ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1747/2014
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1747/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra cauzei de față, constată
următoarele:
Prin
încheierea din 25 martie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în Dosar nr.
1952/1/325/2007, în baza dispozițiilor art. 243 pct. 5 C. proc. civ. s-a dispus
suspendarea judecării apelurilor declarate de reclamanta SC P. SA Timișoara,
precum și de pârâta SC L. SRL Timișoara împotriva sentinței civile nr. 1782 din
14 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul Timișoara, până la arătarea
lichidatorului judiciar numit pentru reclamantă, potrivit dispozițiilor art. 245
pct. 2 C. proc. civ.
În motivarea încheierii s-a reținut că
există o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care a fost anulată numirea
lichidatorului judiciar care a procedat la distribuirea bunurilor aparținând SC
P. SA către terții acționari și că fată de conținutul acestei hotărâri,
concluzia care se impune este că toate actele îndeplinite la cererea acestui
lichidator judiciar, inclusiv operațiunea de radiere a SC P. SA de la Registrul
Comerțului, sunt anuiabile, trebuind să fie reluată procedura reorganizării
judiciare, cu consecința reactivării capacității procesuale a reclamantei.
Că în cauză există obligația
reprezentării societății reclamante, aflate în insolvență, de către lichidator
judiciar desemnat în condițiile legii speciale, care să asigure reprezentarea
valabilă a părții în litigiul de față, vizând drepturile pretinse de societatea
aflată în procedura reorganizării, fiind astfel incidente dispozițiilor art. 243
pct. 5 C. proc. civ.,
Împotriva acestei încheieri a declarat
recurs pârâta SC L. SRL, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C.
proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a
susținut că în mod greșit a reținut instanța că apelanta reclamantă se află în
procedura reorganizării judiciare și a falimentului în condițiile în care
societatea este dizolvată, urmare a Deciziei nr. 119/R/2011 și intrată în
lichidare potrivit Legii nr. 11/1990, nefiind incidente dispozițiile Legii nr. 85/2005
privind procedura insolvenței.
În mod greșit instanța de apel a
respins cererea de numire a unui curator, prin raportare la dispozițiile Legii nr.
85/2006 care ar fi imperative și se aplică cu prioritate.
Dispozițiile Legii nr. 85/2006,
reținută de instanță ca fiind incidente în cauză, sunt străine de natura
pricinii.
A arătat recurenta că într-o altă
cauză, societatea în lichidare SC P. SA a fost reprezentată de un curator
special, iar refuzul instanței de a numi un curator special constituie o
încălcare a dispozițiilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Procedura falimentului este
reglementată de Legea specială nr. 85/2006 și nu trebuie confundată cu
procedura lichidării judiciare reglementată de Legea nr,31/1990.
Prin Decizia nr. 119/R/2011 a Curții
de Apel Timișoara s-a dispus dizolvarea societății reclamante iar potrivit art.
237 alin. (6) din Legea nr. 31/1990 după rămânerea definitivă a hotărârii de
dizolvare, persoana juridică intră în lichidare, potrivit acestei legi.
Prin suspendarea judecății în baza
dispozițiilor art. 243 alin. (5) C. proc. civ., urmarea reținerii că societatea
reclamantă se află în procedura reorganizării judiciare, instanța a făcut o
greșită interpretare și aplicare a legii.
Recursul este fondat pentru
următoarele, considerente:
Dispozițiile legale cuprinse în art. 243
C. proc. civ. sunt destinate a garanta dreptul de apărare ai părților și a
asigura principiul eontradictoriaîitătii.
Apariția oricăreia dintre
împrejurările prevăzute de art. 243 C. proc. civ., determină suspendarea de
drept a judecății.
Pentru ca efectul suspensiv al
judecății să opereze este necesar ca instanța să verifice întrunirea
condițiilor de textul menționat.
În unele împrejurări efectul suspensiv
poate fi evitat de către partea interesată, care poate să ia măsurile care se
impun pentru continuarea judecății, cu respectarea dreptului la apărare și
asigurarea principiului eontradictoriaîitătii.
Potrivit dispozițiilor art. 243 alin.
(1) pct. 5 C. proc. civ.,judecata se suspendă de drept prin deschiderea
procedurii reorganizării judiciare și a falimentului asupra reclamantului, în
temeiul unei hotărâri judecătorești irevocabile".
Potrivit adresei din 1 februarie 2014
a Tribunalului Timiș, a certificatului constatator O.R.C. din 12 februarie 2014
și listingului cauzelor privind pe SC P. SA, pe rolul acestei instanțe nu
există nicio cauză în materia insolvenței, prevăzute de Legea nr. 85/2006, față
de această parte, mențiunile fiind în sensul că aceasta a fost radiată.
Se constată că în mod greșit s-a
reținut că reclamanta se află în procedura reorganizării și a falimentului,
respectiv sub incidența Legii nr. 85/2006 și că astfel ar fi incidente
dispozițiile art. 243 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Societatea comercială reclamantă se
află în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, care este pe
deplin aplicabilă și în ce privește numirea lichidatorului judiciar.
Având în vedere că în cauză nu sunt
incidente dispozițiile art. 243 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., societatea
reclamantă nefiind în procedura reorganizării și a falimentului, în mod greșit
s-a dispus suspendarea judecății.
Având în vedere aceste considerente,
urmează ca în baza dispozițiilor art. 312 C. proc. civ. a se admite recursul, a
se casa încheierea și a se trimite cauza pentru continuarea judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta SC
L. SRL împotriva încheierii de ședință din 25 martie 2014 a Curții de Apel
Timișoara pronunțată în Dosarul nr. 1952/1/325/2007, pe care o casează.
Trimite cauza pentru continuarea
judecății la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi
4 iunie 2014.