ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii penale de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată la data de 20 mai 2008, la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, sub nr. 709/P/2008, petiționarul B.E. a solicitat efectuarea de cercetări și tragerea la răspundere penală a oamenilor de afaceri M.A., P.R., U.S., Ț.D., a unor judecători de la Curtea de Apel Iași și Tribunalul Iași, a procurorilor P.C. - procuror șef secție urmărire penală și criminalistică la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, Prisăcaru Cornelia Irina, prim procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, P.M., fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, Ș.G., fost prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, a grefierilor S.F., P.I. și B.D.N., a lucrătorilor de poliție M.E.L., N.V., A.H.R. și B.M., de la Poliția municipiului Iași, a jandarmilor V.D., F.A.L. și N.A., a avocatului C.E.I. din cadrul Baroului Iași, sub aspectul infracțiunilor de abuz în serviciu în formă calificată, prev. de art. 248

1

C. pen., abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 C. pen. și trafic de influență, prev. de art. 257 C. pen.

Plângeri cu conținut asemănător au fost adresate de petiționarul B.E., C.S.M. și Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, la această ultimă instituție fiind înregistrate sub nr. 568/P/2009, plângerile vizându-i în plus și pe magistrații C.A.M., B.G. și C.R.R.

La data de 25 februarie 2009, cu ocazia audierii de către procuror, petiționarul B.E. a susținut că:

- procurorul P.C. și-a însușit în mod nelegal propunerile abuzive ale subcomisarului M.E., solicitând Judecătoriei Iași arestarea sa;

- magistratul C.A. a soluționat recursul declarat de procurorul C.P., cu încălcarea regulilor de competență;

- judecătorul C.P. a respins cererea de recuzare a magistraților Tribunalului Iași, deși era incompatibil în cauză;

- Dosarul nr. 5772/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași „a fost întocmit abuziv”, ca urmare a denunțurilor calomnioase ale numitei M.A., „la ordinul” fostului procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, P.M. și al fostului prim procuror Ș.G. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași;

- magistratul B.G. de la Curtea de Apel Iași nu a dat curs cererilor sale referitoare la abuzurile a căror victimă a fost;

- Dosarul nr. 5772/P/2006 a fost soluționat de procurorul C.R.R., prin trimiterea sa în judecată, deși nu a fost citat și nu i s-a prezentat materialul de urmărire penală, neavând posibilitatea de a propune probe în apărarea sa;

- a fost agresat de T.G. și de un alt jandarm, din dispoziția magistratului Ș.G.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, prin Ordonanța cu nr. 200/P/2008 din data de 29 mai 2008, în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care, la rândul său, a dispus conexarea Dosarului nr. 568/P/2009, la Dosarul nr. 709/P/2008.

După finalizarea cercetărilor, prin ordonanța cu nr. 709/P/2008 din 26 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cauză, soluție care a fost ulterior infirmată parțial prin rezoluția cu nr. 8569/4101/II-2/2009 din 31 august 2009 a procurorului șef secție de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Ulterior infirmării, urmare completării cercetărilor efectuate în cadrul actelor premergătoare, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, prin Ordonanța cu nr. 709/P/2008 din 22 septembrie 2009, în temeiul dispozițiilor art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., art. 25 C. proc. pen., art. 34 C. proc. pen., art. 42-45 C. proc. pen., art. 29 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., art. 210 C. proc. pen. și art. 13 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 43/2002 a dispus:

a) M.M., C.P., foști judecători la Curtea de Apel Iași și B.G., președintele Curții de Apel Iași;

b) C.A., P.E., C.S., A.S., O.L., C.E.C., A.M.C., E.C., P.C. și Ț.G., judecători la Tribunalul Iași;

c) B.T. și I.Ț., judecători la Judecătoria Iași;

d) C.R.R., Z.Ș., S.G., procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași;

e) P.C.I., P.C., procurori la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași;

f) P.M., fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, toți sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 248

1

, art. 248, art. 288, art. 289, art. 290, art. 250 și art. 259 C. pen.

1

, art. 248, art. 288, art. 289, art. 290, art. 259 și art. 250 C. pen. pretins a fi fost comise de:

a) M.E.L., N.V., A.H.R. și B.M., lucrători de poliție în cadrul Poliției municipiului Iași;

b) V.D., F.A.L. și N.A., jandarmi la Judecătoria Iași;

c) B.D.N. și H.G.L., grefieri la Judecătoria Iași;

d) C.E.I., avocat la Baroul Iași;

e) M.A.,;

f) P.R.,

g) Ț.D.,

h) U.S., în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași.

Împotriva acestei ultime ordonanțe petiționarul B.E. a formulat plângere la Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul prevederilor art. 278

1

C. proc. pen.

Examinând cauza, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că plângerea formulată de petiționarul B.E. a fost greșit adresată instanței.

Dispozițiile art. 278 și art. 278

1

C. proc. pen. reglementează procedura plângerii contra actelor procurorului, precum și a plângerii în fața judecătorului împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată.

Potrivit art. 278 alin. (1) C. proc. pen. „Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”.

Conform art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen. „După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței, ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță”.

Din cele două dispoziții legale mai sus enunțate rezultă că petiționarul nemulțumit de soluția de neîncepere a urmăririi penale dată de procuror, trebuie să parcurgă următoarele etape:

- mai întâi să se adreseze cu plângere conducătorului unității de parchet din care face parte procurorul ce a dat soluția de netrimitere în judecată;

- apoi, dacă plângerea i-a fost respinsă de către conducătorul unității de parchet, să se adreseze cu plângere instanței de judecată.

Or, din actele dosarului rezultă că petiționarul B.E., nemulțumit de Ordonanța cu nr. 709/P/2008 din 22 septembrie 2009 dată de procurorul de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, care a efectuat cercetări în cauză, a atacat-o cu plângere direct la instanță, fără a mai parcurge etapa prealabilă și obligatorie reglementată de art. 278

alin. (1) C. proc. pen., respectiv fără să adreseze mai întâi plângere procurorului șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Această plângere adresată instanței, având natura juridică a unei căi de atac ce vizează controlul judecătoresc al soluției de neîncepere a urmăririi penale, nu poate fi direct analizată pe fond, decât după ce s-a efectuat un prim control al rezoluției procurorului, de către procurorul șef al parchetului din care face parte procurorul ce a dat soluția în cauză.

Prin procedura prevăzută în art. 275-278 C. proc. pen., accesul la instanță este condiționat de parcurgerea etapelor obligatorii, însă, așa cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, condiționarea accesului la justiție nu înseamnă automat îngrădirea acestui drept, întrucât competența de a stabili regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor îi revine legiuitorului.

În aplicarea dispozițiilor art. 278

1

C. proc. pen., în forma anterioară modificării aduse prin Legea nr. 356/2006, plângerea adresată direct instanței de judecată împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale dată de procuror, fără ca acestea să fie atacate, în prealabil, conform art. 278 C. proc. pen., la procurorul ierarhic superior, era inadmisibilă.

Noul text al art. 278

1

C. proc. pen., dat prin Legea nr. 356/2006, conține un nou alineat, respectiv alin. (1)3, care prevede că plângerea greșit îndreptată se trimite organului judiciar competent, în cazul în care persoana vătămată nu parcurge etapele obligatorii și se adresează cu plângere direct instanței.

Întrucât petiționarul B.E. s-a adresat cu plângere direct instanței, fără a parcurge fazele obligatorii instituite prin dispozițiile legale anterior citate, Înalta Curte va constata că plângerea a fost greșit îndreptată și, în baza art. 278

1

alin. (1)3 C. proc. pen., va trimite plângerea formulată de petiționarul B.E. împotriva ordonanței nr. 709/P/2008 din 22 septembrie 2009 dată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, pentru soluționarea acesteia, în condițiile art. 278 C. proc. pen., de către procurorul șef al acestei secții.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

În baza art. 278

1

alin. (1)3 C. proc. pen., trimite plângerea formulată de petiționarul B.E. împotriva Ordonanței nr. 709/P/2008 din 22 septembrie 2009 dată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, spre competentă soluționare.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, azi 12 octombrie 2009.