ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5307/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5307/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar constată următoarele:
Curtea de Apel Bacău
a fost învestită la data de 7 iulie 2010 cu judecata contestației în anulare în
materia contenciosului administrativ, promovată de contestatorul D.C.D.,
împotriva sentinței civile nr. 18 din 12 februarie 2010 pronunțată de Curtea de
Apel Bacău - secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în
Dosarul nr. 568/32/2009, în contradictoriu cu pârâții Comisia de evaluare a
Persoanelor cu Handicap Bacău și Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de
Șanse – Comisia Superioară de evaluare a Persoanelor cu Handicap.
Prin încheierea din
data de 24 septembrie 2010 s-a dispus suspendarea judecării cauzei pentru lipsa
părților, în temeiul dispozițiilor art. 242 pct. 2 C. proc. civ.
Prin Sentința nr. 216
din 9 decembrie 2011, instanța a constatat perimată contestația în anulare
formulată de dumbravă D.C.D.
A reținut curtea de
apel că pricina a rămas în nelucrare timp de 1 an de la suspendare, din culpa
părților, astfel încât a făcut aplicarea dispozițiilor art. 248 alin. (1) și (3)
C. proc. civ. și a constatat perimată cauza.
Împotriva acestei
sentințe a declarat recurs contestatorul D.C.D., criticând-o pentru
nelegalitate și netemeinicie, fără a invoca vreunul dintre motivele prevăzute
de art. 304 C. proc. civ.
În esență, solicită instanței
de recurs să remedieze toate erorile efectuate cu ocazia judecății pricinii și
să mențină valabilă prima sentință a Curții de Apel Bacău pronunțată în
favoarea sa și acordarea gradului II de handicap.
Recursul este
nefondat.
Analizând actele și
lucrările dosarului, în raport de recursul formulat și dispozițiile legale
incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru
considerentele expuse în continuare.
Prin încheierea din
data de 24 septembrie 2010 s-a dispus suspendarea judecării cauzei pentru lipsa
părților, în temeiul dispozițiilor art. 242 pct. 2 C. proc. civ.
La data de 25
noiembrie 2011, Curtea de Apel Bacău a repus, din oficiu, cauza pe rol, pentru
a se discuta excepția perimării contestației în anulare, acordând termen de
judecată în acest sens pe data de 9 decembrie 2011, cu citarea părților.
Din practicaua
sentinței recurate rezultă că la apelul nominal s-a prezentat contestatorul D.C.D.,
personal, care a pus concluzii în sensul constatării perimării contestației în
anulare.
Potrivit
dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., o
rice cerere de chemare în
judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de
reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor
dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.
Prin
sentința recurată, curtea de apel a constatat, în mod corect că, în cauză, nu
s-au îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe sau suspenda perimarea,
potrivit prevederilor art. 249 – 251 C. proc. civ.
, făcând aplicarea
dispozițiilor
art. 252 alin. (1) din același cod și constatând din oficiu perimarea
recursului.
Având în
vedere cele reținute mai sus și, cum din verificările efectuate pe calea
controlului judiciar, Înalta Curte nu a constatat niciun motiv de nelegalitate
în raționamentul Curții de Apel Bacău, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.
(1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de D.C.D., împotriva sentinței nr. 216 din 9 decembrie 2011 a Curții de Apel Bacău – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca
nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 12 decembrie 2012.