ÎCCJ, Secția penală

Asupra cererii de strămutare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11 februarie 2013, petentul P.I.C. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 22/185/2013 aflat pe rolul Judecătoriei Bălcești, către o altă instanță în grad egal, invocând faptul că imparțialitatea judecătorilor care compun completul de judecată este afectată de faptul că părțile adverse din acest dosar sunt susținute de persoane aflate în funcții de conducere la nivel local (primar, secretar al Primăriei, inginerul agricol) precum și de șeful postului local de Poliție. Verificând actele și lucrările dosarului, în baza informațiilor prezentate în adresa Tribunalului Vâlcea nr. 2/S/2013 din 11 martie 2013, Înalta Curte constată că, la data de 9 ianuarie 2013, petentul P.I.C.

a formulat plângere împotriva Rezoluției nr. 1253/P/2011 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bălcești prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimatul P.V., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 208 și art. 220 C. pen. Se arată că primul termen de judecată a fost fixat la 29 ianuarie 2013, când s-a dispus amânarea cauzei, la cererea întemeiată pe motive medicale a intimatului P.V., pentru data de 19 februarie 2013. La acest termen, cauza a fost amânată pentru soluționarea cererii de strămutare formulată de petentul P.I.C. Tribunalul Vâlcea precizează că nu are posibilitatea de a verifica dacă primarul localității, secretarul Primăriei și inginerul agricol sunt "corupți" sau sunt apărați de organele de poliție, însă a evidențiat faptul că la Judecătoria Bălcești există condițiile unei soluționări obiective și imparțiale a cauzei.

Cererea de strămutare este nefondată. Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o instanță competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părți are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenții judiciari sau grefierii instanței. În cauză, niciuna dintre cerințele art. 55 alin. (1) nu sunt întrunite, aspectele invocate de petent nefiind circumscrise situațiilor care, potrivit textului de lege invocat, justifică strămutarea cauzei.

În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului, dar și din perspectiva celui interesat. La acest control al imparțialității, instanța învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului interesat. Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

Înalta Curte constată că aspectele invocate de petent nu pot fi apreciate ca reprezentând motive de bănuială legitimă, întrucât nu s-a specificat și argumentat modul în care ar putea fi afectată imparțialitatea judecătorilor care compun completul de judecată, în raport de împrejurarea - nedovedită - că primarul localității, secretarul Primăriei și inginerul agricol sunt "corupți" sau sunt apărați de organele de poliție. Instanța apreciază că bănuiala legitimă poate viza situații sociale din cele mai diverse, care însă, trebuie în mod necesar să fie legate de posibilitatea influențării magistraților în soluționarea dosarului a cărui strămutare se solicită.

Ori, în speță, Înalta Curte constată că suspiciunile petentului, în sensul existenței unei bănuieli legitime a afectării imparțialității și obiectivității magistraților datorită pretinsei corupții a unor persoane ce nici măcar nu au calitatea de părți în Dosarul nr. 22/185/2013 al Judecătoriei Bălcești, sunt, în realitate, nemulțumiri față de soluția magistraților de neîncepere a urmăririi penale privindu-l pe intimatul P.V. Față de considerentele arătate, se constată că aspectele invocate de petent nu pot știrbi în vreun mod imparțialitatea judecătorilor și nu pot constitui motive de suspiciune cu privire la posibila nepărtinire a instanței învestită cu soluționarea cauzei. În raport de împrejurările concrete examinate, văzând prevederile art. 55 alin. (2) C. proc.

pen., Înalta Curte apreciază că temerile petentului nu sunt justificate. Ca atare, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, cererea va fi respinsă. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul P.I.C. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 22/185/2013 al Judecătoriei Bălcești. Obligă petentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 30 aprilie 2013. Procesat de GGC - LM