ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3482/2013

Deliberând, în condițiile art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra conflictului negativ de competență de față constată următoarele: Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Găești la data de 4 mai 2012 sub nr. 2215/232/2012, petentul I.D. a solicitat anularea procesului verbal de contravenție din 10 aprilie 2012 încheiat de intimata C.N.A.D.N.R. SA-C. Prin încheierea din 20 februarie 2013, Judecătoria Găești a dispus, în temeiul art. XXIII alin. (1) și (4) din Legea nr. 2/2013, scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea acesteia Judecătoriei Slatina, ca instanța competentă de la domiciliul petentului. Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 26 februarie 2013 sub nr. 2215/232/2012.

Judecătoria Slatina, prin sentința civilă nr. 4878 din 24 aprilie 2013, și-a declinat, la rândul său, competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găiești și, constatând ivit conflictul negativ de competență, în temeiul art. 22 alin. (3) C. proc. civ., l-a înaintat spre soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pentru a decide astfel, instanța Judecătoriei Slatina a reținut următoarele: Prin procesul-verbal de constatare a contravenției din 10 aprilie 2012 s-a reținut în sarcina petentului săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002. S-a menționat ca loc al săvârșirii contravenției Autostrada A1 km 70+ 460 m, P., județul Dâmbovița care, potrivit H.G.nr.

337/1993 se află în circumscripția Judecătoriei Găești. Judecătoria Găești a declinat soluționarea cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina în temeiul dispozițiilor art. XXIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013. Potrivit art. XXIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, procesele în primă instanță, precum și căile de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, în curs de judecată la data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a competenței instanțelor legal învestite, se judecă de instanțele devenite competente potrivit prezentei legi. Art. XXIII se referă la procesele în primă instanță în materia contenciosului administrativ și fiscal, nu și în materie contravențională iar dispozițiile art. III din Legea nr. 2/2013 se aplică doar proceselor începute după intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013 iar nu și celor în curs de soluționare, având în vedere principiul neretroactivității legii civile.

Pe cale de consecință, în prezenta cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 10 din OG 15/2002 raportat la art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 care prevede că instanța competentă în soluționarea plângerii contravenționale este instanța de la locul săvârșirii contravenției, în speță Judecătoria Găiești. Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găiești pentru considerentele care succed. Obiectul cauzei este plângerea contravențională prin care a fost contestat procesului verbal de contravenție din 10 aprilie 2012, întocmit de intimata C.N.A.D.N.R. - SA - C. Prin procesul-verbal încheiat la data de 10 aprilie 2012, la sediul agentului constatator, s-a reținut că la data de 18 noiembrie 2011, pe Autostrada A1 km 70 + 460 m P., jud.Dâmbovița, vehiculul cu nr. de înmatriculare, XXX aparținând petentului a circulat fără a deține rovinieta valabilă, proba facându-se cu imaginea foto.

Potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, competența soluționării plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii aparține judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția. Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., aduce modificări O.G. nr. 2/2001, prin art. III alin. (2) care introduce după art. 10 din O.G. nr. 15/2002, art. 10 1 : „prin derogare de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001 (… ) plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul." Această normă de competență teritorială derogatorie de la dispozițiile O.G.

nr. 2/2001 este cuprinsă în Secțiunea a 2-a din Legea nr. 2/2013, ce poartă denumirea de „Modificarea și completarea unor acte normative în materie contravențională și în materia contenciosului administrativ și fiscal", legiuitorul făcând așadar, distincția între cele două materii.

Însă, potrivit dispozițiilor art. XXIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, cuprinse în capitolul Dispoziții tranzitorii și finale: „procesele în primă instanță, precum și căile de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, în curs de judecată la data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a competenței instanțelor legal învestite se judecă de instanțele devenite competente potrivit prezentei legi." De asemenea, alin. (2) și (3) din art. XXIII precizează în mod detaliat la ce instanțe și la ce cauze se referă alin. (1), respectiv: (2)„Recursurile aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la data intrării în vigoare a prezentei legi și care, potrivit prezentei legi, sunt de competența Curților de Apel, se trimit la Curțile de Apel" și (3) „Procesele în curs de judecată în primă instanță în materia contenciosului administrativ și fiscal aflate la data intrării în vigoare a prezentei legi pe rolul curților de apel și care, potrivit prezentei legi, sunt de competența Tribunalelor se trimit la Tribunale." Drept urmare, din interpretarea teleologică și sistematică a dispozițiilor legii, se constată că art. XXIII din Legea nr. 2/2013 se referă în mod restrictiv la procesele în materia contenciosului administrativ și fiscal, nu și în materie contravențională.

Așadar, de vreme ce art. XXIII nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la materia contravențională, prevederile Legii nr. 2/2013 nu sunt aplicabile în această materie, chiar dacă materia contravențiilor constituie dispoziții de drept public și nu de drept privat. Totodată, prevederile Legii nr. 2/2013 se impun a fi interpretate în mod unitar, deoarece prin acest act normativ se aduc modificări în mai multe materii (procedură penală, contravenții, contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale), iar dispozițiile art. XXIII alin. (1) se referă doar la procesele în materia contenciosului administrativ și fiscal, nefiind posibilă o interpretare extensivă, în sensul că ar fi aplicabile și proceselor în alte materii.

Având în vedere considerentele reținute, dispozițiile art. III din Legea nr. 2/2013 care dispun în sensul că: „După art. 10 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 82/1.02.2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou art., art. 10 1 , cu următorul cuprins: "Art. 10 1 . - Prin derogare de la dispozițiile O.G. nr. 2/200L aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul," se aplică numai proceselor în materie contravențională începute după intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013, nu și celor în curs de soluționare.

Or, în speță, plângerea contravențională a fost introdusă anterior adoptării Legii nr. 2/2013, respectiv la data de 04 mai 2012. Locul săvârșirii contravenției reținute în sarcina petentului a fost Autostrada A 1 km70 + 460 m P., jud.Dâmbovita, zonă situată în circumscripția Judecătoriei Găiești, așa încât, în raport de art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/200, această instanță este competentă să soluționeze cauza, având în vedere caracterul absolut al competenței teritoriale reglementate în materie contravențională.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găești. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 iunie 2013.