ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6987/2012

Asupra conflictului

de competență constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Tribunalului Dolj la data de 2 februarie 2011, reclamantul P.I.D. a solicitat,

în contradictoriu cu pârâta C.P.S. a M.A.N., anularea deciziei de pensie din 31

decembrie 2010 și menținerea drepturilor de pensie stabilite prin decizia nr.

X/2003, precum și plata sumei reprezentând diferența dintre pensii, cu dobânda

legală.

Tribunalul Dolj,

secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin Sentința nr. 3084 din 2

martie 2011 a declinat competența de soluționare a contestației în favoarea

Tribunalului București.

S-a reținut că în

speță se contestă o decizie emisă de un alt organ decât C.N.P.A.S. sau casele

teritoriale de pensii, astfel încât instanța competentă să soluționeze

litigiul, în raport de art. 156 din Legea nr. 19/2000, este cea de la

domiciliul sau sediul pârâtului, respectiv Tribunalul București.

Tribunalul București,

secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin Sentința civilă

nr. 6191 din 27 iunie 2012 a admis excepția necompetenței teritoriale. A

declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj. A

constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat cauza Înaltei

Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării.

S-a reținut că Legea

nr. 19/2000 a fost abrogată de Legea nr. 263/2010, la intrarea căreia în

vigoare a fost modificată competența teritorială de soluționare a cererilor cu

privire la deciziile emise de casele teritoriale de pensii sau casele de pensii

sectoriale (fostele case de pensii ale M.A.N., M.A.I. și S.R.I.), în sensul că

acestea se soluționează de către instanța de la domiciliul reclamantului.

S-a constatat, de

asemenea, că decizia a cărei anulare se solicită a fost emisă în baza Legii nr.

119/2010, însă acțiunea a fost formulată după intrarea în vigoare a Legii nr.

263/2010, motiv pentru care s-a făcut aplicarea art. 725 C. proc. civ.

Deși s-a reținut că

Legea nr. 119/2010 nu face trimitere la dispozițiile C. proc. civ., întrucât

acestea reprezintă legea generală în materie, s-a apreciat că și în cazul în

care o lege specială trimite la o normă de procedură abrogată, respectivul text

trebuie interpretat că face trimitere la norma specială de procedură din noua

lege care a înlocuit vechea prevedere.

O lege abrogată nu

poate ultraactiva pentru a impune o competență diferită de cea stabilită de

noua lege ale cărei norme de procedură trebuie să fie de imediată aplicare,

chiar și prevederile Curții Europene a Drepturilor Omului pentru o judecată

echitabilă statuând respectarea normelor de procedură în vigoare la momentul

judecății.

Regulatorul de

competență urmează a fi pronunțat în favoarea Tribunalului Dolj, în

considerarea argumentelor ce succed.

În stabilirea

instanței competentă teritorial să soluționeze prezenta cauză, trebuie corect

interpretate dispozițiile legale ce vizează aplicarea legilor în timp, în

funcție de succesiunea acestora.

Astfel, este adevărat

că art. 156 din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data emiterii deciziei a cărei

anulare se solicită, prevedea că se adresează instanței în a cărei rază

teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul, cererile îndreptate

împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii, celelalte

cereri adresându-se instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul

sau sediul pârâtul.

Textul menționat mai

sus a fost însă abrogat expres prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice.

Prin dispozițiile

cuprinse la art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 s-a reglementat

competența de soluționare a cererilor îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor

teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, prevăzându-se

că acestea se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are

domiciliul ori sediul reclamantul.

Aceste prevederi

reprezintă o derogare de la dispozițiile alin. (2) al textului de lege

menționat, conform cărora "celelalte cereri se adresează instanței în a

cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul", de natură a

facilita accesul la instanță al persoanelor îndreptățite.

Trebuie precizat

totodată că față de dispozițiile legii vechi, Legea nr. 263/2010 a introdus

noțiunea de case de pensii sectoriale, care sunt, de fapt, succesoarele de

drept ale fostelor structuri organizatorice responsabile cu pensiile din

M.A.N., M.A.I. și S.R.I., structuri care au fost desființate și ale căror

atribuții, potrivit art. 135 din lege, sunt stabilite prin hotărâre de Guvern.

În ceea ce privește

aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 263/2010 unei acțiuni formulate după

intrarea actului normativ în vigoare, dar care privește o decizie emisă în baza

legii vechi, respectiv Legea nr. 119/2010, se reține că potrivit art. 725 alin.

(1) C. proc. civ., care reprezintă dreptul comun în materie (art. 156 din Legea

nr. 263/2010 stipulează că prevederile legii, referitoare la jurisdicția

asigurărilor sociale, se completează cu dispozițiile C. proc. civ.),

dispozițiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în

vigoare, inclusiv proceselor în curs de judecată începute sub legea veche,

precum și executărilor silite începute sub acea lege.

În considerarea celor

ce preced, având în vedere că reclamantul are inclusiv domiciliul procesual

ales în județul Dolj, competența soluționării acțiunii formulată de acesta

revine Tribunalului Dolj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 noiembrie 2012.

Procesat de GGC - AA