ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3229/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel Pitești, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 202 din 18 noiembrie 2009, a admis acțiunea formulată de reclamanta N.E. în contradictoriu cu pârâta C.S.E.P.H.A., a anulat Decizia nr. 10326 din 23 octombrie 2008 și a dispus încadrarea reclamantei în gradul de handicap accentuat. Pentru a pronunța o asemenea soluție, prima instanță a reținut următoarele: Prin certificatul din 9 iunie 2008, C.S.E.P.H.A. din cadrul Consiliului județean Argeș a apreciat că reclamanta nu se încadrează într-un grad de handicap, soluție ce a fost menținută și prin Decizia nr. 10326 din 23 octombrie 2008, în care se arată că diagnosticul clinic constituie o boală și nu un handicap, întrucât nu se încadrează în criteriile medico-psiho-sociale, aprobate prin Ordinul comun nr. 762/1992 din 31 august 2007 al M.M.F.E.Ș.

și al M.S.P. Instanța de fond a precizat că, într-adevăr, la dosarul cauzei nu există dovezi în sensul că boala reclamantei a fost contractată precoce. Însă, în opinia instanței, suferința din copilărie, invocată de reclamantă, constituie un fapt ce poate fi dovedit cu orice mijloc de probă, inclusiv pe baza unor prezumții, așa cum dispune art. 1203 C.civil. Pe acest aspect, Curtea a arătat că reclamanta a suferit o operație de dublă protezare, la vârsta de 34 de ani, vârstă care nu corespunde stării de minoritate sau adolescență, asimilabile contractării precoce, la care se referă ordinul aflat în discuție.

Cu toate acestea, instanța a reținut faptul că stenoza mitrală (boala de care suferă reclamanta) este o modificare patologică a orificiului mitral, produsă de sudarea orificiului, ce împiedică scurgerea sângelui din atriul în ventriculul stâng; majoritate cazurilor de stenoză mitrală sunt complicații apărute în urma unei infecții streptococice, netratată corespunzător, în special la copii și, mai rar, este consecința unor malformații cardiace congenitale. Stenoza mitrală apărută în urma infecției streptococice se manifestă acut, de regulă, după 10-20 de ani de la atacul reumatic inițial. În opinia primei instanțe, această simptomatologie a afecțiunii justifică concluzia potrivit căreia existența unei stenoze mitrale, care a necesitat o dublă protezare la 34 de ani, nu poate fi decât efectul unei boli instalate în urmă cu 10-20 de ani, adică în adolescența reclamantei.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta C.S.E.P.H.A., care a solicitat casarea sa și respingerea acțiunii reclamantei. În motivarea căii de atac, încadrată în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta a susținut faptul că sentința contestată este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor Ordinului comun nr. 762/1992 din 31 august 2007 al M.M.F.E.Ș. și al M.S.P. În concret, recurenta a arătat că etiologia bolii mitrale de care suferă intimata-reclamantă nu reiese din dovezile prezentate de aceasta; stenoza mitrală are o etiologie reumatismală, în proporție de un sfert din cazurile înregistrate; alte etiologii sunt reprezentate de colagenoză, spondilartrită, anchilozantă, etc. Din examenele eco-cardiografice și din concluziile clinice se observă originea atero-sclerotică a afecțiunii valvulare a intimatei - insuficiență mitrală degenerativă.

Intimata a formulat concluzii scrise în care a solicitat respingerea recursului (filele 11-12 dosar). Analizând sentința atacată, în raport cu criticile formulate, cât și din oficiu, în baza art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este fondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare. Astfel, la revizuirea din data de 9 iunie 2008, după analizarea documentației și examinarea intimatei-reclamante, C.E.P.H.A. din cadrul Consiliului județean Argeș a emis certificatul din 9 iunie 2008, prin care aceasta nu a fost încadrată în grad de handicap, cu motivarea că nu îi sunt aplicabile criteriile medico-psiho-sociale, aprobate prin Ordinul comun nr. 762/1992 din 31 august 2007 al M.M.F.E.Ș.

și al M.S.P. Prin Decizia nr. 10326 din 23 octombrie 2008, recurenta C.S.E.P.H.. a confirmat concluziile medicale ale comisiei județene anterior nominalizate. Înalta Curte apreciază că cele două acte administrative mai sus indicate sunt legale, întrucât intimata-reclamantă nu se încadrează în criteriile medico-psiho-sociale, aprobate prin Ordinul comun nr. 762/1992 din 31 august 2007 al M.M.F.E.Ș. și al M.S.P. În aceste criterii, avizate de către Comisia de Cardiologie a M.S.P., la Cap. 4: Funcțiile sistemului cardiovascular, hematologic, imunitar și respirator, Secțiunea A: Funcțiile sistemului cardiovascular; pct. I: Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcțiilor inimii, se precizează că au acces la protecția specială persoanele care prezintă: - afectarea primară a funcției contractile a inimii, respectiv cardiopatiile primare, primitive sau idiopatice (C.M.P.

dilatativă, C.M.P. hipertrofică sau obstructivă și C.M.P. restrictivă sau obliterantă); - afectarea secundară a funcției contractile a inimii, respectiv în: - angiopatiile congenitale, cianogene sau necianogene, operate sau neoperate, cu insuficiență cardiacă cronică, clinic manifestă; - valvulopatii de etiologie diversă, complicate sau decompensate, operate sau neoperate, contractate precoce; - afectarea ritmului și conducerii cardiace, respectiv tulburări de ritm și de conducere, persistente și severe, contractate precoce. Din materialul probator administrat în cauză, rezultă că intimata-reclamantă nu întrunește niciuna din condițiile legale prezentate mai sus pentru a putea fi încadrată în grad de handicap.

Într-adevăr, în anul 1979, intimata-reclamantă a fost internată în Spitalul Fundeni pentru stenoză mitrală și hipertensiune pulmonară și a fost supusă unei intervenții medicale de desvulvare mitrală digitală, însă nu s-a reținut că valvulopatia mitrală este congenitală sau că a fost contractată precoce. În anul 2007, intimata-reclamantă a fost supusă unei alte intervenții medicale de dublă protezare mitro-aortică, cu proteză mecanică, pentru boala mitro-aortică cu insuficiență mitrală, grad 2/3, degenerativă. Însă, susținerile intimatei-reclamante că suferă din copilărie de această afecțiune nu are o atestare documentară. Cu alte cuvinte, din actele aflate la dosar, nu rezultă că valvulopatia are drept cauză reumatismul poliarticular acut.

În plus, examenele eco-cardiografice confirmă natura degenerativă (aterosclerotică) a afecțiunii valvulare. Înalta Curte consideră că este greșit raționamentul primei instanțe care s-a întemeiat pe prezumții, pentru a ajunge la concluzia precocității afecțiunii medicale a intimatei-reclamante, și care a înlăturat mențiunile existente în actele medicale prezentate în cauză. Ca atare, față de împrejurarea că instanța de fond a interpretat în mod nelegal criteriile medico-psiho-sociale, aprobate prin Ordinul comun nr. 762/1992 din 31 august 2007 al M.M.F.E.Ș. și al M.S.P., fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) - (3) C.proc.civ, raportat la art. 20 și 28 din Legea nr. 554/2004, va admite recursul, va modifica sentința atacată, în sensul că va respinge acțiunea reclamantei ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de C.S.E.P.H.A., prin A.N.P.H. împotriva sentinței nr. 202/F/C din 18 noiembrie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată, în sensul că respinge acțiunea reclamantei N.E., ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 iunie 2010.