ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 22.09.2010

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4626/2010

HOTĂRÂRE
22.09.2010
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4626/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra cauzei de față,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 688 din 7 iulie 2006

pronunțată de Tribunalul Maramureș, s-a dispus admiterea în parte a plângerii

formulate de petenta D.M. în contradictoriu cu intimații Primarul comunei

Bârsana și C.C.C. Bârsana, anularea în parte a dispoziției din 27 octombrie

2005 emisă de intimatul Primarul comunei Bîrsana și obligarea intimatului să

restituie petentei în natură terenul în suprafață de 410 m

2

, situat în Bîrsana, înscris în C.F.

Au fost menținute

restul dispoziției.

A fost respinsă

plângerea față de Cooperativa Consumcoop Bârsana.

Pentru a se pronunța

astfel instanța a reținut următoarele:

Prin dispoziția din

27 octombrie 2005 emisă de Primarul comunei Bîrsana a fost respinsă cererea

petentei formulată prin notificarea din 2001 (fila 22) expediată prin

executorul judecătoresc și adresa din 2005, de restituire în natură a

imobilului identificat în C.F.

Conform extrasului de

carte funciară (fila 23) terenul astfel identificat a fost proprietatea

antecesorului petentei, calitatea sa de moștenitor nefiind contestată.

Prin încheierea din

1968 în baza Decretului nr. 712/1966, terenul a trecut în proprietatea

statului.

Prin nota de

constatare întocmită de expertul G.I. (fila 24) însoțită de toate părțile din

litigiu, a fost identificat terenul revendicat de petentă, acesta având o

suprafață de 964 m

2

din care 530 m

2

este amenajată ca parc în fața C.C.C. Bîrsana, iar suprafața de 434 m

2

se află sub clădirea cooperativei.

Cu adresa din 2006 (fila

31) Primăria comunei Bîrsana a înaintat C.C.C. Bîrsana spre rezolvare, cererea

petentei la Legea nr. 10/2001 privind restituirea terenului ocupat de clădirea

cooperativei.

Raportat la starea de

fapt prezentată și având în vedere dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 10/2001 republicată, potrivit cărora imobilele preluate abuziv de

stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în

perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 se restituie în natură celor

îndreptățiți, iar în cazul în care restituirea în natură nu este posibilă se

vor acorda măsuri reparatorii prin echivalent, instanța constată că cererea

petentei de restituire este întemeiată în parte, în sensul că din suprafața

totală de 964 m

2

se poate restitui în natură suprafața de 410 m

2

, deoarece diferența de 120 m

2

parc aparține domeniului public al comunei

Bîrsana, fapt dovedit cu anexa 18 (fila 47) aprobată prin H.G. nr. 934/2002

publicată în M. Of. nr. 605 bis, iar suprafața de 434 m

2

este ocupată de construcția proprietatea C.C.C. Bîrsana, conform sentinței civile nr.

534/2003 a Curții de Apel Cluj (fila 45).

Din probele de la

dosar rezultă că petentei i s-a propus acordarea de măsuri reparatorii prin

echivalent pentru imobilul revendicat, însă aceasta le-a refuzat prin

declarația din 27 octombrie 2005 (fila 3) fiind de acord doar cu restituirea în

natură și imobilul construcție, deși aceasta a fost construită și este

proprietatea C.C.C. Bîrsana, conform sentinței civile nr. 543/2003 a Curții de

Apel Cluj.

Deoarece dispoziția

atacată în cauză vizează doar restituirea în natură a imobilului, plângerea a

fost admisă în parte.

Prin Decizia civilă nr.

335 din 16 decembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Cluj s-a dispus

admiterea în parte a apelului declarat de reclamantă împotriva sentinței civile

nr. 688 din 7 iunie 2007 a Tribunalului Maramureș, schimbarea ei în parte, în

sensul restituirii în natură a suprafeței de teren de 448 m

2

, conform raportului de expertiză tehnică judiciară (expertul K.T.) parte integrantă

din prezenta hotărâre și obligarea intimatului Primarul comunei Bîrsana să

plătească apelantei suma de 7.220 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța

astfel instanța a reținut următoarele:

Prin Decizia civilă nr.

2139 din 1 aprilie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost admise

recursurile declarate de reclamanta D.M. și pârâtul Primarul comunei Bîrsana,

împotriva Deciziei civile nr. 65 din 12 martie 2007 pronunțată de Curtea de

Apel Cluj, care a fost casată cu trimitere spre rejudecare, cu motivarea că

împrejurările de fapt nu au fost stabilite pe deplin în cauză, că nu s-a

individualizat imobilul și stabilit afectațiunea lui printr-o expertiză

judiciară.

Deoarece dispozițiile

instanței superioare sunt obligatorii, conform art. 315 C. proc. civ., instanța

de apel a dispus efectuarea expertizei indicate a fi administrată.

În consecință,

rezultat al evaluării probatoriului administrat, instanța a reținut că terenul

în litigiu a fost înscris în C.F. Bîrsana, pe numele antecesorului reclamantei

T.O. a lui V. iar ulterior s-a intabulat dreptul de proprietate în favoarea

Statului Român în baza Decretelor nr. 218/1960 și nr. 712/1966.

Reclamanta este

moștenitoarea fostului proprietar de C.F. iar calitatea sa de persoană

îndreptățită la măsuri reparatorii nu a fost contestată.

Parcela fără

suprafața înscrisă, determinată în C.F., are suprafața totală de 1.024 m

2

,

din care suprafața de 448 m

2

era liberă, restul suprafeței de 576 m

2

fiind ocupată de clădirea P + 1 Consumcoop și căile de acces care asigură buna funcționare

a construcției fapt constatat de expertiza tehnică efectuată în cauză de expert

K.T., dovedit prin procesul-verbal din 14 decembrie 1960 și schița P.U.G. a

comunei Bîrsana.

Conform dispozițiilor

art. 9 din Legea nr. 10/201, imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în

posesia cui se află în prezent se restituie în natură în starea în care se află

la data cererii de restituire și libere de sarcini, iar conform art. 10 alin. (2)

din Lege, în cazul în care pe terenurile pe care s-au aflat construcții

preluate în mod abuziv s-au efectuat noi construcții autorizate, persoana

îndreptățită va obține restituirea în natură a părții de teren rămasă liberă,

iar pentru suprafața ocupată de noile construcții, măsurile reparatorii se

stabilesc în echivalent.

Având în vedere că

suprafața din terenul în litigiu rămasă liberă este de 448 m

2

, instanța va restitui în natură această suprafață, limita în care va fi schimbată

sentința primei instanțe.

Intimata a fost

obligată la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs reclamanta întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., solicitând restituirea în natură și a suprafeței de teren înscrise

în C.F. Bârsana, conform raportului de expertiză chiar și în situația în care

terenul este grevat de dreptul de folosință al Consumcoop deoarece măsura este

posibilă datorită acordului său de a i se restitui terenul în natură, iar

intimatei nu, sens în care nu a făcut obiecțiuni la raportul de expertiză, care

propune să i se atribuie parcelele către recurenți.

Procedând în acest

mod nu s-ar afecta dreptul de folosință al intimatei.

Examinând cererea de

recurs instanța reține următoarele:

Critica formulată de

recurentă vizează aplicarea art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, amendat cu

poziția sa de acceptare a preluării terenului grevat de dreptul de proprietate

asupra construcției proprietatea pârâtei SC C. SA, și de lipsa de obiecțiuni a

pârâtelor la raportul de expertiză efectuat în cauză care ar echivala cu o

acceptare a soluției propuse de expert.

În realitate,

dispozițiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 care privesc modalitatea

acordării măsurilor reparatorii în ipoteza edificării unor construcții noi,

autorizate pe terenurile pe care s-au aflat construcții preluate abuziv, sunt

de strictă interpretare.

Astfel, în situația

reglementată de text, căreia i se circumscrie situația juridică dedusă

judecății restituirea în natură a terenului este condiționată exclusiv, de

situația juridică de teren rămas liber iar pentru suprafața ocupată de

construcții noi, cea afectată servituților legale și altor amenajări de

utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii se

stabilesc prin echivalent.

Într-o atare ipoteză

este irelevantă opțiunea recurentei de a primi terenul (pe care se află

construcția nouă, autorizată) în natură, grevat de dreptul de proprietate

asupra construcției edificate pe el, și în consecință, lipsit de dreptul de

folosință, deoarece sensul legii așa cum dispune și art. 9 din Legea nr. 10/2001

este ca restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv să se facă fără

sarcini, sens în care legiuitorul folosește expresia „libere de orice sarcini”.

A proceda în alt mod,

înseamnă a înfrânge caracterul imperativ al dispozițiilor legale reparatorii,

al căror sens este de a aprecia și interesele în prezență, cu luarea în

considerare a situației juridice prezente ale imobilelor excluzând de la

restituirea în natură imobilele grevate într-un fel sau altul, în scopul de a

evita crearea unor drepturi concurente asupra aceluiași imobil ori de a expune

situațiile juridice nou create unei insecurități juridice ori de a crea drepturi

dependente, ipoteze excluse prin stabilirea de măsuri reparatorii prin

echivalent.

Într-o atare

situație, poziția recurentei de acceptare a acestei restituiri în natură a

dreptului de proprietate asupra terenului grevat de existența unei construcții

este incompatibilă cu dispozițiile legii citate, iar acceptarea concluziilor

raportului de expertiză fără obiecții de către pârâți nu prezintă nicio

relevanță juridică, deoarece în mod singular situația juridică actuală a

terenului supus măsurilor reparatorii - teren parțial ocupat de construcția

nouă ridicată cu autorizație - stabilește măsura reparatorie și nu opțiunea

părții ori poziția părții adverse.

Față de cele

reținute, instanța reține că recursul întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9

art. 312 C. proc. civ.

Respinge ca nefondat

recursul declarat de reclamanta D.M. împotriva Deciziei nr. 335 din 16

decembrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări

sociale, și pentru minori și familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 22 septembrie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-04-01
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2139/2008
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin dispoziția nr. 268 din 27 octombrie 2005, emisă de primarul comunei Bârsana, județul Maramureș a fost respinsă cererea de restituire, în natură, fo
ÎCCJ 2005-04-08
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2792/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin contestația formulată, reclamantele A.L., D.S. și D.A. au chemat în judecată Primăria orașului Borșa, solicitând desființarea dispoziției nr. 1348 di
ÎCCJ 2010-06-10
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3634/2010
ă ca fiind parțial în posesia recurentei, parțial la Primăria P. și parțial la Cooperativa de Consum F. În urma obiecțiunilor formulate de pârâtă și încuviințate de instanță, se efectuează o nouă expertiză ce are ca obiectiv să identifice t
ÎCCJ 2009-02-04
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1046/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 169 din 28 ianuarie 2004 pronunțată de Tribunalul Mureș s-a respins acțiunea formulată de reclamanții K.M., K.E., K.Z., N.Z. și N
ÎCCJ 2010-07-01
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4119/2010
mp teren situată în intravilan Năruja, identificată în schița anexă la raportul de expertiză C.D. între reperele 1_Z_N_2 și suprafața de 379 mp teren situat în intravilan Năruic identificată în același raport de expertiză între reperele A_B
Sursă