ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4901/2013

Asupra contestației

în anulare de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 4222 din 8 octombrie 2010,

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și

fiscal, a respins contestația în anulare formulată de B.I. împotriva deciziei nr.

2276 din 15 aprilie 2009, ca inadmisibilă.

Împotriva acestei hotărâri

B.I. a formulat contestație în anulare.

La termenul de

judecată din data de 10 ianuarie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție,

secția de contencios administrativ și fiscal,

a

suspendat judecata cauzei, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2) C. proc. civ.

, constatând că niciuna dintre părți nu s-a înfățișat la

strigarea pricinii și nici nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, astfel

cum permit dispozițiile art. 242 alin. (2) C. proc. civ.

Datorită

faptului că, până la data de 25 ianuarie 2013, niciuna dintre părți nu a

solicitat repunerea cauzei pe rol și nici nu a îndeplinit vreun act de

procedură, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus repunerea cauzei pe

rol, din oficiu, în condițiile prevăzute de art. 252 C. proc. civ., respectiv a

fixat termen, cu citarea părților, pentru a se discuta dacă operează perimarea

contestației în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit

dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ.: „orice cerere de chemare în

judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de

reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor,

dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an”, iar potrivit art. 249

C. proc. civ. „perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură

făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un

interes”.

Cum, în speță, de la

data suspendării cauzei și până la repunerea acesteia pe rol, pricina a rămas

în nelucrare din vina părților și având în vedere că nu s-au îndeplinit acte de

procedură de natură a întrerupe sau a suspenda cursul perimării, astfel cum

sunt prevăzute în art. 249 - 251 C. proc. civ., urmează a se face aplicarea

dispozițiilor art. 252 alin. (1) din același cod, constatându-se din oficiu

perimarea contestației în anulare formulată în prezenta cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată

perimată

contestația în anulare formulată de B.I.

împotriva deciziei nr. 4222 din 8 octombrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată,

în ședință publică, astăzi 09 aprilie 2013.