ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 801/2013

Asupra cererii de revizuire de față, constată: Prin Decizia nr. 390/R din 31 ianuarie 2012, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, a admis în parte recursul declarat de pârâtul M.D. împotriva Sentinței civile nr. 4412 din 20 octombrie 2011 a Tribunalului Cluj, pronunțată în Dosarul nr. 3144/117/2010, pe care a modificat-o, în parte, în sensul că a respins în întregime acțiunea formulată de reclamanta SC P.C. SA. A respins ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC P.C. SA. împotriva aceleiași hotărâri. A respins cererea reclamantei pentru aplicarea unei amenzi judiciare, pârâtului-recurent. Împotriva Deciziei nr. 390/R din 31 ianuarie 2012 a Curții de Apel Cluj, secția I, a formulat cerere de revizuire, la data de 22 februarie 2012, reclamanta SC P.C.

SA solicitând anularea acesteia, ca fiind contrară Deciziei nr. 1685/R din 11 mai 2011 a aceleiași instanțe, invocând în drept dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. Revizuenta a solicitat a se da eficiență autorități de lucru judecat, dedusă din Decizia nr. 1685/R din 11 mai 2011 a Curții de Apel Cluj, prin care a fost deja dezlegată chestiunea vizând încetarea de drept a contractului individual de muncă al intimatului M.D., în timp ce, prin decizia a cărei anulare s-a solicitat a se constata, s-a reținut existența unui contract individual de muncă și legalitatea încasării salariilor, în baza acestuia, astfel că efectele Deciziei nr. 1685/R/2011 sunt anihilate integral, prin cea de-a doua decizie, ulterior pronunțată, hotărârile fiind astfel, contrare.

Ca atare, s-a susținut de către revizuentă că, prin decizia ulterior pronunțată, respectiv Decizia nr. 390/R din 31 ianuarie 2012 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă, în Dosarul nr. 3144/117/2010 s-a înfrânt ceea ce s-a judecat în dosarul nr. 3727/117/2010, prin Decizia nr. 1685/R din 11 mai 2011 a aceleiași instanțe, astfel că sunt incidente în cauză dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. Prin Decizia nr. 24/R din 10 aprilie 2012, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, verificându-și competența de soluționare a cererii de revizuire, și-a declinat competența de soluționare a acesteia, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport de prevederile art. 323 (2) C. proc.

civ., potrivit cărora "în cazul art. 322 pct. 7, cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța sau instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice." Astfel, cererea de revizuire a fost trimisă instanței supreme, fiind înregistrată pe rolul Secției I civile la data de 21 mai 2012, stabilindu-se termen pentru soluționare la data de 11 decembrie 2012. Prin întâmpinare, intimatul M.D. a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a administratorului special C.F. pentru revizuenta SC P.C. SA, față de împrejurarea că, prin Sentința civilă nr. 429 din 01 februarie 2012 a Tribunalului Cluj (rămasă irevocabilă) s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva SC P.C.

SA. S-a numit administrator judiciar provizoriu Cabinetul Individual de Insolvență "U.R.R.". S-a dispus desemnarea administratorului special. S-a dispus ridicarea dreptului de administrare al debitoarei, fiind invocate în susținerea excepției, prevederile art. 161 C. proc. civ. Înalta Curte, dând eficiență dispozițiilor art. 161 (2) C. proc. civ., va admite excepția lipsei calității de reprezentant a lui C.F. și va anula cererea de revizuire pentru următoarele considerente: Potrivit prevederilor art. 161 (1) C. proc.

civ., "Când instanța constată lipsa capacității de exercițiu al drepturilor procedurale a părții sau când reprezentantul părții nu face dovada calității sale, se poate da un termen pentru îndeplinirea acestor lipsuri". În speță, excepția a fost invocată prin întâmpinarea înregistrată la data de 5 decembrie 2012 (cu plic din 03 decembrie 2012), instanța supremă dispunând amânarea cauzei, în respectarea normei supletive, și nu imperative stipulate prin textul procedural mai sus invocat. Constatând apoi, că în raport de înscrisurile depuse la dosar, respectiv Sentința civilă nr. 492 din 01 februarie 2012 a Tribunalului Cluj și certificatul constatator emis de Oficiul Național al Registrului Comerțului -Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj nr. 567828/2010, administratorul revizuentei SC P.C.

SA, C.F. și-a pierdut dreptul de administrare al societății, acesta fiindu-i ridicat și întrucât aceasta nu a făcut dovada calității de administrator special, instanța apreciind că aceasta nu poate introduce și semna o cerere în numele revizuentei, în lipsa calității de reprezentant. Așa fiind, față de cele reținute, Înalta Curte constată că sunt aplicabile în cauză dispozițiile art. 161 (2) din același cod, în conformitate cu care dacă lipsurile privitoare la dovada calității de reprezentant nu se împlinesc, instanța va anula cererea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite excepția lipsei calității de reprezentant a lui C.F., și în consecință: anulează cererea de revizuire, ca fiind formulată de o persoană care nu are calitate de reprezentant. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 februarie 2013. Procesat de GGC - GV