ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 706/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 706/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
La data de 7 mai 2012, revizuenta SC G. România Asigurare-Reasigurare SA, în contradictoriu cu intimata D.A. a solicitat revizuirea Deciziei civile nr. 2740 din 5 aprilie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a litigii de muncă și asigurări sociale, această hotărâre fiind potrivnică cu Decizia nr. 2450 din 26 martie 2012 pronunțată de aceeași instanță în Dosarul civil nr. 30996/3/2012. În motivarea cererii, revizuenta a arătat în esență următoarele: La data de 28 iulie 2010, intimata D.A. a formulat o contestație împotriva deciziei de concediere nr. 378 din 25 mai 2010, solicitând reintegrarea în postul deținut anterior și obligarea revizuentei la plata salariilor indexate, majorate și reactualizate.
Prin Sentința civilă nr. 5672 din 31 mai 2011 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, acțiunea formulată de intimată a fost respinsă. Recursul declarat de către intimată împotriva acestei sentințe a fost respins prin Decizia civilă nr. 2450 din 26 martie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. A mai arătat revizuenta că, în conformitate cu regulile de ordine interioară și după emiterea deciziei de concediere nr. 378 din 25 mai 2010 și împlinirea termenului de preaviz a emis o altă decizie, nr. 497 din 29 iulie 2010 de încetare efectivă a contractului individual de muncă. Prin Sentința civilă nr. 6230 din 14 iunie 2011 pronunțată de Tribunalul București, secția a VII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost respinsă contestația formulată de intimata D.A.
împotriva deciziei de concediere nr. 497 din 29 iulie 2010. Recursul declarat de contestatoarea D.A. împotriva acestei sentințe a fost admis prin Decizia civilă nr. 2740 din 5 aprilie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a conflicte de muncă, în sensul că a admis contestația, a anulat decizia nr. 497 din 29 iulie 2010 și a dispus reintegrarea contestatoarei în funcția avută anterior concedierii, obligând revizuenta la plata unei despăgubiri egale, cu salariile indexate majorate și actualizate cu celelalte drepturi bănești. Susține revizuenta că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., respectiv existența a două hotărâri potrivnice, pronunțate în aceeași pricină și între aceleași părți, având același obiect și cauză.
În raport cu cele mai sus expuse revizuenta a solicitat anularea Deciziei civile nr. 2740 din 5 aprilie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII - a conflicte de muncă și asigurări sociale. Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri potrivnice date de instanțe de același grad sau grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane având aceeași calitate.
În interpretarea dispozițiilor acestui text urmează a se reține că revizuirea este admisibilă doar dacă sunt întrunite cumulativ condițiile: existența unor hotărâri definitive potrivnice, existența triplei identități de părți; obiect și cauză, hotărârile contradictorii să fi fost pronunțate în pricini diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția puterii de lucru judecat sau chiar dacă a fost ridicată să nu se fi discutat; să se ceară anularea celei de a doua hotărâri care s-a pronunțat cu încălcarea puterii lucrului judecat. Analizând cele două hotărâri invocate de revizuenta prin prisma prevederilor legale se constată că nu sunt îndeplinite condițiile de revizuire prevăzute de art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc.
civ., în sensul că nu există tripla identitate de obiect între Decizia civilă nr. 2450 din 26 martie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București și Decizia civilă nr. 2740 din 5 aprilie 2012 pronunțată de aceeași instanță. În prima decizie, obiectul acțiunii îl constituie decizia de concediere nr. 378 din 25 mai 2010 emisă de revizuentă, în timp ce în a doua decizie obiectul acțiunii îl constituie decizia de concediere nr. 497 din 29 iulie 2010. Nefiind întrunite condițiile prevăzute de art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., hotărârile nefiind contradictorii, cererea de revizuire formulată în cauză va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta SC G. România Asigurare-Reasigurare SA împotriva Deciziei nr. 2740 din 5 aprilie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 43166/3/2010. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 februarie 2013. Procesat de GGC - DG
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.