CASE OF STANCIU v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the SCM Romania and IER

©Documentul a fost pus la dispoziție cu sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii din România (

www.csm1909.ro

) și al Institutului European din România (

www.ier.ro

). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC.

©The document

was made available with the support of the Superior Council of Magistracy of Romania (

www.csm1909.ro

) and the European Institute of Romania (

www.ier.ro

). Permission to re-publish this translation has been granted for the sole purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.

Traducere din limba franceză

Consiliul Europei

Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Secția a III-a

HOTĂRÂREA

din 25 ianuarie 2007

Cerere nr. 185/04

prezentată de Ionel Mărgărit STANCIU împotriva României

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a III-a), statuând la data de 8 februarie 2007 în cadrul unei camere formate din:

Domnii

B.M. Zupan

č

i

č

, președinte,

J. Hedigan,

C. Bîrsan,

Doamnele E. Fura- Sandström,

A. Gyulumyan,

Domnul

David Thor Björgvinsson,

Doamna I. Ziemele, judecători, și

Domnul S, Quesada, grefier de secție,

Având în vedere cererea menționată anterior înaintată la data de 30 octombrie 2003,

Având în vedere decizia Curții de a se prevala de

art. 29 alin. 3

din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și fondul cauzei,

Având în vedere declarațiile formale de acceptare a unei soluționări amiabile a cauzei,

După ce a deliberat asupra ei, a pronunțat următoarea hotărâre:

ÎN FAPT

Reclamantul, Domnul Ionel Mărgărit Stanciu este cetățean român, s-a născut în 1950 și are domiciliul în Sibiu. Guvernul român (

Guvernul

)

)

a fost reprezentat de agentul guvernamental, doamna Beatrice Ramașcanu, de la Ministerul Afacerilor Externe.

Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de către părți, se pot rezuma după cum urmează.

Din cauza restructurării armatei și poliției, începută încă din 1995, au fost adoptate mai multe măsuri legislative cu scopul de a încuraja militarii și polițiștii să ceară trecerea lor în rezervă și, în consecință, pensionarea lor anticipată.

În această privință, în afara pensiei, statul le-a acordat compensații scutite de impozit și calculate în raport cu solda lor lunară brută.

La cererea sa, la 29 februarie 2000, reclamantul, subofițer de poliție, a fost trecut în rezervă și pensionat anticipat având dreptul la pensie și la compensațiile menționate anterior. În momentul plății acestor compensații, Ministerul de Interne a scăzut cifra impozitului din venit.

Printr-o acțiune înaintată la Judecătoria Sibiu împotriva Ministerului de Interne reclamantul a cerut rambursarea sumei reținută cu titlu de impozit, majorată din cauza inflației.

Ministerul a contestat acțiunea. El a considerat că fiind asimilate salariilor plățile compensatorii erau supuse impunerii.

Printr-o sentință din 4 aprilie 2001 instanța, considerând că compensațiile litigioase nu erau de natură salarială și că erau scutite de impozit, a admis acțiunea și a condamnat Ministerul să ramburseze reclamantului suma cerută. Ea a condamnat de asemenea Ministerul să repare prejudiciul suferit de reclamant din cauza devalorizării acestei sume, adică în total 58.987.710 lei românești (ROL).

La apelul ministerului, printr-o hotărâre definitivă din 12 iulie 2001, tribunalul județean Sibiu a confirmat temeinicia sentinței pronunțate în primă instanță.

Această hotărâre devenind definitivă, reclamantul a încasat, la o dată neprecizată, suma ce făcea obiectul litigiului.

Procurorul general al României a formulat în fața Curții Supreme de Justiție un recurs în anulare împotriva celor două decizii menționate anterior. El a menționat că interpretând legislația internă tribunalele comiseseră erori grave de drept, ce au condus la o soluționare greșită a litigiului.

Printr-o hotărâre din 7 mai 2003, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul, a casat deciziile contestate și, în fond, a respins acțiunea reclamantului. Ea a concluzionat că plățile compensatorii erau de natură salarială, fiind prin urmare supuse impozitului.

La cererea Ministerului de Interne, printr-o sentință din 26 septembrie 2005, Judecătoria Sibiu a condamnat reclamantul să ramburseze suma litigioasă. Reclamantul a formulat o contestare la executare. Procedura este încă în curs.

PLÂNGERI

ÎN DREPT

La data de 4 mai 2005 Guvernul și-a exprimat dorința de a soluționa pe cale amiabilă prezenta cauză.

La 22 iunie 2006 grefa a trimis părților declarațiile în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei.

La 1 septembrie 2006 Curtea a primit de la Guvern declarația următoare

:

«

Subsemnata, Beatrice Ramascanu, agent guvernamental român în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, declar că Guvernul român se oferă să-i plătească domnului Ionel Mărgărit Stanciu, cu titlu gratuit, suma de 1.250 euro în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei având la bază cererea în curs în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.

Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu moral precum și costurile și cheltuielile, va fi transformată în lei românești la cursul de schimb valabil la data efectuării plății și va fi scutită de orice fel de impozit ce ar fi eventual aplicabil. Se va plăti în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțată în conformitate cu

art. 37 alin. 1

din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În caz de neplată, Guvernul se obligă să plătească, începând de la data expirării termenului amintit și până la momentul plății efective a sumei respective, o dobândă simplă, a cărei rată este egală cu rata dobânzii pentru facilitatea de credit marginal practicată de Banca Centrală Europeană, la care se vor adăuga trei puncte procentuale. Această plată va însemna soluționarea definitivă a cauzei.

Guvernul se obligă să renunțe la orice pretenție împotriva reclamantului în privința faptelor care s-au aflat la originea cererii amintite, inclusiv la executarea forțată a hotărârii Curții Supreme de Justiție din 7 mai 2003 sau oricărei alte decizii de condamnare a reclamantului la rambursarea sumei litigioase.

»

La 27 iulie 2006 Curtea a primit declarația următoare semnată de reclamant

:

«

Subsemnatul, Ionel Mărgărit Stanciu, constat că Guvernul român este dispus să-mi plătească, cu titlu gratuit, suma de 1.250 euro în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei având la bază cererea în curs în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.

Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu moral precum și costurile și cheltuielile, va fi transformată în lei românești la cursul de schimb valabil la data efectuării plății și va fi scutită de orice fel de impozit ce ar fi eventual aplicabil. Ea va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțată în conformitate cu

art. 37 alin. 1

din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Începând de la data expirării termenului amintit și până la momentul plății efective a sumei respective, se va plăti o dobândă simplă, a cărei rată este egală cu rata dobânzii pentru facilitatea de credit marginal practicată de Banca Centrală Europeană, la care se vor adăuga trei puncte procentuale.

Am constatat de asemenea că Guvernul român se obligă să renunțe la orice pretenție în privința faptelor care s-au aflat la originea cererii, inclusiv la executarea forțată a hotărârii Curții Supreme de Justiție din 7 mai 2003 sau oricărei alte decizii de condamnare a reclamantului la rambursarea sumei litigioase.

Accept această propunere și renunț de altfel la orice pretenție împotriva României în privința faptelor aflate la originea cererii respective. Declar cauza definitiv soluționată.»

Curtea ia act de soluționarea pe care amiabilă la care au ajuns părțile. Ea consideră că aceasta se inspiră din respectarea drepturilor omului pe care le recunosc Convenția și Protocoalele sale (art. 37 alin. 1

in fine

din Convenție). În consecință, se pune capăt aplicării

art. 29 alin. 3

din Convenție și se scoate cauza de pe rol.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

CURTEA,

ÎN UNANIMITATE:

Decide să scoată cererea de pe rol.

Bostjan M. Zupan

č

i

č

,

președinte

Santiago Quesada,

grefier