ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 699/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 699/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin încheierea din 5 octombrie 2011,
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a
dispus emiterea unei adrese către Agenția Națională a Funcționarilor Publici în
vederea trimiterii de lămuriri cu privire la calitatea de angajat a
reclamantului B.R. A fost de asemenea amânată judecarea pricinii la data de 2
noiembrie 2011, în vederea continuării judecații.
Împotriva acestei încheieri,
reclamantul B.R. a formulat recurs, fără ca acesta să cuprindă motivele de
nelegalitate pe care se sprijină și nici dezvoltarea acestora.
Recursul este nul.
Potrivit dispozițiilor 302
1
alin. (1) lit. c) C. proc. civ.: „cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea
nulității: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și
dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un
memoriu separat
”
.
Conform dispozițiilor art. 306 alin.
(1) C. proc. civ., „recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal,
cu excepția cazurilor în care instanța de recurs ar putea reține din oficiu
motive de casare de ordine publică
”
.
Prin cererea de recurs,
recurentul-reclamant s-a rezumat la o simplă și formală declarare a recursului
împotriva încheierii pronunțate de Curtea de Apel București.
Cum recursul a fost declarat la data 6
octombrie 2011, iar motivele de recurs nu au fost depuse la dosarul cauzei, în
raport cu dispozițiile art. 306 alin. (1), instanța urmează a constata
nulitatea recursului.
Curtea mai reține că exercițiul
drepturilor procesuale, cum este în cauză dreptul de a declara recurs împotriva
încheierii pronunțate de Curtea de Apel București, se exercită în strânsă
dependență cu îndeplinirea obligațiilor procesuale, cum este aceea de a motiva
în termenul prevăzut de Codul de procedură civilă recursul.
În raport de cele mai sus reținute și
întrucât, în cauză, nu s-au ivit motive de ordine publică în sensul art. 306 alin.
(2) C. proc. civ., Curtea va face aplicarea dispozițiilor art. 306 alin. (1)
teza întâi C. proc. civ., potrivit cărora „recursul este nul dacă nu a fost
motivat în termenul legal”.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de Banu
Romulus împotriva încheierii din 5 octombrie 2011 a Curții de Apel București, secția
a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi
12 februarie 2013.