ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin plângerea formulată de petiționar la 7 mai 2010 și adresată Secției de urmărire penală și criminalistică de la Ministerul Public, precizând o parte din infracțiunile realizate la adoptarea rezoluției prin excluderea actelor, probatoriilor și nerespectarea hotărârilor judecătorești definitive. S-a mai susținut că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a încălcat prevederile art. 49 alin. (2) și art. 277 C. proc. pen., solicitând să i se asigure dreptul constituțional prin soluționarea legală prin valorificarea actelor și probatoriilor transmise și atașate plângerii. S-a atașat dosarul parchetului.

Examinând actele și lucrările dosarului, plângerea penală de față din oficiu, Înalta Curte are în vedere cu titlu de premisă că dispozițiile art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen., prevăd: „după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror persoana vătămată ... pot face plângere, în termen de 20 zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și art. 278 la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță". Or, în speța de față petiționarul A.I.

prin neconformare la dispozițiile legale imperative mai sus citate și fără a primi de la procurorul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție comunicarea modului de rezolvare a plângerii penale originare formulată împotriva procurorului J.R. a formulat plângere penală direct instanței de judecată. Așa fiind urmează a se avea în vedere că noua plângere penală nu este îngăduită obiectiv de legea procesual penală a fi adresată direct instanței de judecată, după ce în prealabil a fost adresată Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință se privește, ca inadmisibilă și urmează a fi respinsă, ca atare. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc.

pen. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petentul A.I. Obligă petentul să plătească suma de 200 lei cheltuieli judiciare către stat. Cu recurs. Pronunțată în ședință publică, azi 21 septembrie 2010.