ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3659/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3659/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursurilor de față;
În baza actelor și lucrărilor
dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 54 din 08 mai
2012, Tribunalul Mureș a dispus următoarele:
În baza art. 334 C. proc. pen., s-au
admis în parte cererile de schimbare a încadrării juridice a faptei formulate
de inculpatul L.R. și, în consecință:
S-a schimbat încadrarea juridică a
faptei de constituire a unui grup infracțional organizat din prevederile art. 7
alin. (1) din Legea nr. 39/2003 în prevederile art. 7 alin. (1) din aceeași
lege cu aplicarea art. 18 din Legea nr. 508/2004.
S-a schimbat încadrarea juridică a
faptei de spălare de bani din prevederile art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002
în prevederile art. 23 lit. c) din aceeași lege, cu aplicarea art. 18 din Legea
nr. 508/2004.
S-a schimbat încadrarea juridică a
faptei de complicitate la evaziune fiscală din prevederile art. 26 C. pen.,
raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005 în
prevederile art. 26 C. pen., raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr.
241/2005, respingând, ca neîntemeiată, cererea de reținere pentru această faptă
a dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 508/2004.
S-a respins, ca neîntemeiată, cererea
de reținere pentru fapta de fals în înscrisuri sub semnătură privată a
dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 508/2004.
L-a condamnat pe inculpatul L.R.,
pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional
organizat prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art.
18 din Legea nr. 508/2004, art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., și art. 74 lit. c), art. 76 lit. d) C. pen., la
pedeapsa de 9 luni închisoare.
L-a condamnat pe același inculpat
pentru comiterea infracțiunii de spălare de bani prevăzută de art. 23 lit. c)
din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 18 din Legea nr. 508/2004, art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., și art. 74 lit. c), art. 76 lit. d) C. pen., la
pedeapsa de 9 luni închisoare.
L-a condamnat pe același inculpat
pentru comiterea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prevăzută de
art. 26 C. pen., raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu
aplicarea art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., și art. 74 lit. c), art.
76 lit. d) C. pen., la pedeapsa de un an și 2 luni închisoare.
L-a condamnat pe același inculpat
pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută
de art. 290 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. c), art. 76 lit. e) teza a Il-a C. pen.,
la pedeapsa de 5000 lei, amendă penală.
În baza art. 33 lit. b), art. 34 lit.
b), d) și e) C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai
grea, un an și 2 luni închisoare.
S-a dedus din pedeapsa închisorii
durata reținerii din data de 15 noiembrie 2011 și arestării din perioada 16
noiembrie - 22 decembrie 2011.
În conformitate cu prevederile art. 71
C. pen., s-au interzis inculpatului pe durata executării pedepsei principale
drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. și anume:
a)
dreptul de a alege și de a fi ales în
autoritățile publice sau în funcții elective publice;
b)
dreptul de a ocupa o funcție implicând
exercițiul autorității de stat;
c)
dreptul de a exercita profesia de
contabil;
În baza art. 118 alin. (1) lit. b) C.
pen., s-a confiscat de la inculpat laptopul ridicat de la inculpat de B.C.C.O.
Tg. Mureș conform procesului verbal din 30 noiembrie 2011 de la dosar urmărire
penală.
În baza art. 14 alin. (3) lit. a),
art. 348 C. proc. pen., s-a dispus desființarea în totalitate ca fiind false în
conformitate cu prevederile art. 445 alin. (2) C. proc. pen., a facturilor și
chitanțelor emise de către SC C.B. SRL către SC A.C. SRL, aflate la dosar
urmărire penală, și a contractului de prestări servicii încheiat între cele
două societăți.
A fost obligat inculpatul să plătească
părții civile D.G.F.P. Harghita suma de 256.313 lei cu majorări de întârziere
calculate până la data plății efective, respingând ca neîntemeiate în rest
pretențiile acestei părți civile față de inculpatul L.R.
În baza art. 15 alin. (1) C. proc.
pen., s-a respins, ca inadmisibilă, acțiunea civilă formulată împotriva
inculpatului de inculpata SC A.C. SRL.
S-a făcut aplicarea art. 191 alin. (1)
și (2) C. proc. pen.
S-au reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial
Tg. Mureș, întocmit la data de 09 februarie 2012, s-a dispus trimiterea în
judecată a inculpaților:
A.T., sub aspectul săvârșirii
infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 23
lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002, art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din
Legea nr. 241/2005, art. 215
1
alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 raportat la art. 290 alin. (1) C. pen., cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C.
pen.;
B.P.P., cercetat sub aspectul
săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003,
art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C.
pen.;
G.A.L., cercetat sub aspectul
săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003,
art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002, art. 26 C. pen., raportat la art. 9 alin.
(l) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, art. 290 alin. (1) C. pen., cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
și art. 37 lit. a) C. pen.;
B.Z., cercetat sub aspectul săvârșirii
infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (l) din Legea nr. 39/2003, art. 23
lit. c) din Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
B.B., cercetat sub aspectul săvârșirii
infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (l) din Legea nr. 39/2003, art. 23
lit. c) din Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
L.R., cercetat sub aspectul săvârșirii
infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (l) din Legea nr. 39/2003, art. 23
lit. c) din Legea nr. 656/2002, art. 26 C. pen., raportat la art. 9 alin. (l)
lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, art. 290 alin. (1) C. pen., cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic, art. 33 lit. a) C. pen.;
K.B.C., cercetat sub aspectul
săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 26 C. pen., raportat la art. 9 alin.
(l) lit. c) din Legea nr. 241/2005, art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
SC A.C. SRL Ditrău, cercetată sub
aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 23 lit. c) din Legea nr.
656/2002, art. 9 alin. (l) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu
aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
La termenul de judecată din data de 21
martie 2012 inculpatul L.R. a solicitat judecarea cauzei, în ceea ce-l privește,
după procedura simplificată aplicabilă în cazul recunoașterii vinovăției,
reglementată de prevederile art. 320
1
C. proc. pen. Ca urmare, la
termenul de judecată din 23 aprilie 2012 s-a dispus disjungerea cauzei față de
acest inculpat și formarea prezentului dosar, având ca obiect cauza penală
privind pe inculpatul L.R.
În urma disjungerii cauzei noul dosar
a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Mureș sub nr. 3609/102/2012.
Analizând probele administrate în
dosarul nr. 83/D/P/2011, recunoașterea faptelor și descrierea lor din
rechizitoriu, s-au reținut în fapt următoarele:
Inculpatul L.R. a constituit, împreună
cu mai multe persoane, în cursul anului 2011, un grup în cadrul căruia a
acționat până la momentul reținerii sale, în data de 15 noiembrie 2011, în
scopul comiterii mai multor infracțiuni, pentru a obține beneficii financiare.
Activitatea infracțională a
inculpatului în cadrul grupului s-a desfășurat în cadrul SC C.B. SRL Sântana de
Mureș, deținută și administrată de asociatul unic B.P.P., societate în care
inculpatul avea calitatea de contabil, și în relație cu SC A.C. SRL Ditrău,
deținută de asociații A.T., G.V., G.A., administrată de numitul A.T.
Între aceste firme au avut loc
tranzacții bancare importante în baza unor documente justificative fictive
prezentate la bancă pentru efectuarea tranzacțiilor în cauză. SC C.B. SRL este
o firmă tip „fantomă”, ceea ce a rezultat, între altele, din faptul că nu are
angajați, activitate economică, nu a înregistrat și depus către autoritățile
fiscale documentele prevăzute de lege, nu este condusă efectiv de către
administratorul în drept.
S-a reținut că, fiind vorba despre
operațiuni nereale înregistrate în contabilitatea acestor societăți comerciale,
întreaga sumă înregistrată și virată face obiectul infracțiunii de evaziune
fiscală, faptă prevăzută și pedepsită de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr.
241/2005, iar transferul efectiv între conturile bancare, ridicarea în numerar
a banilor și retransmiterea neoficială a acestora către ordonatorul inițial,
reprezintă infracțiunea de spălare de bani, faptă prevăzută și pedepsită de
art. 23 lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002, astfel:
I.
În perioada 21 iunie 2011 - 14
noiembrie 2011 a fost transferată de către SC A.C. SRL suma de 762.297 Ron
către SC C.B. SRL, în baza facturilor fiscale centralizate în anexele la
procesul verbal nr. 453 din 29 decembrie 2011 întocmit de D.G.F.P. Harghita și
contractului de prestări servicii încheiat între cele două societăți, având nr.
2 din 4 aprilie 3011 aflat la filele x - y din volumul
XV
al dosarului de urmărire penală, acte cu caracter fictiv
în condițiile în care SC C.B. SRL nu a prestat serviciile menționate. Suma a
fost transferată în următoarele tranșe:
Data
Suma
21 iunie 2011
13.080 Ror
23 iunie 2011
18.973 Ror
27 iunie 2011
19.932 Ror
29 iunie 2011
19.979 Ror
01 iulie 2011
19.932 Ror
05 iulie 2011
14.600 Ror
11 iulie 2011
30.000 Ror
13 iulie 2011
9.920 Ror
20 iulie 2011
24.654 Ror
21 iulie 2011
24.654 Ror
03 august 2011
30.000 Ror
05 august 2011
30.000 Ror
08 august 2011
30.706 Ror
09 august 2011
30.000 Ror
10 august 2011
10.828 Ror
18 august 2011
50.000 Ror
23 august 2011
40.000 Ror
24 august 2011
40.000 Ror
26 august 2011
40.000 Ror
29 august 2011
37.800 Ror
30 august 2011
1.159 Ror
09 septembrie 2011
40.000 Ror
14 septembrie 2011
7.080 Ror
21 octombrie 2011
40.000 Ror
24 octombrie 2011
40.000 Ror
26 octombrie 2011
40.000 Ror
27 octombrie 2011
40.000 Ror
14 noiembrie 2011
19.000 Ror
Total sume
762.297 Ron
Din analiza extraselor de cont a
rezultat că aceste sume au fost ridicate sau transferate astfel:
Data
Suma RON
Data ridicării sumei
Suma RON
Modalitatea de ridicare -
la ghișeul băncii/ ATM/virament
bancar către membrii grupului
21 iunie 201
13.080
21-23 iunie 2011
13.050
ATM
23 iunie 201:
18.973
24-25 iunie 2011
14.000
ATM
27 iunie 201:
19.932
27-29 iunie 2011
24.730
ATM
29 iunie 201;
19.979
29.06-01 iulie 2011
15.150
ATM
01 iulie 201:
19.932
02-05.2011
14.100
ATM
05 iulie 201]
14.600
05 iulie 2011
9.950
B.P.P.
06-08 iulie 2011
14.600
ATM
11 iulie 201]
30.000
12 iulie 2011
10.000
B.P.P.
12-13 iulie 2011
14.010
ATM
13 iulie 201]
9.920
13 iulie 2011
10.000
B.P.P.
13 iulie 2011
5.050
ATM
20 iulie 201;
24.654
21 iulie 2011
24.000
B.B.
21 iulie 201:
24.654
22 iulie 2011
17.700
B.B.
22 iulie 2011
7.000
ATM
03 august 201]
30.000
03 august 2011
20.000
B.B.
03-04 august 2011
9.780
ATM
05 august 201]
30.000
05 august 2011
20.000
B.B.
06-07 august 2011
2.980
ATM
08 august 201:
30.706
08-09 august 2011
10.500
ATM
08 august 2011
24.000
B.B.
09 august 201
30.000
_
09 august 2011
24.000
B.B.
09 august 2011
5.900
ATM
10 august 201
10.828
10 august 2011
7.000
ATM
10 august 2011
3.700
B.Z.
17 august 2011
1.000
ATM
18 august 201:
50.000
18.-19 august 2011
14.000
ATM
18 august 2011
35.800
B.P.P.
23 august 201:
40.000
23 august 2011
35.000
B.P.P.
23 august 2011
3.000
B.B.
23 august 2011
520
ATM
24 august 2011
40.000
24.-25 august 2011
15.960
ATM
25 august 2011
25.800
B.Z.
26 august 201]
40.000
26 august 2011
3.000
B.B.
26 august 2011
30.000
B.Z.
26.-28 august 2011
7.000
ATM
29 august 201 i 37.800
29 august 2011
7.000
ATM
29 august 2011
11.000
B.B.
29 august 2011
19.700
B.Z.
30 august 201:
1.159
30 august 2011
1.160
ATM
09 septembrie 201:
40.000
09 septembrie 2011
7.000
ATM
09 septembrie 2011
7.000
B.Z.
09 septembrie 2011
26.000
B.B.
14 septembrie 201:
7.080
14 septembrie 2011
7.000
ATM
21 octombrie 201]
40.000
21 octombrie 2011
500
ATM
21 octombrie 2011
20.000
B.B.
21 octombrie 2011
3.000
ATM
22 octombrie 2011
2.000
ATM
22 octombrie 2011
2.000
ATM
23 octombrie 2011
2.000
ATM
23 octombrie 2011
2.000
ATM
24 octombrie 2011
6.000
ATM
24 octombrie 2011
2.000
L.R.
24 octombrie 2011
400
ATM
24 octombrie 2011
40.000
24 octombrie 2011
1.000
ATM
24 octombrie 2011
500
ATM
25 octombrie 2011
2.000
ATM
25 octombrie 2011
2.000
ATM
25 octombrie 2011
34.400
B.B.
26 octombrie 201]
40.000
26 octombrie 2011
36.000
B.B.
26 octombrie 2011
300
ATM
26 octombrie 2011
300
ATM
26 octombrie 2011
2.000
ATM
26 octombrie 2011
1.400
ATM
27 octombrie 201]
40.000
27 octombrie 2011
2.000
ATM
27 octombrie 2011
1.000
ATM
27 octombrie 2011
13.000
B.B.
28 octombrie 2011
21.000
B.B.
30 octombrie 2011
2.000
ATM
28 octombrie 2011
890
ATM
14 noiembrie 201:
19.000
14-15 noiembrie 2011
8.000
ATM
15 noiembrie 2011
11.000
B.B.
TOTAL
762.29' Ron
S-a arătat că banii virați în
conturile persoanelor fizice conform tabelului de mai sus au fost de asemenea
ridicați în numerar, după cum rezultă din extrasele bancare înaintate de B.R.D.,
sucursala Tg. Mureș, anexate la dosarul de urmărire penală. Conform datelor și
indiciilor de la dosarul de urmărire penală, care coroborate cu recunoașterea
inculpatului L.R. constituie probe certe în cazul său, și care în cazurile
altor membri ai grupării, încă nejudecați definitiv, nu constituie asemenea
probe certe, banii virați au fost ridicați în numerar de inculpatul L.R. și de
numiții G.A.L., B.P.P., B.Z. și B.B. și predați, minus comisioanele aferente,
administratorului și asociatului SC A.C. SRL, numitul A.T.
II. Î
n evidența contabilă a SC A.C. SRL
s-au înregistrat facturi și chitanțe fictive emise de SC C.B. SRL în perioada
aprilie - octombrie 2009, anexate la dosar urmărire penală, pentru o sumă
totală de 148.051 lei.
Din probele dosarului s-a reținut că
facturile și chitanțele fictive emise de către SC C.B. SRL, menționate la
ambele puncte de mai sus, au fost întocmite de inculpatul L.R. Astfel, la
domiciliul inculpatului L.R. au fost identificate o serie de înscrisuri care
atestă în mod fals existența unor raporturi comerciale licite între SC A.C. SRL
și SC C.B. SRL, în contextul în care probele administrate în cauză atestă
imposibilitatea efectuării unor prestații de către societatea fantomă SC C.B.
SRL. Mai mult, în mașina acestuia, folosită în cursul zile de 15 noiembrie 2011
de numitul G.A. și percheziționată cu ocazia unui flagrant realizat în cauză,
au fost identificate declarații fiscale tip 390 și 394 în alb, purtând însă
ștampila societății și semnătura administratorului, fapt ce confirmă că aceste
înscrisuri erau pregătite de inculpat pentru a justifica în fața organelor de
control după completarea ulterioară a acestora, serviciile sau achizițiile
pretins derulate de SC C.B. SRL. Rolul inculpatului L.R. rezultă și din
declarațiile sale date în cursul urmăririi penale. Din cuprinsul acestora
reiese că el a activat în calitate de contabil al SC C.B. SRL, calitate în care
a întocmit facturile și chitanțele către SC A.C. SRL, că a știut că
respectivele facturi și chitanțe sunt fictive și au la bază operațiuni nereale,
că sunt destinate, totuși, înregistrării în contabilitatea acestei din urmă
companii, ceea ce a dus la prejudicierea bugetului de stat prin înregistrarea
de cheltuieli nereale. Din declarațiile sale a reieșit și că, utilizând
aplicația de internet banking a SC C.B. SRL, a dispus transferurile de bani din
conturile acestei societăți în contul său personal și în conturile altor
persoane fizice, conform tabelului de mai sus. Faptul că el era autorul
documentelor contabile fictive a reieșit și din percheziția sistemului
informatic pus la dispoziția organelor judiciare chiar de el.
Din aceleași declarații, coroborate cu
celelalte probe ale dosarului, s-a mai reținut că inculpatul a realizat aceste
activități prin intermediul unei asocieri cu numiții G.A.L., A.T. și B.P.P., pe
care el a perceput-o ca având o activitate coordonată și un caracter structurat
pe roluri, rolul său fiind acela de a întocmi documentele contabile, a dispune
viramentele de bani din partea SC C.B. SRL și de a încasa și restitui către
numitul A.T. o parte a sumelor de bani. Scopul activității inculpatului în
cadrul grupului a fost acela de a comite infracțiunile de spălare de bani și
evaziune fiscală, în vederea unor câștiguri materiale, o sumă lunară de 1000 de
lei pentru ținerea contabilității fictive a SC C.B. SRL.
S-a considerat că, în ceea ce îl
privește, aceste infracțiuni s-au și comis în materialitatea lor: evaziunea
fiscală s-a realizat prin înregistrarea în contabilitatea SC A.C. SRL a
facturilor și chitanțelor care atestau în mod nereal cheltuieli ale acestei
societăți în sumă de 762.297 lei conform precizărilor de la punctul
I
de mai sus și de 148.051 lei conform
celor de la punctul
II
de mai sus. Prin
întocmirea acestor documente și înmânarea lor către numitul A.T. inculpatul a
ajutat la înregistrarea lor în contabilitatea societății administrate de acesta
din urmă. Ajutorul s-a acordat cu intenție infracțională, în scopul fraudării
bugetului de stat. Asupra problemei, dacă numitul A.T., sau alți membri ai
grupării au acționat la rândul lor cu intenție infracțională, instanța a arătat
că nu se poate pronunța, deoarece această problemă face obiectul unui alt
dosar, încă în curs de judecată. Prejudiciul cauzat de inculpat prin
complicitatea la fapta de evaziune fiscală, calculat prin rechizitoriu și
recunoscut de inculpat, era de 256.313 lei, la care trebuie calculate majorări
de întârziere.
S-a reținut că inculpatul L.R. a comis
și infracțiunea de spălare de bani, cu privire la o parte din suma despre care
știa că a fost înregistrată în mod nereal în contabilitatea SC A. SRL, cu alte
cuvinte că este produsul infracțiunii de evaziune fiscală în cuantum de 6000 de
lei, virată către SC C.B. SRL, în data de 21 octombrie 2011 apoi în contul său
personal în data de 24 octombrie 2011 și ridicată ulterior de el în numerar.
S-a considerat că:
- fapta inculpatului L.R., care în
cursul anului 2011 a constituit împreună cu numiții A.T., B.P.P. și G.A.L. un
grup în care a avut un rol bine determinat și care, din punctul său de vedere,
avea caracter structurat și acționa în scopul comiterii infracțiunilor grave [(în
sensul art. 2 lit. b) pct. 14 și 16 din Legea nr. 39/2003)] de evaziune fiscală
și spălare de bani, în vederea obținerii de beneficii financiare, întrunește
elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup
infracțional organizat prevăzut de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.
Prima instanță a considerat că, având
în vedere denunțul făcut organelor de urmărire penală la începutul procesului,
că sunt aplicabile dispozițiile art. 18 din Legea nr. 508/2004: Persoana care a
comis una dintre infracțiunile atribuite prin prezenta lege în competența D.I.I.C.O.T.,
iar în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea
la răspundere penală a altor participanți la săvârșirea infracțiunii
beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.
În speță, în denunțul datat 28
noiembrie 2011, inculpatul se referea la activități infracționale derulate prin
intermediul societăților comerciale A.P. SRL, I.F. SRL, K. SRL, E.E. SRL.
Dintre acestea, cel puțin cu privire la cele legate de SC I. SRL s-au
administrat ulterior probe care sugerează în mod rezonabil veridicitatea
denunțului, nefiind necesară, pentru reținerea dispozițiilor legale menționate,
probarea cu certitudine a celor denunțate.
Ca urmare, instanța, în baza art. 334
C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei de constituire a unui
grup infracțional organizat din prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr.
39/2003 în prevederile art. 7 alin. (1) din aceeași lege, cu aplicarea art. 18
din Legea nr. 508/2004.
Fapta aceluiași inculpat care a
dobândit o sumă de bani despre care știa că a fost înregistrată în mod nereal
în contabilitatea SC A. SRL, cu alte cuvinte că este produsul infracțiunii de
evaziune fiscală, în cuantum de 6000 de lei, virată către SC C.B. SRL, în data
de 21 octombrie 2011 apoi în contul său personal în data de 24 octombrie 2011,
constituie infracțiunea de spălare de bani prevăzută de art. 23 lit. c) din
Legea nr. 656/2002. În baza considerentelor menționate mai sus și ținând cont
de împrejurarea că suma de bani care a făcut obiectul infracțiunii de spălare
de bani este produsul comiterii în concurs a infracțiunilor de constituire a
unui grup infracțional organizat și evaziune fiscală, instanța a dispus și cu
privire la această infracțiune schimbarea încadrării juridice a faptei în
sensul aplicării art. 18 din Legea nr. 508/2004.
Fapta aceluiași inculpat care a ajutat
la înregistrarea în contabilitatea SC A.C. SRL a facturilor și chitanțelor care
atestau în mod nereal cheltuieli ale acestei societăți în sumă de 762.297 lei
conform precizărilor de la punctul
I
de
mai sus și de 148.051 lei conform celor de la punctul
II
de mai sus, prin întocmirea facturilor și chitanțelor
emise de SC C.B. SRL, contribuind la prejudicierea bugetului de stat cu suma de
256.313 lei, constituie elementele constitutive ale infracțiunii de
complicitate la evaziune fiscală prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art.
9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005. Întrucât cu privire la acest
inculpat nu există date certe referitoare la o contribuție la prejudicierea
bugetului de stat prin alte societăți comerciale (SC D., R. și I.F.),
dimpotrivă, învinuirea privește doar activitățile sale legate de SC C.B. SRL și
prejudicierea bugetului de stat prin intermediul lor cu suma, limitată,
precizată mai sus, nu se pot reține față de el prevederile alin. (2) al
textului legal, referitoare la crearea unui prejudiciu mai mare de echivalentul
în lei a 100.000 de euro. Ca urmare, instanța a schimbat încadrarea juridică a
faptei de complicitate la evaziune fiscală din prevederile art. 26 C. pen., raportat
la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005 în prevederile
art. 26 C. pen., raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005. A
respins, ca neîntemeiată, cererea de reținere pentru această faptă a
dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 508/2004, întrucât acest text legal vizează
doar infracțiunile grave expres menționate în lege, între care nu se regăsește
infracțiunea de evaziune fiscală.
- fapta aceluiași inculpat de a
întocmi acte sub semnătură privată fictive (facturile și chitanțele menționate
la punctele
I
și
II
de mai sus), acte care au fost ulterior înregistrate în
contabilitatea SC A.C. SRL, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii
de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen. Din motivul arătat la paragraful precedent, și cu
privire la această infracțiune instanța a respins ca neîntemeiată cererea de
reținere a dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 508/2004.
Cât privește individualizarea pedepsei
s-au avut în vedere:
- circumstanțele reale, în special
complexitatea activității infracționale și prejudiciul cauzat.
- circumstanțele personale, între care
perseverența infracțională demonstrată nu numai de durata activității
infracționale și de numărul actelor contabile fictive întocmite în vederea
prejudicierii bugetului de stat, ci și de detaliul că inculpatul a continuat manoperele
frauduloase până la momentul arestării sale, aparent neimpresionat de
informațiile primite că activitatea grupului este deja urmărită de organele
judiciare, în acest sens este declarația din dosar urmărire penală, în care
inculpatul arată că în urmă cu o săptămână a aflat de suspiciunile poliției, și
că până în dimineața zilei când a dat declarația a continuat activitatea
infracțională. S-a dedus de aici că pentru inculpat conștientizarea
supravegherii sale de către organele judiciare nu este suficientă pentru a-l
descuraja în activitatea infracțională, mijlocul eficient pentru acest scop
fiind plasarea sa în detenție. Pe de altă parte, instanța a avut în vedere
comportamentul constant sincer al inculpatului, dincolo de recunoașterea
faptelor din fața instanței, concretizat în adoptarea unei poziții de
colaborare cu organele judiciare încă de la începutul urmăririi penale,
comportament pe care îl va reține drept circumstanță atenuantă, conform art. 74
lit. c) C. pen.
Împotriva acestei hotărâri au declarat
apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. -
Serviciul Teritorial Târgu Mureș și inculpatul L.R.
D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial
Tg. Mureș, a criticat sentința sub aspectul nelegalității, arătând că în mod
nelegal s-a schimbat încadrarea juridică a faptei de evaziune fiscală în sensul
înlăturării dispozițiilor alin. (2) al art. 9 din Legea nr. 241/2005
motivându-se că prejudiciul ar fi de peste 100.000 euro (541.104 lei).
Inculpatul a solicitat: schimbarea
încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina sa, în sensul reținerii art.
18 din Legea nr. 508/2004 și cu referire la infracțiunea de evaziune fiscală;
reindividualizarea pedepsei pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen.,
raportat la art. 9 alin. (l) lit. c) din Legea nr. 241/2005, în conformitate cu
dispozițiile art. 18 din Legea nr. 241/2005; aplicarea art. 81 C. pen., la
pedeapsa rezultantă, respectiv aplicarea art. 86* C. pen.
Prin decizia penală nr. 80/ A din 26
octombrie 2012, Curtea de Apel Târgu Mureș a respins, ca nefondate, apelurile
declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T.
- Serviciul Teritorial Târgu Mureș și inculpatul L.R., împotriva sentinței
penale nr. 54 din 08 mai 2012 a Tribunalului Mureș.
A fost obligat inculpatul la plata
sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare parțiale către stat, restul
cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel rămânând în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre,
instanța de prim control judiciar, după analiza actelor și lucrărilor
dosarului, a apreciat corect stabilită de către instanța de fond situația de
fapt, vinovăția inculpaților fiind pe deplin dovedită, cu atât mai mult cu cât
acesta a beneficiat de dispozițiile art. 320
l
C. proc. pen.
În cauză s-a apreciat că nu se impune
reținerea dispozițiilor alin. (2) al art. 9 din Legea nr. 241/2005, prejudiciul
fiind corect stabilit, iar în opinia instanței, reținerea art. 18 din Legea nr.
508/2004 nu vizează infracțiunea de evaziune fiscală, neregăsindu-se între
infracțiunile enumerate de art. 12 din Legea nr. 508/2004.
În ceea ce privește individualizarea
pedepsei s-a considerat că aceasta corespunde criteriilor prevăzute de art. 72
C. pen., iar executarea pedepsei în regim de detenție corespunde scopului
acesteia.
Împotriva acestei hotărâri, în termen
legal, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție –D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Târgu Mureș și inculpatul L.R.
Parchetul a criticat hotărârea în
sensul nereținerii dispozițiilor alin. (2) al art. 9 din Legea nr. 241/2005,
suplimentând motivele de recurs și cu critica vizând nereținerea dispozițiilor
art. 18 din Legea nr. 508/2004 pentru infracțiunile de evaziune fiscală și fals
în înscrisuri sub semnătură privată.
Inculpatul a criticat hotărârea prin
prisma faptului că nu s-au reținut dispozițiile art. 18 din Legea nr. 508/2004
și pentru infracțiunea de evaziune fiscală, cât și reindividualizarea pedepsei
și aplicarea dispozițiilor art. 81 sau 86* C. pen.
Înalta Curte, examinând recursurile
declarate în cauză, le consideră fondate pentru următoarele considerente:
În conformitate cu art. 18 din Legea nr.
508/2004 „Persoana care a comis una dintre infracțiunile atribuite prin
prezenta lege în competența D.I.I.C.O.T., iar în timpul urmăririi penale
denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor
participanți la săvârșirea infracțiunii beneficiază de reducerea la jumătate a
limitelor pedepsei prevăzute de lege”.
Din acest text de lege reiese că
această cauză de atenuare a pedepsei se aplică în cazul oricărei persoane care
a comis o infracțiune care intră în competența D.I.I.C.O.T. - ului și are ca și
consecință reducerea limitelor pedepsei, fără a specifica în mod expres
modalitatea aplicării acestei dispoziții legale în situația în care persoana
care beneficiază de dispozițiile ei este trimisă în judecată pentru un concurs
de infracțiuni.
Într-o atare situație dispozițiile
art. 18 din Legea nr. 508/2004 trebuie aplicate cu privire la faptele care
intră în competența D.I.I.C.O.T. - ului.
În cauza dedusă prezentei judecăți
dintre infracțiunile reținute în sarcina inculpatului în competența D.I.I.C.O.T.
- ului intră infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat
prevăzut de art. 7 alin. (l) din Legea nr. 39/2003, precum și infracțiunea de
spălare a banilor prevăzută de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002.
Cum infracțiunea de constituire a unui
grup infracțional organizat, astfel cum rezultă din însuși definiția dată acestei
noțiuni, nu are o existență de sine stătătoare fiind legată de existența unei
infracțiuni grave a cărei comitere intră în scopul ei, în mod evident și
această din urmă infracțiune trebuie să urmeze soarta celei dintâi, altfel nu
s-ar explica de ce legiuitorul exclude infracțiunile considerate grave de la pct.
15 și 20 de la art. 2 lit. b) din Legea nr. 39/2003, din competența D.I.I.C.O.T.
- ului, înțelegând astfel că celelalte infracțiuni grave, enumerate de acest
text de lege rămân în competența D.I.I.C.O.T. - ului și nu pot fi definite și
încadrate decât împreună cu infracțiunea prevăzută de art. 7 și 8 din Legea nr.
39/2003.
Practic, infracțiunea de constituire a
unui grup infracțional organizat este legată de comiterea unei infracțiuni
grave enumerate în mod limitativ de art. 2 lit. b) din Legea nr. 39/2003.
În cauză, fiind vorba de infracțiuni
între care există o strânsă legătură de conexitate, acestea aflându-se în
concurs, cauza de reducere a pedepsei, prevăzută de art. 18 din Legea nr. 508/2004,
trebuie aplicată cu privire la toate faptele reținute în sarcina inculpatului,
motiv pentru care, Înalta Curte va face aplicarea acestor dispoziții și în
cazul infracțiunii de evaziune fiscală și fals în înscrisuri sub semnătură
privată, motiv pentru care în conformitate cu art. 385
15
pct. 2 lit.
d) C. proc. pen., va admite recursurile declarate de către Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial
Târgu Mureș și inculpatul L.R. împotriva deciziei penale nr. 80/ A din 26
octombrie 2012 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori
și de familie.
Va casa decizia penală atacată și în
parte sentința penală nr. 54 din 8 mai 2012 a Tribunalului Mureș și rejudecând:
Va descontopi pedeapsa rezultantă de un
an și 2 luni închisoare în pedepse componente pe care le repune în
individualitatea lor:
Va reduce pedeapsa aplicată
inculpatului pentru comiterea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală
prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 9 alin. (l) lit. c) din Legea
nr. 241/2005 cu aplicarea art. 320
l
alin. (7) C. proc. pen., art. 74
lit. c), art. 76 lit. e) C. pen., de la un an și 2 luni închisoare la 3 luni
închisoare ca urmare a reținerii dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 508/2004.
Va reduce pedeapsa aplicată
inculpatului pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură
privată prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
și art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. c), art. 76 lit.
e) teza a Il-a C. pen., de la pedeapsa amenzii de 5000 lei la 100 lei.
Va contopi pedepsele astfel cum au
fost reduse cu pedeapsa de 9 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea
art. 18 din Legea nr. 508/2004, art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 cu
aplicarea art. 18 din Legea nr. 508/2004, art. 320
1
alin. (7) C.
proc. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., cu pedeapsa de 9
luni închisoare aplicată pentru art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu
aplicarea art. 18 din Legea nr. 508/2004, art. 320
1
alin. (7) C.
proc. pen., art. 74 lit. c) și art. 76 lit. d) C. pen., inculpatul urmând să
execute pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare.
În baza art. 71 C. pen., va interzice
inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C.
pen.
În ceea ce privește modalitatea de
executare a pedepsei, Înalta Curte apreciază că suspendarea condiționată a
acesteia este în măsură să asigure scopul prevăzut de art. 52 C. pen.
Rolul prioritar al pedepsei este
acțiunea de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni, nu acela al represiunii,
deoarece numai acțiunea de prevenire poate avea efecte benefice în ceea ce
privește adaptarea conduitelor destinatarilor legii penale și dezvoltarea
conștiinței juridice și morale a membrilor societății și numai dacă obiectiv,
atingerea adusă valorilor sociale ocrotite de norma penală ar putea să se
repete trebuie utilizată constrângerea.
Necesitatea aplicării unei pedepse și
evaluarea cuantumului acesteia trebuie să se înfăptuiască sub semnul fermității
care în acest domeniu nu înseamnă aplicarea unei pedepse severe ori executarea
acesteia în regim privativ de libertate, ci a unui tratament penal
corespunzător, adecvat pericolului social al faptei și persoanei făptuitorului,
apt să-și realizeze cu maximă eficiență finalitatea educativ - preventivă.
Din economia textului art. 52 alin. (1)
C. pen., în care se arată că pedeapsa este o măsură de constrângere și un
mijloc de reeducare a condamnatului, rezultă că funcția constrângerii nu este o
funcție a pedepselor, deoarece examenul realist al conținutului pedepsei nu
justifică încadrarea constrângerii printre funcțiile pedepsei, măsura de
constrângere, în sensul acestui text, indică esența pedepsei, însușirile sale,
iar nu unul din mijloacele prin care se realizează scopul ei, întrucât
constrângerea, ca esență a pedepsei este însăși pedeapsa.
Primul scop al oricărei pedepse este
prevenția specială, adică pedeapsa trebuie să-l împiedice pe condamnat să
săvârșească din nou o infracțiune; la realizarea acestui scop pedeapsa
contribuie prin mijlocirea ambelor sale funcții: reeducarea și intimidarea.
Intimidarea își produce efectele
imediat, cât există și durează teama de pedeapsă, în timp ce reeducarea își
produce rezultatul în timp, după ce făptuitorul a fost supus unui anumit
tratament, efectul preventiv fiind rezultatul unor modificări intervenite în
conștiința subiectului si are un caracter relativ statornic, durabil.
Funcția de reeducare se realizează încă
din momentul condamnării, moment în care făptuitorul luând cunoștință de
constrângerea la care va fi supus ca o consecință a infracțiunii, înțelege
semnificația exigențelor sociale și necesitatea de a respecta normele de
conduită în societate, de a avea o comportare onestă și disciplinată.
Această funcție de reeducare se
exercită îndeosebi pe parcursul executării pedepselor, precum și în cazul
suspendării condiționate/sub supraveghere a executării acesteia, are în esență
același rol și aceeași funcție, deoarece persoana căreia i-a fost aplicată se
află în situația în care conștientizează natura și rolul acestor sancțiuni
menite să-i influențeze pozitiv conștiința, caracterul și deprinderile, să-l
determine a respecta din convingere exigențele vieții în societate, fără a
intra în conflict cu ceilalți oameni sau cu societatea însăși.
În raport de cele reținute, Înalta
Curte apreciază că scopul pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen., poate fi
realizat prin executarea pedepsei într-un regim neprivativ de libertate, motiv
pentru care va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un
termen de încercare de 2 ani și 9 luni.
Va atrage atenția inculpatului asupra
dispozițiilor art. 83 C. pen.
Va dispune suspendarea condiționată a
executării pedepsei accesorii prevăzută de art. 71 și 64 lit. a) teza a
II
-a, lit. b) C. pen.
Cu privire la critica Parchetului
vizând dispoziția de schimbare a încadrării juridice a faptei de evaziune
fiscală prin înlăturarea dispozițiilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005,
Înalta Curte o consideră nefondată.
Așa cum rezultă din probele dosarului,
rolul inculpatului în cadrul grupului a fost acela de a comite infracțiunea de
evaziune fiscală și spălare de bani pentru a obține o sumă lunară de 1000 lei
pentru ținerea contabilității fictive a SC C.B. SRL.
Prin activitățile desfășurate și
recunoscute de către inculpatul L.R. s-a cauzat un prejudiciu de 256.313 lei,
în cauză neexistând dovezi certe că inculpatul ar fi desfășurat activități
ilegale și cu privire la SC D. SRL, SC R. SRL și SC I.F. SRL, activitatea sa
fiind legată doar de actele desfășurate în cadrul SC C.B. SRL, ce a condus la
prejudicierea bugetului de stat cu suma de 256.313 lei, prejudiciu care la data
săvârșirii faptei nu depășește suma de 100.000 Euro.
Faptul că inculpatul s-a prevalat de
dispozițiile art. 320
1
C. proc. pen., nu înseamnă că inculpatul
trebuia să recunoască întreg prejudiciul de peste 100.000 Euro (541.104 RON),
întrucât legea nu cere ca prin declarația dată, inculpatul să recunoască
cuantumul prejudiciului, ci doar fapta. Recunoașterea în totalitate a faptelor
are în vedere relevanța penală a integralității lor, fiind necesară întrunirea
tuturor elementelor constitutive, instanța fiind ținută să judece în limitele
în care a fost sesizată prin rechizitoriu, acest aspect referindu-se evident la
baza factuală și nu la calificarea juridică a faptei și care în mod legal poate
suporta schimbări.
Față de cele reținute,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de către
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. -
Serviciul Teritorial Târgu Mureș și inculpatul L.R. împotriva deciziei penale
nr. 80/ A din 26 octombrie 2012 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și
pentru cauze cu minori și de familie.
Casează decizia penală atacată și în
parte sentința penală nr. 54 din 8 mai 2012 a Tribunalului Mureș și rejudecând:
Descontopește pedeapsa rezultantă de un
an și 2 luni închisoare în pedepse componente pe care le repune în
individualitatea lor:
Reduce pedeapsa aplicată inculpatului
pentru comiterea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prevăzută de
art. 26 C. pen., raportat la art. 9 alin. (l) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu
aplicarea art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. c), art.
76 lit. e) C. pen., de la un an și 2 luni închisoare la 3 luni închisoare ca
urmare a reținerii dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 508/2004.
Reduce pedeapsa aplicată inculpatului
pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută
de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. c), art. 76 lit. e) teza a Il-a C. pen.,
de la pedeapsa amenzii de 5000 lei la 100 lei.
Contopește pedepsele astfel cum au
fost reduse cu pedeapsa de 9 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea
art. 18 din Legea nr. 508/2004, art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea
art. 18 din Legea nr. 508/2004, art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen.,
art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., cu pedeapsa de 9 luni
închisoare aplicată pentru art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea
art. 18 din Legea nr. 508/2004, art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen.,
art. 74 lit. c) și art. 76 lit. d) C. pen., inculpatul urmând să execute
pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare.
În baza art. 71 C. pen., interzice
inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C.
pen.
Face aplicarea art. 81 C. pen.,
dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 2 ani
și 9 luni ce constituie termen de încercare.
Atrage atenția asupra dispozițiilor
art. 83 C. pen.
Conform art. 71 alin. (5) C. pen.,
dispune suspendarea condiționată a pedepsei accesorii prevăzute de art. 64 lit.
a) teza a Il-a și lit. b C. pen.
Menține celelalte dispoziții ale
sentinței penale care nu sunt contrare prezentei decizii.
Onorariul parțial cuvenit apărătorului
desemnat din oficiu pentru recurentul intimat inculpat, până la prezentarea
apărătorului ales, în sumă de 50 lei, se va plăti din fondul Ministerului
Justiției.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu
soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Târgu Mureș, rămân în
sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21
noiembrie 2013.