ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4714/2013

Asupra recursului constată următoarele: Judecătoria Iași, secția civilă, prin Sentința nr. 1094 din 19 ianuarie 2012 a respins plângerea formulată de reclamanții L.E., L.C. și L.E.I. prin care s-a solicitat anularea Ordinului nr. 1156/2010 emis de Prefectul județului Iași. Soluția primei instanțe a fost menținută de Tribunalul Iași, secția I civilă, prin Decizia nr. 2503 din 23 noiembrie 2012, prin care s-a respins recursul declarat de reclamanți împotriva sentinței judecătoriei, care a fost menținută. Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții, înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 19 aprilie 2013, solicitând rejudecarea cauzei sau anularea hotărârii atacate.

Înalta Curte constată că recursul nu este admisibil, urmând a fi respins ca atare în considerarea argumentelor ce succed. Prin dispozițiile art. 129 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina persoanelor interesate exercitarea drepturilor procesuale în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau judecător. Prin urmare, revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă, în condițiile legii procesual civile, aceeași pentru subiecții de drept aflați în situații identice. Aceleași exigențe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală. Una dintre regulile comune referitoare la instituirea și exercitarea căilor de atac este unicitatea dreptului de a uza de o atare cale.

În procedură, dreptul de a exercita o cale de atac este, în principiu, unic și se epuizează o dată cu declararea acesteia. Aceasta înseamnă că nimănui nu-i este îngăduit de a uza de două ori de una și aceeași cale de atac. Din dispozițiile C. proc. civ. rezultă că între alte condiții ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac este și cea privind existența unei hotărâri determinate ca atare de lege ca susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale. Potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., sunt irevocabile hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii. Or, în speță, s-a exercitat calea extraordinară de atac a recursului împotriva Deciziei civile nr. 2503 din 23 noiembrie 2012 pronunțată în recurs.

Prin urmare, hotărârea atacată fiind irevocabilă, nu putea fi atacată din nou cu recurs, întrucât s-ar deschide calea "recursului la recurs", ceea ce nu a fost în intenția legiuitorului. Astfel, recurenții nu s-au conformat unei condiții specifice de admisibilitate a recursului în această materie. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acestora, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și, din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept. Cum recursul de față înfrânge această regulă a procedurii civile, el se privește ca inadmisibil și va fi respins în consecință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanții L.E., L.C. și L.E.I. împotriva Deciziei nr. 2503 din 23 noiembrie 2012 a Tribunalului Iași, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 octombrie 2013. Procesat de GGC - AS