ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2047/2014

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 4467/2013, Curtea de

Apel Craiova a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire

formulată de P.S. împotriva Sentinței civile nr. 2044 din 27 octombrie 2006,

pronunțată de Judecătoria Motru, în Dosar nr. 1706/2006, prin care s-a susținut

că este potrivnică Sentinței civile nr. 929 din 7 iunie 2005, pronunțată de

Judecătoria Motru, în Dosar nr. 582/2005, în favoarea Tribunalului Gorj.

Pentru a decide

astfel, instanța a reținut că hotărârile judecătorești considerate potrivnice

de revizuent sunt pronunțate de aceeași judecătorie, anume Judecătoria Motru,

iar art. 323 alin. (2) C. proc. civ. stabilește că este competentă să

soluționeze cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C.

proc. civ. instanța mai mare în grad față de instanța sau instanțele care au

pronunțat hotărârile potrivnice.

Prin Sentința civilă

nr. 185 din 8 octombrie 2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția I civilă,

în Dosarul nr. 5176/95/2013 s-a admis cererea de revizuire și s-a anulat

Sentința civilă nr. 2044 din 27 octombrie 2006, pronunțată de Judecătoria

Motru.

În considerentele

acestei sentințe civile, tribunalul a reținut următoarele:

Prin Sentința civilă

nr. 929 din 7 iunie 2005, pronunțată de Judecătoria Motru, în Dosar nr.

582/2005, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta Ț.M., în contradictoriu

cu P.S., având ca obiect anularea procesului-verbal din 16 martie 1945. Apelul

declarat de reclamantă împotriva acestei sentințe a fost respins prin Decizia

civilă nr. 1221 din data de 22 noiembrie 2005, pronunțată de Tribunalul Gorj, soluția

fiind menținută de Curtea de Apel Craiova, prin Decizia nr. 1531 din 12 aprilie

2006.

Prin Sentința civilă

nr. 2044 din 27 octombrie 2006, pronunțată de Judecătoria Motru, în Dosar nr.

1706/2006, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții Ț.I. și Ț.M. împotriva

pârâtului P.S., s-a admis cererea de intervenție formulată de S.N. și s-a

dispus anularea procesului-verbal din 16 martie 1945. Sentința a rămas

definitivă prin respingerea apelului declarat de P.S., soluție pronunțată de

Tribunalul Gorj, în Dosarul nr. 1603/263/2006 (Decizia civilă nr. 98 din 14

martie 2007) și irevocabilă prin anularea ca netimbrat a recursului declarat de

P.S., conform Deciziei civile nr. 764 din 5 iunie 2007, pronunțată de Curtea de

Apel Craiova.

Tribunalul a

constatat că este îndeplinită tripla identitate de părți, obiect și cauză.

Astfel, prin acțiunile civile promovate s-a urmărit anularea procesului-verbal

din 16 martie 1945, ambele dosare au avut aceiași obiect, excepția autorității

lucrului judecat nu a fost invocată în cel de-al doilea proces, iar părțile au

avut aceeași calitate, în sensul art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Împotriva acestei

sentințe au declarat apel intimații Ț.M. și Ț.I., prin care au invocat excepția

tardivității cererii de revizuire, arătându-se că revizuentul P.S. a avut

cunoștință de ambele procese.

Instanța de apel a

calificat calea de atac declarată ca fiind recurs, potrivit art. 328 alin. (2)

C. proc. civ. și art. 725 alin. (3) C. proc. civ., iar, prin Decizia civilă nr.

114 din 23 ianuarie 2014 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, a fost

admis recursul, iar Sentința civilă nr. 185 din 8 octombrie 2013, pronunțată de

Tribunalul Gorj, secția I civilă, a fost modificată, în sensul respingerii

cererii de revizuire, ca tardiv formulată.

Pentru a decide

astfel, instanța a reținut următoarele:

Sentința civilă nr.

2044 din 27 octombrie 2006, pronunțată de judecătoria Motru, a cărei anulare se

solicită, a fost comunicată revizuentului la data de 18 ianuarie 2007, așa cum

rezultă din dovada de comunicare depusă la Dosarul nr. 1706/2006 al

Judecătoriei Motru. Împotriva acestei sentințe, P.S. a declarat apel la data de

29 ianuarie 2007, a fost prezent la data când calea de atac a fost soluționată

de Tribunalul Gorj prin Decizia civilă nr. 98 din 14 martie 2007. De asemenea,

P.S. a declarat recurs împotriva deciziei din apel, soluționat de Curtea de

Apel Craiova prin Decizia civilă nr. 764 din 5 iunie 2008.

Față de aceste

aspecte, nu pot fi primite susținerile revizuentului în sensul că a luat

cunoștință despre existența Sentinței civile nr. 2044 din 27 octombrie 2006 a

Judecătoriei Motru abia în cursul lunii februarie 2013. Dosarele atașate în

cauză fac dovada că acesta a fost parte în Dosarul nr. 1706/2006 al

Judecătoriei Motru și a exercitat toate căile de atac împotriva sentinței ce se

solicită a fi revizuită, care i-a fost comunicată încă din data de 18 ianuarie

2007.

Prin urmare, instanța

de recurs a constatat că dispozițiile art. 324 C. proc. civ. au fost greșit

aplicate de către tribunal, ca primă instanță, devenind astfel incident motivul

de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Împotriva Deciziei

civile nr. 114 din 23 ianuarie 2014 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă,

a declarat recurs revizuentul. În motivarea acestuia, a susținut că în mod

nelegal Curtea de Apel Craiova a calificat calea de atac declarată de intimați,

ca fiind recurs.

La termenul din data

de 26 iunie 2014, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția

inadmisibilității recursului.

Examinând recursul,

în raport de excepția de inadmisibilitate, a cărei analiză este prioritară față

de dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată

următoarele:

Regula în materia

căii de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârii date asupra revizuirii

este aceea că o astfel de hotărâre este supusă căii de atac prevăzută de lege

pentru hotărârea revizuită [art. 328 alin. (1) C. proc. civ.]. În consecință,

hotărârea dată asupra cererii de revizuire care are ca obiect o decizie a

instanței de recurs este irevocabilă, așa încât ea nu mai poate fi atacată cu

recurs.

Art. 328 alin. (2) C.

proc. civ. prevede că "dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri

potrivnice calea de atac este recursul, cu excepția cazului în care instanța de

revizuire este Înalta Curte de Casație și Justiție, a cărei hotărâre este

irevocabilă".

Această dispoziție

procedurală nu este însă de natură a deschide calea unui recurs la recurs,

aplicându-se și în această ipoteză regula prevăzută la alin. (1) al art. 328

din C. proc. civ., în sensul că, dacă hotărârea supusă revizuirii pe temeiul

art. 322 pct. 7 din același cod este irevocabilă, același caracter îl va avea

și hotărârea pronunțată în revizuire.

Cu alte cuvinte, în

cazul revizuirii întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. singura

cale de atac este recursul, apelul fiind suprimat

Din interpretarea

prevederilor art. 328 alin. (2) C. proc. civ. reiese că intenția legiuitorului

a fost aceea de a elimina calea de atac a apelului, atunci când hotărârea a

cărei revizuire se cere este supusă atât apelului, cât și recursului, și nu

aceea de a deschide calea recursului și în situația în care hotărârea supusă

revizuirii pentru contrarietate de hotărâri este pronunțată în recurs.

Aceasta înseamnă că,

atunci când se invocă hotărâri potrivnice și se cere revizuirea, recursul va

putea fi exercitat chiar dacă hotărârea a cărei anulare se cere este o

sentință.

În speță, prin

cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.,

P.S. a solicitat anularea Sentinței civile nr. 2044 din 27 octombrie 2006,

pronunțată de Judecătoria Motru, definitivă prin Decizia civilă nr. 98 din 14

martie 2007 a Tribunalului Gorj și irevocabilă prin Decizia civilă nr. 764 din

5 iunie 2008 a Curții de apel Craiova, susținând că este potrivnică Sentinței

civile nr. 929 din 7 iunie 2005 a Judecătoriei Motru.

Față de prevederile

legale sus-menționate, în mod corect Curtea de Apel Craiova, prin încheierea

din 23 ianuarie 2014, având în vedere dispozițiile art. 328 alin. (2) C. proc.

civ., a calificat calea de atac exercitată împotriva Sentinței civile nr. 185

din 8 octombrie 2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția I civilă, în

Dosarul nr. 5176/95/2013, prin care s-a soluționat cererea de revizuire

formulată de P.S. în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., ca fiind recurs.

Or, regula privind

legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu

poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. În afară de căile de

atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de

a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

În consecință, pentru

considerentele reținute mai sus, Înalta Curte va respinge recursul declarat în

cauză, ca inadmisibil.

Văzând prevederile

art. 274 C. proc. civ. din prisma culpei procesuale a recurentului și

solicitarea intimaților Ț.M. și Ț.I. de acordare a cheltuielilor de judecată,

constând în cheltuieli de transport și contravaloare copii xerox, se reține că

aceștia au depus la dosarul cauzei un bon fiscal din data de 10 iunie 2014, în

valoare de 6,45 RON, reprezentând contravaloare copii xerox, însă la dosarul

instanței nu există nicio cerere de efectuare xerocopii, iar cheltuielile de

transport sunt dovedite prin două bilete de tren din 26 iunie 2014, în cuantum

de 63 RON, fiecare, motiv pentru care Înalta Curte va admite cererea

intimaților numai în măsura acestora din urmă, urmând să oblige recurentul la

câte 63 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, către intimații Ț.I. și Ț.M.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de P.S. împotriva Deciziei civile nr. 114 din 23

ianuarie 2014 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Obligă recurentul la

câte 63 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, către intimații Ț.I. și Ț.M.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 26 iunie 2014.

Procesat de GGC - AS