ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3229/2010

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel Pitești, secția de contencios

administrativ și fiscal, prin sentința nr. 202 din 18 noiembrie 2009, a admis

acțiunea formulată de reclamanta N.E. în contradictoriu cu pârâta C.S.E.P.H.A.,

a anulat Decizia nr. 10326 din 23 octombrie 2008 și a dispus încadrarea

reclamantei în gradul de handicap accentuat.

Pentru a pronunța o

asemenea soluție, prima instanță a reținut următoarele:

Prin certificatul din

9 iunie 2008, C.S.E.P.H.A. din cadrul Consiliului județean Argeș a apreciat că

reclamanta nu se încadrează într-un grad de handicap, soluție ce a fost

menținută și prin Decizia nr. 10326 din 23 octombrie 2008, în care se arată că

diagnosticul clinic constituie o boală și nu un handicap, întrucât nu se

încadrează în criteriile medico-psiho-sociale, aprobate prin Ordinul comun nr. 762/1992

din 31 august 2007 al M.M.F.E.Ș. și al M.S.P.

Instanța de fond a

precizat că, într-adevăr, la dosarul cauzei nu există dovezi în sensul că boala

reclamantei a fost contractată precoce. Însă, în opinia instanței, suferința

din copilărie, invocată de reclamantă, constituie un fapt ce poate fi dovedit

cu orice mijloc de probă, inclusiv pe baza unor prezumții, așa cum dispune art.

1203 C.civil.

Pe acest aspect,

Curtea a arătat că reclamanta a suferit o operație de dublă protezare, la

vârsta de 34 de ani, vârstă care nu corespunde stării de minoritate sau

adolescență, asimilabile contractării precoce, la care se referă ordinul aflat

în discuție.

Cu toate acestea,

instanța a reținut faptul că stenoza mitrală (boala de care suferă reclamanta)

este o modificare patologică a orificiului mitral, produsă de sudarea

orificiului, ce împiedică scurgerea sângelui din atriul în ventriculul stâng;

majoritate cazurilor de stenoză mitrală sunt complicații apărute în urma unei

infecții streptococice, netratată corespunzător, în special la copii și, mai

rar, este consecința unor malformații cardiace congenitale.

Stenoza mitrală

apărută în urma infecției streptococice se manifestă acut, de regulă, după

10-20 de ani de la atacul reumatic inițial.

În opinia primei

instanțe, această simptomatologie a afecțiunii justifică concluzia potrivit

căreia existența unei stenoze mitrale, care a necesitat o dublă protezare la 34

de ani, nu poate fi decât efectul unei boli instalate în urmă cu 10-20 de ani,

adică în adolescența reclamantei.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs pârâta C.S.E.P.H.A., care a solicitat casarea sa și

respingerea acțiunii reclamantei.

În motivarea căii de

atac, încadrată în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

recurenta a susținut faptul că sentința contestată este dată cu încălcarea și

aplicarea greșită a dispozițiilor Ordinului comun nr. 762/1992 din 31 august 2007

al M.M.F.E.Ș. și al M.S.P.

În concret, recurenta

a arătat că etiologia bolii mitrale de care suferă intimata-reclamantă nu

reiese din dovezile prezentate de aceasta; stenoza mitrală are o etiologie

reumatismală, în proporție de un sfert din cazurile înregistrate; alte

etiologii sunt reprezentate de colagenoză, spondilartrită, anchilozantă, etc.

Din examenele eco-cardiografice și din concluziile clinice se observă originea

atero-sclerotică a afecțiunii valvulare a intimatei - insuficiență mitrală

degenerativă.

Intimata a formulat

concluzii scrise în care a solicitat respingerea recursului (filele 11-12

dosar).

Analizând sentința

atacată, în raport cu criticile formulate, cât și din oficiu, în baza art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este fondat pentru

considerentele care vor fi expuse în continuare.

Astfel, la revizuirea

din data de 9 iunie 2008, după analizarea documentației și examinarea

intimatei-reclamante, C.E.P.H.A. din cadrul Consiliului județean Argeș a emis

certificatul din 9 iunie 2008, prin care aceasta nu a fost încadrată în grad de

handicap, cu motivarea că nu îi sunt aplicabile criteriile

medico-psiho-sociale, aprobate prin Ordinul comun nr. 762/1992 din 31 august 2007

al M.M.F.E.Ș. și al M.S.P.

Prin Decizia nr. 10326

din 23 octombrie 2008, recurenta C.S.E.P.H.. a confirmat concluziile medicale

ale comisiei județene anterior nominalizate.

Înalta Curte

apreciază că cele două acte administrative mai sus indicate sunt legale,

întrucât intimata-reclamantă nu se încadrează în criteriile medico-psiho-sociale,

aprobate prin Ordinul comun nr. 762/1992 din 31 august 2007 al M.M.F.E.Ș. și al

M.S.P.

În aceste criterii,

avizate de către Comisia de Cardiologie a M.S.P., la Cap. 4: Funcțiile sistemului cardiovascular, hematologic, imunitar și respirator, Secțiunea

A: Funcțiile sistemului cardiovascular; pct. I: Evaluarea gradului de handicap

în afectarea funcțiilor inimii, se precizează că au acces la protecția specială

persoanele care prezintă:

- afectarea primară a

funcției contractile a inimii, respectiv cardiopatiile primare, primitive sau

idiopatice (C.M.P. dilatativă, C.M.P. hipertrofică sau obstructivă și C.M.P.

restrictivă sau obliterantă);

- afectarea secundară

a funcției contractile a inimii, respectiv în:

- angiopatiile

congenitale, cianogene sau necianogene, operate sau neoperate, cu insuficiență

cardiacă cronică, clinic manifestă;

- valvulopatii de

etiologie diversă, complicate sau decompensate, operate sau neoperate,

contractate precoce;

- afectarea ritmului

și conducerii cardiace, respectiv tulburări de ritm și de conducere,

persistente și severe, contractate precoce.

Din materialul

probator administrat în cauză, rezultă că intimata-reclamantă nu întrunește

niciuna din condițiile legale prezentate mai sus pentru a putea fi încadrată în

grad de handicap.

Într-adevăr, în anul

1979, intimata-reclamantă a fost internată în Spitalul Fundeni pentru stenoză

mitrală și hipertensiune pulmonară și a fost supusă unei intervenții medicale

de desvulvare mitrală digitală, însă nu s-a reținut că valvulopatia mitrală

este congenitală sau că a fost contractată precoce.

În anul 2007,

intimata-reclamantă a fost supusă unei alte intervenții medicale de dublă

protezare mitro-aortică, cu proteză mecanică, pentru boala mitro-aortică cu

insuficiență mitrală, grad 2/3, degenerativă.

Însă, susținerile

intimatei-reclamante că suferă din copilărie de această afecțiune nu are o

atestare documentară.

Cu alte cuvinte, din

actele aflate la dosar, nu rezultă că valvulopatia are drept cauză reumatismul

poliarticular acut. În plus, examenele eco-cardiografice confirmă natura

degenerativă (aterosclerotică) a afecțiunii valvulare.

Înalta Curte

consideră că este greșit raționamentul primei instanțe care s-a întemeiat pe

prezumții, pentru a ajunge la concluzia precocității afecțiunii medicale a

intimatei-reclamante, și care a înlăturat mențiunile existente în actele

medicale prezentate în cauză.

Ca atare, față de

împrejurarea că instanța de fond a interpretat în mod nelegal criteriile

medico-psiho-sociale, aprobate prin Ordinul comun nr. 762/1992 din 31 august 2007

al M.M.F.E.Ș. și al M.S.P., fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304

pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) - (3)

C.proc.civ, raportat la art. 20 și 28 din Legea nr. 554/2004, va admite

recursul, va modifica sentința atacată, în sensul că va respinge acțiunea

reclamantei ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

recursul declarat de C.S.E.P.H.A., prin A.N.P.H. împotriva sentinței nr. 202/F/C

din 18 noiembrie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de

contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința

atacată, în sensul că respinge acțiunea reclamantei N.E., ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 iunie 2010.