prisma faptului că s-a apreciat în mod eronat că recurentul a încălcat prevederile art. 33 din Constituția României din anul 1965 si art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, fără a corobora aceste texte de lege cu conținutul de ansamblu al acestor acte normative. Recurentul mai menționează ca persoana care face obiectul dosarului descris de reclamant a fost condamnat de organele de miliție pentru tentativă de trecere frauduloasă a frontierei,fiind prins pe fâșia frontierei de stat. După revenirea la domiciliu a fost semnalat că are preocupări de a constitui grupuri de tineri cu care să încerce o nouă tentativă de trecere frauduloasă a frontierei.

Se mai susține că instanța nu a ținut seama de faptul că, în calitate de ofițer al securității statului a desfășurat activități care vizau nemijlocit apărarea siguranței naționale, care constituie excepție si derogare de la conținutul unor acte normative prin care se incriminează lezarea unor drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Prin precizările formulate, recurentul arată că numita M.E. în calitate de împuternicit, prin cererea nr. P061 din 01 aprilie 2009 solicită verificarea calității de lucrător al securității pentru ofițerii și subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului privind pe M.L. Din documentele menționate în nota de constatare din 18 august 2010 a C.N.S.A.S Direcția Investigații se poate observa ca în nici unul din materialele aflate la dosar nu se regăsește numitul M.L.

În consecință cererea nu se justifică în cauză și nu sunt respectate prevederile O.U.G. 24/2008 art. 1 privind accesul la propriu dosar. Examinând cauza și sentința recurată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv cu cele ale art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. În cauză, este necontestat că recurentul-pârât nu s-a aflat în niciuna dintre situațiile prevăzute la art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, pentru ca verificarea calității sale de lucrător al fostei Securități, în sensul acestei reglementări, să poată fi făcută și din oficiu.

Or, la cerere, verificarea poate fi făcută exclusiv în condițiile art. 1 alin. (7) și (8) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, potrivit cărora: „(7) Persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului, și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeași și pentru lucrătorii Securității identificați în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.

(8) De drepturile prevăzute la alin. (1)-(7) beneficiază soțul supraviețuitor și rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori moștenitorii săi testamentari. De aceste drepturi beneficiază în primul rând soțul supraviețuitor și după aceea rudele în ordinea proximității legăturii de rudenie. În cazul rudelor de același grad, au acces la dosar toți în mod egal, iar în cazul publicării dosarului sau elementelor din dosar, este nevoie de consimțământul tuturor”. De asemenea, potrivit art. 27 din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S., aprobat prin Hotărârea nr. 2/2008 a C.N.S.A.S., „(1) Petiționarul îndreptățit, luând cunoștință de conținutul dosarului, poate solicita în scris C.N.S.A.S.

demararea procedurilor pentru a afla identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informații la completarea dosarului și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. (2) C.N.S.A.S. comunică petiționarului îndreptățit identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informații la completarea dosarului, numai dacă aceasta poate fi stabilită cu certitudine. Pe baza cererii prin care se solicită stabilirea identității lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, depusă la Direcția comunicare, Direcția investigații întocmește o notă de constatare a identității lucrătorilor sau colaboratorilor Securității.

Nota de constatare a identității va conține atât numele real și celelalte date de identitate, cât și numele conspirativ, acolo unde este cazul. Dacă lucrătorul sau colaboratorul Securității a deținut mai multe nume conspirative, nota de constatare a identității va consemna distinct fiecare situație în parte. De asemenea, se vor consemna documentele și informațiile identificate în cursul desfășurării investigațiilor, care au condus la stabilirea identității persoanei. (4) Nota de constatare a identității se înaintează Colegiului C.N.S.A.S., prin secretarul acestuia.

Colegiul C.N.S.A.S., în maximum 15 zile de la înregistrarea la Secretariat, ia în discuție nota de constatare a identității și, după caz: a) aprobă nota de constatare și dispune Direcției comunicare redactarea, în termen de 15 zile lucrătoare, a unei comunicări către petiționarul îndreptățit, prin care i se transmit datele de identitate ale colaboratorului sau lucrătorului Securității, precum și numele conspirative, acolo unde este cazul; b) infirmă nota de constatare și dispune Direcției investigații reluarea procedurilor specifice de investigare a fondului arhivistic și/ sau a corespondenței cu foștii deținători de arhivă și cu I.N.E.P., pentru identificarea documentelor și informațiilor necesare soluționării cererii.

Verificarea existenței sau inexistenței calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului se face la cerere, remisă în copie Direcției investigații, care demarează verificările specifice la instituțiile deținătoare de arhivă și în fondul arhivistic propriu. La finalizarea acestora, Direcția investigații întocmește nota de constatare cu privire la existența sau inexistența calității de lucrător al Securității. În cazul acelor lucrători ai Securității decedați, Direcția comunicare va informa petentul despre imposibilitatea stabilirii calității de lucrător, comunicându-i-se totodată că activitatea acestuia va fi prezentată prin publicarea pe pagina de internet a instituției a documentelor și informațiilor regăsite în arhiva C.N.S.A.S.”.

Deci, cu alte cuvinte, din interpretarea dispozițiilor legale și regulamentare citate mai sus, rezultă că în procedura de urmat se succed două cereri: - cererea prin care se solicită stabilirea identității lucrătorilor Securității și colaboratorilor acesteia care au desfășurat activități la instrumentarea dosarului persoanei îndreptățite să formuleze cererea (art. 27 alin. (3) din Regulament și, - o a doua cerere formulată de persoana îndreptățită prin care să se solicite verificarea existenței sau inexistenței calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului său (art. 27 alin. (5) din Regulament). Or, în cauză, se regăsește doar cererea prin care M.E.

a solicitat C.N.S.A.S. stabilirea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului, dosar în care recurentul-pârât figurează în vol. 4, fila 124. Deci, la dosarul cauzei nu există cererea formulată de M.L., iar în Nota de constatare din 18 august 2010 întocmită de direcția de investigații din cadrul C.N.S.A.S., precum și în acțiunea adresată instanței de contencios se menționează că verificarea și sesizarea instanței s-ar fi făcut la cererea lui M.E. - împuternicit, însă, la dosarul cauzei nu au fost depuse dovezi privind împuternicirea d-nei M.E. de a formula o asemenea cerere și nu sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 1 alin. (7) și (8) din O.U.G.

nr. 24/2008. Astfel fiind, rezultă că verificarea, sesizarea și soluția instanței de fond sunt lipsite de temei legal, fiind incident motivul de recurs prevăzut la art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Prin urmare, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va modifica sentința atacată, în sensul că va respinge acțiunea reclamantului C.N.S.A.S., ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâtul P.I. împotriva sentinței civile nr. 4945 din 7 septembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată, în sensul că respinge acțiunea reclamantului C.N.S.A.S., ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 11 octombrie 2013.