ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5412/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5412/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de
Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal reclamanta
Asociația Proprietarilor de Terenuri Agricole și Forestiere P., în
contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului și Pădurilor, a formulat
contestație împotriva Hotărârii Comisiei de Soluționare a Contestațiilor
cuprinsă în Procesul-Verbal nr. 218.675 din 7 iunie 2011, prin care s-a dispus
în Anexa nr. 2, la poziția 13 admiterea contestației formulată de RNP -
Direcția Silvică Sibiu, formulată cu privire la atribuirea către Asociația de
Vânătoare Valea P. a gestiunii Fondului Cinegetic nr. X Bâlea.
Reclamanta a
solicitat instanței următoarele:
- modificarea
Hotărârii Comisiei de Soluționare a Contestațiilor cuprinsă în Anexa nr. 2
poziția 13 a Procesului-Verbal nr. 218.675 din 7 iunie 2011, în sensul
respingerii contestației formulate de RNP - Direcția Silvică Sibiu cu privire
la atribuirea către Asociația de Vânătoare Valea P. a gestiunii Fondului
Cinegetic nr. X Bâlea, pe cale de excepție, ca fiind introdusă de o persoană
fără personalitate juridică și fără capacitate de exercițiu, iar pe fond, ca
neîntemeiată,
- menținerea ca
temeinică și legală a Hotărârii Comisiei de Atribuire a dreptului de gestionare
a faunei din cuprinsul fondurilor cinegetice cuprinsă în Anexa nr. 2A poziția
143 a Procesului-Verbal nr. 218.411 din 27 mai 2011 prin care s-a constatat că
Asociația Proprietarilor de Terenuri Agricole și Forestiere P. îndeplinește
condițiile prevăzute de art. 3 alin. (1) și art. 4 din Regulamentul aprobat
prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1221/2010 cu modificările și
completările ulterioare pentru propunerea Asociației de Vânătoare Valea P. ca
gestionar al Fondului Cinegetic nr. X Bâlea;
- obligarea pârâtului
la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii,
reclamanta a arătat că la data de 27 mai 2011, Ministerul Mediului și Pădurilor
a dat publicității pe site-ul său www secțiunea „Păduri-Vânătoare"
rezultatul lucrărilor Comisiei de atribuire a dreptului de gestionare a faunei
din cuprinsul fondului cinegetic (constituită prin Ordinul Ministerului
Mediului și Pădurilor nr. 1221/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind
atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice, cu modificările și completările
ulterioare) în urma analizării dosarelor depuse pentru atribuirea dreptului de
gestionare a faunei cinegetice din cuprinsul fondurilor cinegetice care au
făcut obiectul Anunțului MMP din 18 aprilie 2011.
Cu privire la Fondul
Cinegetic nr. X Bâlea, Comisia a validat propunerea Asociației Proprietarilor
de Terenuri Agricole și Forestiere P. făcută în conformitate cu dispozițiile
art. 3 alin. (1) și art. 4 din Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului
mediului și pădurilor nr. 1221/2010, cu modificările și completările ulterioare
pentru numirea Asociației de Vânătoare P. ca gestionar al respectivului fond
cinegetic.
Acest rezultat a fost
publicat în Anexa nr. 2A poziția nr. 143 la Procesul-Verbal nr. 218.411 din 27
mai 2011, constatându-se că Asociația de Vânătoare Valea P., propusă de către
Asociația Proprietarilor de Terenuri Agricole și Forestiere P. îndeplinește
condițiile prevăzute de lege pentru gestionarea Fondului Cinegetic nr. X Bâlea
de pe raza județului Sibiu.
Împotriva acestei
Hotărâri a formulat contestație RNP - Direcția Silvică Sibiu, a cărui conținut
nu a fost adus la cunoștința reclamantei de către Ministerul Mediului și
Pădurilor până în prezent, în ciuda numeroaselor solicitări adresate MMP.
A mai arătat
reclamanta că a luat cunoștință de admiterea contestației formulate de RNP -
Direcția Silvică Sibiu la data de 7 iunie 2011, data la care a fost publicat pe
site-ul www Procesul-Verbal nr. 218.675 din 7 iunie 2011 unde, în Anexa nr. 2
la poziția nr. 13 era menționat rezultatul contestației depuse de RNP -
Direcția Silvică Sibiu, în sensul că: „Asociația de Proprietari de Terenuri
Agricole și Forestiere P. nu face în mod legal dovada includerii la asociație a
suprafețelor deținute de Composesoratul IS și Composesoratul BS și nici dovada
deținerii în proprietate, iar după recalcularea suprafeței deținută de
Asociația de Proprietari de Terenuri Agricole și Forestiere P. pe fondul
cinegetic nr. X Bâlea rezultă că aceasta nu îndeplinește condiția prevăzută de
art. 3 alin (1) lit. a) din Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului
mediului și pădurilor nr. 1221/2010, cu modificările și completările ulterioare
în ceea ce privește deținerea în asociație a peste 50% din suprafața fondului
cinegetic nr. X Bâlea. În consecință, Asociația de Proprietari de Terenuri
Agricole și Forestiere P. nu face dovada îndeplinirii condițiilor pentru
atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice ".
Împotriva acestei
Hotărâri a Comisiei de analiza a contestațiilor, reclamanta a formulat plângere
prealabilă adresată Ministerului Mediului și Pădurilor, în calitate de
autoritate ierarhic superioară și având în vedere că Ministerul Mediului și
Pădurilor nu a soluționat plângerea prealabilă în termenul prevăzut de art. 2
alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004, reclamanta a formulat prezenta
acțiune în temeiul art. 8 și art. 11 din Legea nr. 554/2004.
Contestația Direcției
Silvice Sibiu cu privire la atribuirea către Asociația de Vânătoare Valea P. a
gestiunii Fondului Cinegetic nr. X Bâlea a fost formulată în primul rând de
către o entitate fără personalitate juridică, deci fără capacitate de
exercițiu, astfel încât se impune respingerea acesteia pe cale de excepție ca
fiind introdusă de o persoana fără personalitate juridică și fără capacitate de
exercițiu. Direcția Silvică Sibiu este o unitate fără personalitate juridică
din structura Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, ca de altfel toate
direcțiile silvice din România, potrivit art. 2 alin. (1) din H.G. României nr.
229/2009 privind reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva și
aprobarea regulamentului de organizare și funcționare și a Anexei nr. 2,
poziția nr. 34 a respectivei Hotărâri de Guvern - poziție la care este trecută
Direcția Silvică Sibiu.
Astfel, aceasta
neavând personalitate juridică nu are nici capacitate de exercițiu a
drepturilor sale, în raport de prevederile art. 35 din Decretul nr. 31/1954
privitor la persoanele fizice și juridice.
În ce privește fondul
contestației formulate de aceasta cu privire la atribuirea către Asociația de
Vânătoare Valea P. a gestiunii Fondului Cinegetic nr. X Bâlea, se susține de
către reclamantă netemeinicia acesteia. Astfel, reclamanta a depus toată
documentația necesară pentru a face dovada deținerii în asociație a peste 50%
din suprafața fondului cinegetic nr. X Bâlea. Conform Statutului
Composesoratului Comunității Scoreiu, la art. 1 se arată faptul că Adunarea
Cetățenească a convenit ca denumirea să fie „Composesoratul Comunității
Scoreiu", care s-a format din asocierea membrilor sau urmașilor acestora,
din fostul Composesorat al foștilor Boieri, care a cuprins 128 de părți
regăsite în CF 353 și fostul Composesorat al foștilor Coloni (Iobagi), care a
cuprins 202 părți regăsite în CF 1191. Prin Încheierea nr. 235 din 9 aprilie
2003 pronunțată de Judecătoria Avrig în Dosarul nr. 360/2003 a fost autorizată
înființarea Composesoratului Comunității Scoreiu. Composesoratul Comunității
Scoreiu este membru fondator al Asociației Proprietarilor de Terenuri Agricole
și Forestiere P., așa cum rezultă din Hotărârea Adunării Generale a Asociației
Proprietarilor de Terenuri Agricole și Forestiere P. din data de 25 februarie
2011, precum și din Actul Constitutiv al Asociației Proprietarilor de Terenuri
Agricole și Forestiere P.
Mai mult, prin
Încheierea nr. 817/cc din 17 aprilie 2007 pronunțata de Judecătoria Sibiu în
Dosarul nr. 2973/306/2007, a fost admisă cererea de înființare a Asociației
Proprietarilor de Terenuri Agricole și Forestiere P., încheiere rămasă
irevocabilă, iar prin Încheierea civilă nr. 344 din 7 martie 2011 pronunțată de
Judecătoria Sibiu în Dosarul nr. 3028/306/2011, a fost admisă modificarea
actelor constitutive ale Asociației. În toate actele enumerate mai sus se poate
observa însă calitatea de membru fondator al Composesoratul Comunității Scoreiu
în cadrul Asociației Proprietarilor de Terenuri Agricole și Forestiere P.
Comisia de analiză a
contestațiilor formulate cu privire la acțiunea de atribuire a dreptului de
gestionare a faunei cinegetice din cuprinsul fondurilor cinegetice și-a depășit
atribuțiile intrând în analiza legalității documentelor ce au alcătuit dosarul
privind atribuirea Fondului Cinegetic nr. X Bâlea, reprezentate de sentințe
judecătorești definitive și irevocabile, interpretând în mod eronat denumirea
"Composesoratul Comunității Scoreiu" fără a studia și Statutul
acestuia, în care în art. 1 scrie foarte clar că el deriva din Composesoratul
BS și Composesoratul IS.
Actele depuse de
Asociația Proprietarilor de Terenuri Agricole și Forestiere P., respectiv Anexa
la Dovada nr. 3625/1 din 6 mai 2011 eliberata de ITRSV Brașov, suprafața de
teren deținută de Asociație totalizează 5.526,83 ha, adică peste 50% din fondul
total, îndeplinindu-se astfel condițiile prevăzute de art. 3 alin. (1) lit. a)
din Regulamentul privind atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice
aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului și Pădurilor nr. 1221/2010, cu
modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește deținerea în
asociație a peste 50% din terenurile ce reprezintă suprafața Fondului Cinegetic
nr. X Bâlea.
A mai arătat
reclamanta că, un motiv în plus pentru admiterea în întregime a prezentei
acțiuni este reprezentat de faptul că pârâtul Ministerul Mediului și Pădurilor
a publicat pe site-ul său www în data de 4 august 2011 Referatul nr.
220.179/ISZ din 27 iulie 2011 având ca obiect „Rezultatele finale privind
atribuirea directă a fondurilor cinegetice pentru «gestionari
consacrați»", unde în Anexa nr. 1 „Fonduri cinegetice pentru care se
aproba atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice în condițiile
art. 8 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 407/2006, cu modificările și
completările ulterioare" la poziția nr. 43 apare ca fiind atribuit spre
gestionare Fondul cinegetic nr. X Bâlea către RNP - Romsilva - Direcția Silvică
Sibiu.
Acest demers al
pârâtului Ministerul Mediului și Pădurilor este total nelegal și prematur având
în vedere, pe de o parte, că nu a fost soluționată plângerea prealabilă
formulată de reclamantă împotriva Hotărârii Comisiei de analiza a
contestațiilor cu privire la contestația RNP - Direcția Silvică Sibiu privind
Fondul cinegetic nr. X Bâlea, iar pe de altă parte, că nu a fost soluționată
contestația formulată de reclamantă împotriva Hotărârii Comisiei de Atribuire a
dreptului de gestionare a faunei cinegetice consemnate în Procesul-Verbal nr.
219569/ISZ din 7 iulie 2011, prin care s-a stabilit în Anexa nr. 2 ca Fondul
cinegetic nr. X Bâlea a fost atribuit către RNP - Romsilva - DS Sibiu.
Pârâtul Ministerul
Mediului și Pădurilor a formulat întâmpinare prin care au solicitat, pe cale de
excepție, respingerea acțiunii în anulare ca inadmisibilă, iar pe fond ca
neîntemeiată, urmând să se ia act de solicitarea privind acordarea
cheltuielilor de judecată pe cale separată.
Prin Sentința civilă
nr. 337 din 18 ianuarie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a
contencios administrativ și fiscal a respins excepția inadmisibilității pentru
lipsa procedurii prealabile.
A respins cererea
formulată de reclamanta Asociația Proprietarilor de Terenuri Agricole și Forestiere
P., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului și Pădurilor, cu sediul în
București, Bd. L., sector 5, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî
astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
- În ce privește
excepția inadmisibilității determinată de neurmarea procedurii prealabile,
excepție invocată de pârât având ca temei dispozițiile art. 9 alin. (4) din
Regulamentul privind atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice
aprobat prin Ordinul nr. 1221/2010 al ministrului mediului și pădurilor (în
continuare Regulament), s-a reținut că acestea nu sunt incidente în cauză,
deoarece reclamanta nu a contestat, potrivit art. 9 alin. (4) din Regulament,
rezultatul atribuirii, câtă vreme aceasta s-a făcut chiar către reclamantă,
astfel că nu își găsește aplicare termenul de 3 zile invocat de pârât. Ca
atare, plângerea prealabilă prin care reclamanta a solicitat pârâtului, la data
de 17 iunie 2011, să modifice hotărârea comisiei de analiză a contestațiilor în
sensul respingerii contestației formulate de RNP - Direcția Silvică Sibiu a
fost formulată cu respectarea dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004,
aplicabil în cauză pentru motivele expuse anterior, având în vedere că
Procesul-verbal prin care fondul cinegetic a fost atribuit către RNP - Direcția
Silvică Sibiu, a fost publicat la data de 7 iunie 2011.
În ce privește fondul
cauzei, prima instanță a constatat următoarele:
Referitor la lipsa
capacității de exercițiu a Direcției Silvice Sibiu, invocată de reclamantă,
curtea de apel a constatat că susținerea nu este întemeiată, deoarece
împrejurarea că Direcția Silvică Sibiu este o entitate fără personalitate
juridică, raportat la dispozițiile generale ale art. 35 din Decretul nr.
31/1954, este lipsită de relevanță în cauză, având în vedere pe de o parte că
formularea contestației în fața ministerului s-a făcut în temeiul
împuternicirii acordate acestei direcții, prin director, de Regia Națională a
Pădurilor - Romsilva în vederea susținerii și reprezentării intereselor Regiei
în aplicarea Ordinului nr. 1221/2010.
Referitor la
aspectele de reclamantă legate de publicarea rezultatelor finale ale procedurii
de atribuire înainte de soluționarea plângerii sale prealabile și a
contestației pe care aceasta a formulat-o în temeiul art. 9 alin. (4) din
Regulament, s-a apreciat că acestea nu sunt de natură să afecteze validitatea
hotărârii finale de atribuire, întrucât, publicarea pe site-ul pârâtului a
rezultatelor atribuirii s-a făcut în conformitate cu dispozițiile art. 10 din
Regulament.
De asemenea, în ce
privește nesoluționarea contestației pe care reclamanta susține că a formulat-o
în temeiul dispozițiilor art. 9 alin. (4) din Regulament, instanța de fond a
observat că dispozițiile speciale ale Regulamentului nu prevedeau posibilitatea
formulării unei astfel de contestații împotriva hotărârii comisiei de analiză a
contestațiilor, iar textul invocat de reclamantă constituia temei numai pentru
contestarea deciziilor comisiei de atribuire.
În ceea ce privește
soluția pe care pârâtul a dat-o contestației formulate de Direcția Silvică
Sibiu, apreciată de reclamantă ca fiind nelegală, câtă vreme din documentația
depusă de aceasta rezultă că Asociația Proprietarilor de Terenuri Agricole și
Forestiere P. deținea o suprafață de teren de 5.526,83 ha, adică peste 50% din fondul
total, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 3 alin. (1) lit. a din
Regulament, prima instanță a constatat că, prin raportare la textul de lege
menționat și la actele depuse odată cu cererea de atribuire, la momentul
verificării acestora de către pârât, nu a rezultat legătura dintre
Composesoratul Comunității Scoreiu, pe de o parte (membru al Asociației
Proprietarilor de Terenuri Agricole și Forestiere P.) și Composesoratele IS și
BS, pe de altă parte, dovada dreptului de proprietate asupra unei anumite
suprafețe de teren reieșind din actele depuse numai în ce le privește pe
acestea din urmă.
În concluzie, prima
instanță a constatat că aprecierea pe care comisia de analiză a făcut-o cu
privire la temeinicia contestației formulate de Direcția Silvică Sibiu s-a
făcut cu respectarea dispozițiilor legale ale art. 4 și 7 din Regulament.
Împotriva Sentinței
civile nr. 337 din data de 18 ianuarie 2012 pronunțată de către Curtea de Apel
București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a declarat
recurs în termen legal reclamanta Asociația Proprietarilor de Terenuri Agricole
și Forestiere P. prin care s-a solicitat admiterea căii extraordinare de atac
și modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul admiterii contestației
formulate împotriva Hotărârii Comisiei de Soluționare a Contestațiilor cuprinsă
în Procesul-verbal nr. 218.675 din 7 iunie 2011 prin care s-a dispus în Anexa
nr. 2 la poziția 13 admiterea contestației formulată de Regia Națională a
Pădurilor - Direcția Silvică Sibiu cu privire la atribuirea către Asociație de
Vânătoare Valea P. a gestiunii fondului cinegetic nr. X Bâlea, a modificării
Hotărârii Comisiei de Soluționare a Contestațiilor cuprinsă în Anexa nr. 2
poziția 13 a Procesului-verbal nr. 218.675 din 7 iunie 2011 în sensul
respingerii contestației formulată de Regia Națională a Pădurilor - Direcția
Silvică Sibiu cu privire la atribuirea către Asociația de Vânătoare Valea P. a
gestiunii fondului cinegetic nr. X Bâlea pe cale de excepție ca fiind introdusă
de o persoană fără personalitate juridică și fără capacitate de exercițiu iar
pe fond ca fiind nefondată, și a menținerii ca temeinică și legală a Hotărârii
Comisiei de Atribuire a dreptului de gestionare a faunei din cuprinsul
fondurilor cinegetice cuprinsă în Anexa nr. 2 A poziția 143 a Procesului-verbal
nr. 218.411 din 27 mai 2011 prin care s-a constatat că Asociația Proprietarilor
de Terenuri Agricole și Forestiere P. îndeplinește condițiile prevăzute de art.
3 alin. (1) și art. 4 din Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului
mediului și pădurilor nr. 1221/2010, cu modificările și completările
ulterioare, pentru propunerea Asociației de Vânătoare Valea P. ca gestionar al
fondului cinegetic nr. X Bâlea.
Recurenta a învederat
că în mod corect judecătorul fondului, prin sentința atacată, a respins
excepția inadmisibilității contestației formulată de reclamantă pentru lipsa
procedurii prealabile, dar a arătat și că instanța de fond în mod greșit a
respins acțiunea în contencios administrativ ca neîntemeiată.
Prima instanță, s-a
relevat, nu a analizat în mod judicios aspectele de fapt și de drept
referitoare la situația dedusă judecății, și în primul rând în mod eronat nu a
procedat la respingerea contestației Direcției Silvice Sibiu cu privire la
atribuirea către Asociația de Vânătoare Valea P. a gestiunii fondului cinegetic
nr. X Bâlea ca fiind introdusă de o persoană fără personalitate juridică și
fără capacitate de exercițiu.
Împuternicirea nr.
11298/VS din 16 mai 2011 emisă de către Regia Națională a Pădurilor - Romsilva
de care se prevalează Direcția Silvică Sibiu, s-a precizat, nu este în măsură
să justifice competențele acesteia în formularea contestației, întrucât: - nu
este acoperită deficiența lipsei capacității de exercițiu a acesteia, fiind
emisă în considerarea dispozițiilor art. 6 alin. (9) din Regulamentul de
organizare și funcționare a Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva aprobat
prin H.G. nr. 229/2009, text de lege care conferă unităților din structura
acesteia competențe de reprezentare a intereselor a intereselor și de
îndeplinire a atribuțiilor ce îi revin doar în raza teritorială în care sunt
organizate respectivele unități; - nu este acoperit nici obiectul contestației
pe care Direcția Silvică Sibiu a înțeles să o formuleze, împuternicirea fiind dată
pentru ”participarea acesteia la procedurile de verificare a documentațiilor
privind solicitarea atribuirii directe a unor fonduri cinegetice gestionate
actualmente de către RNP - Romsilva prin DS Sibiu”.
Reclamanta a arătat
că sentința instanței de fond nu cuprinde un răspuns argumentat juridic la
motivele invocate referitor la împuternicirea în baza căreia R.N.P. - Romsilva
- Direcția Silvică Sibiu a formulat contestația admisă de către Comisia de
Soluționare a Contestațiilor, judecătorul fondului limitându-se numai să
constate că susținerea reclamantei este neîntemeiată, și că este lipsită de
relevanță împrejurarea că Direcția Silvică Sibiu nu are personalitate juridică.
A considerat
recurenta, în al doilea rând, că se impunea respingerea pe fond a contestației
formulate de Direcția Silvică Sibiu cu privire la atribuirea către Asociația de
Vânătoare Valea P. a gestiunii fondului cinegetic nr. X Bâlea ca fiind
nefondată, în condițiile în care Asociația Proprietarilor de Terenuri Agricole
și Forestiere P. a depus toată documentația necesară pentru a face dovada
deținerii în asociație a peste 50% din suprafața fondului cinegetic nr. X
Bâlea, conform prevederilor art. 3 și art. 4 din Regulamentul de atribuire a
dreptului de gestionare a faunei cinegetice aprobată prin Ordinul nr.
1221/2010.
Or, conform
Statutului Composesoratului Comunității Scoreiu, se arată la art. 1 faptul că
Adunarea Cetățenească a convenit ca denumirea să fie ”Composesoratul
Comunității Scoreiu”, care s-a format din asocierea membrilor sau urmașilor
acestora, din fostul Composesorat al foștilor Boieri, care a cuprins 128 de
părți regăsește în CF nr. 353 și fostul Composesorat al foștilor Coloni
(Iobagi), care a cuprins 202 părți regăsite în CF nr. 1191”, iar prin
Încheierea nr. 235 din 9 aprilie 2003 pronunțată de Judecătoria Avrig în
Dosarul nr. 360/2003 a fost autorizată înființarea Composesoratului Comunității
Scoreiu.
A mai precizat
recurenta că Composesoratul Comunității Scoreiu este membru fondator al
Asociației Proprietarilor de Terenuri Agricole și Forestiere P., așa cum
rezultă din Hotărârea Adunării Generale a Asociației Proprietarilor de Terenuri
Agricole și Forestiere P. din data de 25 februarie 2011, precum și din Actul
Constitutiv al Asociației Proprietarilor de Terenuri Agricole și Forestiere P.,
că prin Încheierea nr. 817/cc din 17 aprilie 2007 pronunțată de Judecătoria
Sibiu în Dosarul nr. 2973/306/2007 a fost admisă cererea de înființare a
Asociației Proprietarilor de Terenuri Agricole și Forestiere P. și că prin
Încheierea civilă nr. 344 din 7 martie 2011 pronunțată de Judecătoria Sibiu în
Dosarul nr. 3028/206/2011 a fost admisă modificarea actelor constitutive ale
asociației.
A considerat
reclamanta că Comisia de analiză a contestațiilor formulate cu privire la
acțiunea de atribuire a dreptului de gestionare a faunei cinegetice din
cuprinsul fondurilor cinegetice și-a depășit atribuțiile întrând în analiza
legalității documentelor ce au alcătuit dosarul privind atribuirea fondului
cinegetic nr. X Bâlea, reprezentate de sentințe judecătorești definitive și
irevocabile, și a interpretat în mod eronat denumirea ”Composesoratul
Comunității Scoreiu” fără a studia și statutul acesteia, în care la art. 1
scrie foarte clar că el derivă din Composesoratul BS și Composesoratul IS.
A subliniat
reclamanta că din actele depuse de Asociația Proprietarilor de Terenuri
Agricole și Forestiere P., respectiv Anexa la Dovada nr. 3625/1 din 6 mai 2011
eliberată de I.T.R.S.V. Brașov, rezultă că suprafața de teren deținută de
asociație totalizează 5.526,83 ha, adică peste 50% din fondul total, fiind
îndeplinite astfel condițiile prevăzute de art. 3 alin. (1) lit. a) din
Regulamentul privind atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice
aprobat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1221/2010, cu
modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește deținerea în
asociație a peste 50% din terenurile ce reprezintă suprafața fondului cinegetic
nr. X Bâlea.
Pe de altă parte,
recurenta a relevat că judecătorul fondului a reținut în mod greșit și situația
de fapt a litigiului, în realitate fiind atacată în cauză hotărârea emisă de
Comisia de soluționare a contestațiilor în cadrul procedurii de atribuire
organizate de către Ministerul Mediului și Pădurilor conform anunțului publicat
pe site-ul M.M.P. la data de 18 aprilie 2011, în condițiile prevăzute la art. 1
alin. (1) lit. a) din Ordinul nr. 1221/2010 cu modificările și completările
ulterioare, procedură ale cărei rezultate finale au fost publicate pe site-ul
M.M.P. la data de 15 iunie 2011. Or, rezultatele finale publicate de către
Ministerul Mediului și Pădurilor la data de 4 august 2011 și la care face
instanța de fond în considerentele hotărârii recurate au vizat procedura
demarată prin anunțul publicat la data de 20 iunie 2011, organizată conform
art. 1 alin. (1) lit. b) - d) din Ordinul nr. 1221/2010 cu modificările și
completările ulterioare, procedură care s-a adresat gestionarilor consacrați,
precum direcțiile silvice, având ca obiect fondurile cinegetice rămase neatribuite
în urma procedurii organizate pentru asociațiile de proprietari în condițiile
art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordinul nr. 1221/2010, în speță procedura
desfășurată între 18 aprilie - 15 iunie 2011.
Reclamanta a
învederat că contestația cu privire la care Ministerul Mediului și Pădurilor
i-a răspuns în sensul că a fost tardiv formulată, răspuns cuprins în Adresa nr.
21971/ISZ din 2 august 2011 și la care prima instanță face referire în
hotărârea atacată, a fost depusă de către recurentă în cadrul procedurii de
atribuire către gestionarii consacrați, demarată de minister la data de 20
iunie 2011. Este necesar, prin urmare, a se face distincția între cele două
proceduri de atribuire a dreptului de gestionare a unui fond cinegetic,
avându-se în vedere că în cadrul fiecăreia au fost participanți diferiți și
s-au emis acte administrative pentru care au curs termene de formulare a
contestațiilor și/sau plângerilor prealabile de la date calendaristice
diferite, în funcție de momentul emiterii fiecărui act în parte.
Recurenta a mai
arătat că demersul Ministerului Mediului și Pădurilor din data de 4 august 2011
de a atribui spre gestionare fondul cinegetic nr. X Bâlea către Regia Națională
a Pădurilor - Romsilva - Direcția Silvică Sibiu este total nelegal și prematur,
întrucât: - la data emiterii Referatului nr. 220.179/ISZ din 27 iulie 2011
având ca obiect ”Rezultatele finale privind atribuirea directă a fondurilor
cinegetice pentru ”gestionarii consacrați” nu fusese încă soluționată plângerea
prealabilă înregistrată la Registratura M.M.P. sub nr. 75470 din 17 iunie 2011
formulată de reclamantă împotriva Hotărârii Comisiei de analiză a
contestațiilor formulate cu privire la acțiunea de atribuire a dreptului de
gestionare a faunei cinegetice din cuprinsul fondurilor cinegetice cuprinsă în
Procesul-verbal nr. 218.675 din 7 iunie 2011 - anexa nr. 2 poziția nr. 13 cu
privire la contestația R.N.P - Direcția Silvică Sibiu privind fondul cinegetic
nr. X Bâlea (plângerea a fost soluționată în data de 28 iulie 2011 și comunicată
recurentei la 10 august 2011); - nu a fost soluționată contestația formulată de
reclamantă împotriva Hotărârii Comisiei de atribuire a dreptului de gestionare
a faunei cinegetice consemnate în Procesul-verbal nr. 219.569/ISZ din 7 iulie
2011 și publicat pe site-ul www în data de 8 iulie 2011 (retras apoi de pe
site-ul menționat), prin care s-a stabilit în anexa nr. 2 că fondul cinegetic
nr. X Bâlea a fost atribuit către R.N.P. - Romsilva - Direcția Silvică Sibiu,
contestație transmisă către Ministerul Mediului și Pădurilor ”în atenția
Comisiei de soluționare a contestațiilor cu privire la rezultatul analizei
privind atribuirea directă a fondurilor cinegetice în baza Legii nr. 407/2006”
prin poștă cu confirmare de primire în data de 12 iulie 2011 sub numărul de
prezentare AR...... și recepționată de către minister în data de 14 iulie 2011
(contestație formulată în temeiul art. 9 alin. (4) din Regulamentul privind
atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice aprobat prin Ordinul
ministrului mediului și pădurilor nr. 1221/2010 cu modificările și completările
ulterioare, și anume în trei zile lucrătoare de la data publicării pe site-ul
ministerului a Procesului-verbal nr. 219.569/ISZ din 7 iulie 2011).
Intimatul Ministerul
Mediului și Pădurilor, legal citat, nu a formulat întâmpinare.
În recurs, la
termenul de judecată de astăzi, Înalta Curte a pus în discuția părților, din
oficiu, în temeiul prevederilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ., ca motiv de
ordine publică, chestiunea referitoare la necesitatea introducerii și citării
în litigiu a Direcției Silvice Sibiu din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor -
Romsilva, în calitate de beneficiară a actului administrativ contestat de
recurentă, anume Hotărârea Comisiei de Soluționare a Contestațiilor din cadrul
Ministerului Mediului și Pădurilor cuprinsă în Anexa la Procesul-Verbal nr.
218.675 din 7 iunie 2011 poziția 13.
Prin raportare la
acest motiv de ordine publică, invocat din oficiu de instanța de recurs, se
reține, în cauză, că prin acțiunea înregistrată sub nr. 7396/2/2011 la Curtea
de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal și
îndreptată împotriva pârâtului Ministerul Mediului și Pădurilor reclamanta a
contestat Hotărârea Comisiei de Soluționare a Contestațiilor cuprinsă în Procesul-verbal
nr. 218.675 din data de 7 iunie 2011 prin care s-a dispus în Anexa nr. 2 la
poziția 13 admiterea contestației formulată de Regia Națională a Pădurilor -
Romsilva - Direcția Silvică Sibiu cu privire la atribuirea către Asociația de
Vânătoare Valea P. a gestiunii Fondului Cinegetic nr. X Bâlea, solicitând
admiterea contestației, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii
contestației formulată de R.N.P. - Romsilva - Direcția Silvică Sibiu cu privire
la atribuirea către Asociația de Vânătoare Valea P. a gestiunii Fondului
Cinegetic nr. X Bâlea pe cale de excepție ca fiind introdusă de o persoană fără
personalitate juridică și fără capacitate de exercițiu iar pe fond ca fiind
nefondată, menținerea ca legală și temeinică a Hotărârii Comisiei de atribuire
a dreptului de gestionare a faunei din cuprinsul fondurilor cinegetice cuprinsă
în Anexa nr. 2 A poziția 143 a Procesului-verbal nr. 218.411 din data de 27 mai
2011 prin care s-a constatat că Asociația Proprietarilor de Terenuri Agricole și
Forestiere P. îndeplinește condițiile prevăzute de 3 alin. (1) și art. 4 din
Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr.
1221/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru propunerea
Asociației de Vânătoare Valea P. ca gestionar al Fondului cinegetic nr. X Bâlea
județul Sibiu, precum și obligarea pârâtului Ministerul Mediului și Pădurilor
la plata cheltuielilor de judecată.
Prin Sentința civilă
nr. 337 din data de 18 ianuarie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București,
secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a fost respinsă, în mod
corect, excepția inadmisibilității acțiunii reclamantei Asociația
Proprietarilor de Terenuri Agricole și Forestiere P., și a fost respinsă ca
neîntemeiată cererea de chemare în judecată a pârâtului Ministerului Mediului
și Pădurilor, cu motivarea, în esență, că nu sunt fondate susținerile din
acțiune referitoare la lipsa capacității de exercițiu a contestatoarei Direcția
Silvică Sibiu din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, la nelegala
admitere a contestației formulate de această entitate cu privire la atribuirea
către Asociația de Vânătoare Valea P. a gestiunii Fondului Cinegetic nr. X
Bâlea, și la neregularitățile legate de publicarea rezultatelor finale ale
procedurii de atribuire înainte de soluționarea plângerii prealabile și a
contestației formulate de reclamantă în temeiul art. 9 alin. (4) din
Regulamentul privind atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice
aprobat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1221/2010, cu
modificările și completările ulterioare.
În conformitate cu
prevederile art. 129 alin. (4) și (5) C. proc. civ., care consacră rolul activ
al judecătorului, judecătorul este în drept, cu privire la situația de fapt și
motivarea în drept pe care părțile le invocă în susținerea pretențiilor și
apărărilor lor, să le ceară acestora să prezinte explicații, oral sau în scris,
precum și să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept,
chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare, și de asemenea
acesta are îndatorirea de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru a
preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii
faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri
temeinice și legale.
În materia
contenciosului administrativ sunt incidente, în plus, dispozițiile art. 16
1
din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, care prevăd
că ”Instanța de contencios administrativ poate introduce în cauză, la cerere,
organismele sociale interesate sau poate pune în discuție, din oficiu,
necesitatea introducerii în cauză a acestora, precum și a altor subiecte de
drept”. Prevederile art. 16
1
teza a doua din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004, care conferă instanței de contencios administrativ
posibilitatea ca, din oficiu, să pună în discuția părților necesitatea
introducerii în cauză a organismelor sociale interesate sau a altor subiecte de
drept, dau expresie principiului rolului activ al judecătorului, mai sus
evocat, în virtutea căruia acesta poate propune lărgirea cadrului procesual în
scopul asigurării unei soluționări juste și complete a cauzei.
Se constată, în
litigiu, că în exercitarea rolului activ ce revine instanței de contencios
administrativ, potrivit art. 129 C. proc. civ. și art. 16
1
teza a
doua din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și
completările ulterioare, prima instanță era datoare - în raport de împrejurarea
că demersul judiciar al reclamantei are ca obiect desființarea unui act
administrativ prin care a fost admisă contestația formulată de o terță persoană
referitoare la atribuirea către Asociația de Vânătoare Valea P. (propusă ca
gestionar de către Asociația Proprietarilor de Terenuri Agricole și Forestiere
P. județul Sibiu) a gestiunii Fondului Cinegetic nr. X Bâlea - să pună în
discuția părților, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a Direcției
Silvice Sibiu din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, subiect de drept
care este îndreptățit să formuleze propriile apărări față de susținerile din
acțiunea reclamantei, numai în această modalitate putându-se crea premisele
soluționării judicioase și complete a litigiului și a pronunțării unei hotărâri
temeinice și legale.
În consecință, față
de cele mai sus expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea
nr. 554/2004 și a art. 312 alin. (1) - (3) și (5) și art. 313 C. proc. civ., va
admite recursul declarat de reclamanta Asociația Proprietarilor de Terenuri
Agricole și Forestiere P. împotriva Sentinței civile nr. 337 din data de 18
ianuarie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de
contencios administrativ și fiscal, va casa hotărârea atacată și va trimite
cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță.
Cu prilejul
rejudecării cauzei, instanța de trimitere va avea în vedere că s-a reținut
eronat, în considerentele hotărârii casate, consecință a unei interpretări și
aplicări greșite, în cauză, a prevederilor art. 7 alin. (2) și (3) din Regulamentul
privind atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice aprobat prin
Ordinul nr. 1221/2010 al ministrului mediului și pădurilor, cu modificările și
completările ulterioare, a normelor care reglementează admisibilitatea și
administrarea probelor în procesul civil și a conținutului dreptului la un
proces echitabil, că verificarea îndeplinirii de către reclamantă a condițiilor
prevăzute de art. 4 alin. (1) din regulament se face în exclusivitate prin
raportare la înscrisurile aflate în dosarul de atribuire directă ce se depune
odată cu solicitarea de atribuire a dreptului de gestionare, nu și la cele
administrate în cursul judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de Asociația Proprietarilor de Terenuri Agricole și Forestiere P.
împotriva Sentinței civile nr. 337 din 18 ianuarie 2012 a Curții de Apel
București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința
atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 24 mai 2013.
Procesat de GGC - LM